2,793 matches
-
27 aprilie 1992, că a luat act de adoptarea Constituției prin care s-a creat R.F.I. și a continuat să întrețină relații diplomatice cu noul stat. Un liant important al relațiilor româno-iugoslave l-a constituit existența minorităților române pe teritoriul iugoslav și a minorității sârbe pe teritoriul românesc. Chiar și în condițiile dificile de după adoptarea Rezoluției 820 a Consiliului de Securitate, România a continuat relațiile cu R.F.I. încercând în limita posibilităților de care dispune să spijine procesul de pace în spațiul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a minorității sârbe pe teritoriul românesc. Chiar și în condițiile dificile de după adoptarea Rezoluției 820 a Consiliului de Securitate, România a continuat relațiile cu R.F.I. încercând în limita posibilităților de care dispune să spijine procesul de pace în spațiul ex- iugoslav. II.2.3. Concluzii Deși nu mai este în actualitate, problematica „tragediei Iugoslaviei” a rămas un subiect important pentru analiștii politici, mai ales în ce privește posibilele cauze care au generat-o: 1. conflictul deja existent într-o stare latentă; 2. comuniștii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
S.U.A. și țările Uniunii Europene. Astfel, U.E. și-a exprimat intenția de a participa la punerea în aplicare a acordului, aceasta fiind o parte a unui amplu proces politic cu implicații asupra dezvoltării europene. În procesul de soluționare a conflictului iugoslav, s-a relansat cooperarea S.U.A. - U.E.Federația Rusă. În ce privește implicarea N.A.T.O. și O.N.U. în soluționarea crizei iugoslave, s-a considerat că acest episod nu a fost altceva decât un examen pentru țările candidate în acel moment la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
aceasta fiind o parte a unui amplu proces politic cu implicații asupra dezvoltării europene. În procesul de soluționare a conflictului iugoslav, s-a relansat cooperarea S.U.A. - U.E.Federația Rusă. În ce privește implicarea N.A.T.O. și O.N.U. în soluționarea crizei iugoslave, s-a considerat că acest episod nu a fost altceva decât un examen pentru țările candidate în acel moment la admiterea în N.A.T.O. de a dovedi că sunt apte de a fi primite în Alianță. Pentru O.N.U
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a considerat că acest episod nu a fost altceva decât un examen pentru țările candidate în acel moment la admiterea în N.A.T.O. de a dovedi că sunt apte de a fi primite în Alianță. Pentru O.N.U., criza iugoslavă a însemnat necesitatea regândirii structurilor sale, adică, reformă instituțională. Problema care se impunea după încheierea Acordului de la Dayton era aceea a succesului acordului, făcându-se comparație cu acordul încheiat între turci și greci pentru Cipru care fusese un eșec. O
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
parteneriat, ceea ce presupune o aderare progresivă a țării la Uniunea Europeană. - 17-25 august 1993 - a avut loc vizita în România a domnului Henri Burgelin, grefier general al Adunării U.E.O. Au avut loc întâlniri cu membri ai subcomisiei senatoriale pentru criza iugoslavă. - 18-19 august 1993 - a efectuat o vizită în România o delegație a U.E.O., formată din ambasadorul Roger Linster, reprezentantul permanent al Luxemburgului pe lângă U.E.O., și Roland Bombardelia, secretar de legație (Luxemburgul deține președinția Consiliului Ministerial al U.E.O.
