999 matches
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului IUNIE Volbura, ca un zuluf, Pe arac imită via, În livadă nor de puf Slobozește păpădia. Stă gătită-n mii de flori Iasomia la fântână - Diademe prinse-n zori În cosițe de cadână. Viespile în iureș vin, Cu catrințele vărgate Și basmale de poplin, Vin așa, neinvitate. Cu pretenții de baron Cărăbușul le privește, Bâzâind la unison, Roi de-albine se ivește. Să nu crezi că au tacâm, Dar mănâncă pe-ndelete Mierea dulce, din salcâm Și-
IUNIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373304_a_374633]
-
alb, Să mă lase să mă apropii ușor. Vreau să-l scot din cetate viu, Mai ales că se năpustesc deja vulturi cenușii. De mâine, el va scrie cu copita: ”Ole!”. Nisipul arenei e doar un pretext. Pietrele, luate-n iureș de fugă, Sunt adevăratele lupte. Dă-te la o parte, n-auzi! Vrea s-ajungă-n Calea Alcala. Respiră greu, dar ajunge la timp. De-acum, se poate odihni, De-cum poate să vină ploaia. Pe patul de flori își ohihnește rana
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
Credeam că veniseră și cei din satul nostru. S-au perindat pe scenă, preț de câteva ore, vreo douăzeci de echipe. Urcau de undeva din fundal și se avântau toți deodată, purtați pe aripile melodiei ca șuvoaiele năvalnice ale Oltului. Iureșul lor, cu bețele ridicate, cu strigăte de „hălăișa!”, cu avalanșa de culori ale costumelor strălucitoare, cu sunetele clopoțeilor de la picioare, părea un asalt asupra redutei Soarelui. Cum era în plină amiază, Soarele părea de neatins, în reduta sa din înaltul
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
impresie că Soarele era furios? Nu, era doar puțin invidios pe frumoșii călușari. Ei, cu farmecul și entuziasmul lor, desfundau izvoarele bucuriei din cer. Acum, stau și mă-ntreb cu mirare: de unde erau acei călușari? Cum eram amețit de acel iureș de culoare, mișcare și sunet, n-am reținut spusele crainicului. Poate din Gorj...din Vâlcea...din Dolj...de pe meleagurile Slatinei, sau de la Corabia, ori de prin nu știu ce sate ale Olteniei. Nu am reținut ce spunea crainicul și pentru că eram purtat
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
credință, misterioasă iubire și generoasă dăruire? Iar privitorii aveau nevoie de acel „ceva” misterios care să înlăture zăgazurile bucuriei din unirea pământului cu cerul. Doar călușarii din Conțești veniseră cu acel „ceva”. Ei n-au mai urcat pe scenă în iureș năvalnic, cum făcuseră ceilalți, ca să cucerească reduta cerului. Au urcat încet, cuminți, încolonați unul câte unul. Au făcut un cerc tăcut și, după câteva rotiri liniștite, au început să joace elegant, cu pași uniformi și salturi grațioase, de adevărați balerini
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
Eseuri > DESPRE TAINA ÎNTRUPĂRII LUI DUMNEZEU Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1826 din 31 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Anul acesta, sărbătorile de iarnă, a surprins omenirea mai plină de grabă și confuzie, ca niciodată, cuprinsă într-un iureș de dorinți deșarte și o amăgire care poartă amprenta unei superficilități aflată în ascensiune. Centrele comerciale au fost arhipline de clienți care intrau și ieșeau valuri, valuri, aproape că, se ciocneau unii de alții, atât erau de contaminați de febra
DESPRE TAINA ÎNTRUPĂRII LUI DUMNEZEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375015_a_376344]
-
Maria, adolescentă, frumoasă, voioasă, sprințară, pe când prindeau suflet în comuna ei răsunetele cântecelor la șezători, pe ulițele satului, la câmp, la serbări școlare, iar mai apoi pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
lacrima-ți rotundă să îmi adape setea. Și dac-o fi cândva să-nmugurească rugul Iar barca neputinței o să înalțe vele Atuncea împreună să ne-nvățăm cu jugul Asemeni edecarii pe drumul către stele. Și în vârtejul vieții și-n iureșul trăirii Trecând discret dincolo, ca apa într-un râu, Când spre sfârșit de cale tribut am dat iubirii Tandrețea să ne fie cel mai cumplit desfrâu. Referință Bibliografică: TANDEM / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2068, Anul VI
TANDEM de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375549_a_376878]
-
trei ori prin țărâna de la rădăcina Copacului Lumii și-l întrupase pentru a nu bătea la ochi, de s-ar fi dus în cealaltă parte. Știuse ce știuse de la bun început! Îl ardea miezul de stâncă-de-foc, împingându-l să dea iureș printre oameni. Nu săvârșise nici o nefăcută încă, dar oricând ar fi putut isca pe-afară pozne care să se prăvălească în tumult până dincoace, în bezna grea de sub pământ, nu?! De asta se nevoi ea să schimbe câte ceva din rânduieli
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
leneș și pisica, Sforăind pe pat, sonor. Șoarecii au prins de veste Și cămara e al lor, Iar afară se pornește Vântul, șuierând ușor. Chiar și omul de zăpadă Astăzi pare relaxat, Fulgii-ncep din bolți să cadă Într-un iureș legănat. Ciorile-și alungă frica, Pe sub nori, din câmp se-ntorc, Doar bunica și pisica Stau în liniște și torc. Referință Bibliografică: Iarnă / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1422, Anul IV, 22 noiembrie 2014. Drepturi de Autor
IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372039_a_373368]