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cele mai multe state membre nu par dispuse încă să depună eforturi în vederea unei P.E.S.C. credibile și eficace. Această critică este îndreptată mai mult spre statele membre mai mari (politica franceză față de Orientul Mijlociu), dar nu în exclusivitate (atitudinea Greciei față de fosta Republică Iugoslavă Macedonia și față de Albania). Ca rezultat, se recurge încă prea mult la diplomația retorică. 2. Al doilea punct slab este lipsa unei definiții a intereselor comune esențiale ale Uniunii în situații specifice legate de politica externă. Aceasta poate fi atribuită
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
automat conducerea în problemele internaționale, C.E. s-a simțit nevoită să-și dezvolte mai departe capacitățile sale de gestionare a conflictelor. Această evoluție a fost și un rezultat al dinamismului intern al Comunității, care a sporit importanța dimensiunii externe. Criza iugoslavă, în mod deosebit, a condus la accelerarea implicării C.E. în gestionarea conflictelor. Primul rezultat semnificativ al acestor eforturi de transformare a C.E. este Tratatul asupra Uniunii Europene, acceptat de cei 12 șefi de stat și de guvern la Maastricht în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
care reacțiile membrilor sunt uneori doar declarații generale, iar aceștia sunt deseori incapabili să întreprindă acțiuni mai semnificative (mai ales atunci când se impun decizii ferme). Privind lucrurile din această perspectivă, a fost normal ca, la un moment dat în criza Iugoslavă, C.E. să nu fi putut întreprinde anumite măsuri mai cuprinzătoare, (spre exemplu, cu privire la protecția militară a observatorilor), în timp ce inițiativele pe care le avusese deja (referitoare la mediere și la trimiterea de observatori) erau realizări remarcabile, subliniind disponibilitatea crescândă a statelor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sunt alcătuite din șefii de secții sau departamente din cadrul ministerelor de externe și dintr-un reprezentant al Comisiei Europene. Reprezentanții ministerelor apărării pot face parte din grupurile de lucru dacă natura crizelor impune acest lucru (cum ar fi cazul crizei iugoslave). Una dintre funcțiile grupurilor de lucru este de a analiza zonele potențiale de conflict și de a pregăti o gamă de posibile reacții. Deoarece grupurile de lucru nu desfășoară o activitate continuă, acestea nu pot formula un răspuns imediat la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
oarecare succes, spre deosebire de alte eforturi anterioare întreprinse în acest sens. Mai întâi, în timpul Crizei din Golf din 19901991, s-a înregistrat o dezvoltare semnificativă a relației C.E.-U.E.O., resimțită apoi în contextul procedurilor și inițiativelor adoptate în timpul crizei iugoslave. Așa cum se va analiza ulterior, relația informală și indirectă între C.E. și U.E.O. (printr-o apartenență care, în mare măsură, se suprapune) a permis ca deciziile C.E. să fie parțial puse în practică sau mai departe elaborate prin acțiunile
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Irak. Aceste evoluții au indicat faptul că C.E. s-ar putea bizui implicit în viitor pe U.E.O. (și astfel pe statele membre C.E./U.E.O.), pentru a oferi forțe militare în scopuri de realizare sau menținere a păcii. Criza iugoslavă a înregistrat evoluții pozitive, cât și negative, în ceea ce privește capacitățile potențiale ale C.E. de menținere a păcii. Un nou pas în această direcție a fost reprezentat de decizia Consiliului, cu sprijinul C.S.C.E., de a trimite 50 observatori în Slovenia și apoi
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
membre față de creșterea angajamentului C.E. poate fi parțial explicată prin faptul că discuția pe această temă a avut loc spre sfârșitul Conferinței interguvernamentale (C.I.G.) asupra Uniunii Politice Europene. Unele state se temeau că acceptarea unor noi măsuri în contextul crizei iugoslave, presupunând includerea aspectelor militare în cadrul C.E. sau întărirea relației C.E.-U.E.O., le-ar fi obligat să marcheze aceste realizări de facto în documentul C.I.G. Respingerea utilizării forței armate, în practic orice situație, a slăbit influența C.E. asupra crizei
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
din Iugoslavia a determinat C.E. să adopte două noi metode de construire a păcii. Prima metodă a fost organizarea unei conferințe de pace cu participarea tuturor părților implicate, având drept obiectiv ajungerea la o reglementare pe termen lung a problemei iugoslave. Au fost înființate trei grupuri de lucru care aveau menirea să se concentreze asupra viitorului cadru constituțional, problemelor minorității și viitoarelor relații economice dintre diferitele republici. Însă atitudinea uneori contradictorie și nu mereu realistă a C.E., escaladarea conflictului și suspiciunea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a stabilit procedurile și instrumentele necesare pentru abordarea lor. Experiența U.E. în acest sens a rămas, până azi, una limitată; ea este doar unul dintre actorii implicați în gestionarea conflictelor, dar cu rol secundar (deși, în anumite etape ale crizei iugoslave, de exemplu, a fost singurul actor implicat). Sunt foarte mulți factori de care depinde succesul/insuccesul U.E. în gestionarea unor conflicte (natura reacției U.E., tipul conflictului etc.). Transformarea unei crize în conflict militar face mult mai dificilă intervenția U.E. Șansele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
să extindă asistența prevăzută pentru acțiunea PHARE la Germania de Est, Bulgaria, România, Cehoslovacia și Iugoslavia. În prezent, prin intermediul acestui program primesc asistență 12 țări: Polonia, Ungaria, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia plus fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. În ceea ce privește Germania de Est, de la unificarea Germaniei (3 octombrie 1990) noile provincii ale fostei R.D.G. beneficiază de ajutor din partea mecanismului de asistență internă al U.E., ca de exemplu din partea Fondului European de Dezvoltare Regională (fonduri structurale). Pe de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
susținut necesitatea creării unei forțe europene; împreună cu cancelarul Kohl, el lansase în 1992 Corpul European (Eurocorp). Europa a fost de părere că oamenii politici francezi trebuiau să dispună de capacitatea militară care să vină în sprijinul inițiativelor sale politice. Exemplul iugoslav a demonstrat că Europa are nevoie de o unire politică comună, de voința de a acționa împreună, dar și de o „masă critică’ pe plan militar. Prioritatea pe termen scurt și mediu, susțin francezii, este de a conforta singurul organ
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
am mai arătat - sunt mai puțin specifice decât în timpul războiului rece, chiar dacă ele se leagă de proliferarea armelor nucleare, emigrarea în masă, fundamentalismul islamic, purificarea etnică, sau o eventuală decuplare de la sursele energetice. Nici unele nu sunt inevitabile sau automate. Conflictul iugoslav - primul conflict european major al acestei ere de tip nou - este un exemplu în acest sens: războiul nu a fost rezultatul prestabilit al dezmembrării Iugoslaviei lui Tito, ci rezultatul unei combinații de eșecuri politice, dintre care nici unul nu ar fi
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
elibereze un pașaport, atât lui cât și soției și copilului său, pentru a pleca să se odihnească în Cehoslovacia și Germania, întrucât era surmenat. În plus a cerut să i se cumpere o mașină, ce era de vânzare la consulatul iugoslav, pentru a face această călătorie în automobil. Partidul i-a admis toate aceste cereri, minus aceea de a lua copilul cu el în această vacanță. Petre Dumitriu s-a resemnat și a plecat la sfârșitul lunii martie din țară. Ajungând
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
așezarea plăcii au apărut ulterior, ele pornind de la percepția autorităților din Capitală față de istoria de dinainte de 1918 a acestei zone (în calitate de arhitect și constructor, numele lui Pfaff Ferenc este legat de stații de cale ferată din Banat, Ardeal, fostul spațiu iugoslav și Ungaria, având drept semn distinctiv cărămida aparentă de culoare galbenă, cu un luciu dat de uleiul de rapiță). Autorizarea a fost rodul unui demers personal al dlui Ordódi către prefectul de Timiș din acel moment, dl prof. univ. Horia
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]
-
abandon al ei care îmi strecura în inimă o intensă bucurie. Mergem?" " Da", zise, dar nu se grăbi să se ridice, ar fi vrut parcă să adoarmă acolo, în fața părinților, cu capul pe umărul meu. Credeți atunci, zisei, că experiența iugoslavă se află pe un drum mai bun?" Nu, mai rău, zise domnul Culala. O economie ori e liberă total, ori e centralizată. Mai degrabă cred că autoconducerea ar folosi într-o economie capitalistă, unde ar micșora în bine, pentru producție
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cursului tradițional al politicei externe române [...]“179. Se afirma că noutatea ar consta în “recâștigarea unei libertăți de mișcare care însă nu schimbă nimic din fundamentul politicii externe române ... Va urma o mai intensivă și mai sinceră colaborare cu vecinul iugoslav, o îmbunătățire a relațiunilor cu Polonia, poate o ușoară distanțare față de Cehoslovacia, și o pronunțată distanțare față de Rusia Sovietică. De asemenea România se va strădui să refacă vechile legături cu Italia, iar pe cele față de Reich-ul german să le privească
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
circula pe video- casete pirat în România cu mare succces „underground”. În Iugoslavia, în iulie 1969, Borba, ziar al Partidului Comunist, publica articolul-avertisment pentru cineaști „Valul negru în cinematografia noastră”. Organul atrage atenția asupra preferințelor tot mai pronunțate ale cinematografiei iugoslave pentru mizerie, disperare, depresie, violență, preocupări vicioase. Se deplânge „lipsa de obiecti vitate” și neglijarea „realizărilor luminoase” ale construcției socialiste. Ceea ce nu-l împiedică pe regizorul Dušan Makavejev să realizeze în 1971 W.R. : Misterele organismului, pe care îl definește
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
jos, pe document, apare scrisă de mână rezolvarea dilemei : „S- a tăiat tot la Oficiul București”. Nu numai filmele importate din Occident au fost cenzurate - cele din țările socialiste prietene nu au fost iertate nici ele. Pe listă găsim filmele iugoslave Operațiunea Belgrad, Când voi fi mort și livid, Trec zilele, precum și Cine cântă nu are gânduri rele, în care hiba e chinezească : Vă rugăm ca la copiile filmului „ Cine cîntă nu are gînduri rele” - RSFI, să eliminați replica despre pericolul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a prilejuit să creionăm câteva medalioane. Prof. Ghigor Popi din Vârșei, membru al Asociației Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin studiile și monografiile editate, concepute în contextul istoriografiei românești contemporane, aduce lumini în trecutul românilor din fosta Federație Iugoslavă. Cărțile sale, "Românii din Banatul Sârbiei", "Activitatea Partidului Român (1923 - 1929) din Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor", "Români în viața publica", se adresează deopotrivă cercetătorilor, cât și marelui public iubitor de istorie. Meritul autorului este și acela că readuce în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]