-
țara noastră și în apărarea democrației și nu a fost necesar alergarea după senzațional. Noi avem un context politico-economico propriu stadiului de trecere de la o societate comunistă la una democratică și cel mai mult există de lucru la schimbarea mentalităților. Iureșul creat de efervescența “luptei pentru putere” (Care putere? Cea absolută?) a unor personaje politice nu tocmai pozitive, a generat o confuzie și a dus la un climat mai alterat privind comunicarea atât interumană cât și la nivel de instituții politice
DESPRE PUTERILE ÎN STAT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372040_a_373369]
-
cu ele-n al vieții amurg... Scăldată-n mulțumiri eterne, Îți sorb parfumul iubire, Ce-n treacătul tău mă afunzi în vise de dor, Împletești noian de dorințe în mine Ce curg că râurile repezi, Și nasc alte dorințe în iureșul lor, Contopindu-se într-o sărutare, S-ajungă pe-un nou țărm de visare. Referință Bibliografica: Recunoștință / Ana Georgescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1057, Anul III, 22 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ana Georgescu : Toate Drepturile
RECUNOŞTINŢĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372357_a_373686]
-
nu, vânt incert, vânt indiscret, Azi nu-mi purta șoaptă direct. Nu-mi du gându-n alte zări, Nu-mi trădă inima-n depărtări. Sau da?... DOR DE ALB STRĂLUCITOR Gri apăsător... Cer împovărat sub nor apropiat, Gânduri adunate-n iureș deprimat, Crengi de vânt zburlite-n vuiet amețitor, Toate așteaptă haină De un alb strălucitor. Gri apăsător... Ramuri dezgolite tremura oftând, Balțile-ncrețite freamătă udând Pași grăbiți spre malul casei cu pridvor. Siluete și umbrele contopite-n dor De un alb
VERSURI PURTATE DE VÂNT de RODICA EIZIKOVITS în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372895_a_374224]
-
nu, vânt incert, vânt indiscret, Azi nu-mi purta șoapta direct. Nu-mi du gându-n alte zări, Nu-mi trăda inima-n depărtări. Sau da?... DOR DE ALB STRĂLUCITOR Gri apăsător... Cer impovărat sub nor apropiat, Gânduri adunate-n iureș deprimat, Crengi de vânt zburlite-n vuiet amețitor, ... Citește mai mult DA, VÂNTULE... NU, VÂNTULE...O, da, vânt nebunatic, vânt haotic,Degetele-ți mângâie erotic...Ori palma-ți atinge frontal.Dezlănțuit, pumnu-ți lovește brutal.O, da, vânt capricios, vânt răutăcios
RODICA EIZIKOVITS [Corola-blog/BlogPost/373000_a_374329]
-
O, nu, vânt incert, vânt indiscret,Azi nu-mi purta șoapta direct.Nu-mi du gându-n alte zări,Nu-mi trăda inima-n depărtări.Sau da?...DOR DE ALB STRĂLUCITORGri apăsător...Cer impovărat sub nor apropiat,Gânduri adunate-n iureș deprimat,Crengi de vânt zburlite-n vuiet amețitor,...
RODICA EIZIKOVITS [Corola-blog/BlogPost/373000_a_374329]
-
cum rugina din ele trece prin mine și încep să ard, cum timpul îmi râde ca veșnic stăpân, cum tot ce-i al meu, îmi este străin și, ca orice nălucire într-un veșnic pustiu, aștept jocul morții într-un iureș să-l țiu. Acolo voi dansa, cuprinsă de amor; în iadul cu blesteme, de el îmi va fi dor; și voi uita de mine, de toate voi uita , topindu-mă în flăcări; pe el nu-l voi uita! Referință Bibliografică
DEŞI UIT DE MINE... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371149_a_372478]
-
și dirijorul orchestrei de muzică populară «Doina Moldovei», din Iași, iar mama, casnică, a fost o mare iubitoare de muzică, încurajându-l să îmbrățișeze cariera muzicală”. S-a prins „răsadul” acestui îndemn. Titel Popovici a pornit spre lumea muzicală în iureș, la vârsta mladelor cruzi și a urcat spre splendorile muzicii mari, drept un venerabil și genial făptuitor al ei. A debutat ca pianist de muzică ușoară, jazz și café-concert, la șaisprezece ani, pentru ca la douăzeci să se facă apreciat pe
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
Argeșului, fiind înscăunat în străvechiul jilț arhieresc râmnicean la data de 2 decembrie 1984. În data de 19 iunie 2009, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ridicarea Înaltpreasfințitului Părinte Gherasim în demnitatea de Arhiepiscop al Râmnicului. Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop Gherasim a cărui plecare o regretăm foarte mult astăzi... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale foarte
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347776_a_349105]
-
În urechi îi persista acel vuiet continuu și armonios produs de micile cascade. Simți în păr și pe obraji adierea răcoroasă a vântului ce-i revigoră forțele. Mergea pe firul apei, iar după câțiva zeci de metri se împotmoli în iureșul cascadelor care erau din ce în ce mai înalte și mai furioase. Se furișă cu băgare de seamă pe lângă pereții abrupți ai muntelui, ca să nu alunece în râul din ce în ce mai vijelios. Deodată cheiurile se deschiseră într-un luminiș de unde răzbătea un zgomot infernal și rămase
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
În urechi îi persista acel vuiet continuu și armonios produs de micile cascade. Simți în păr și pe obraji adierea răcoroasă a vântului ce-i revigoră forțele. Mergea pe firul apei, iar după câțiva zeci de metri se împotmoli în iureșul cascadelor care erau din ce în ce mai înalte și mai furioase. Se furișă cu băgare de seamă pe lângă pereții abrupți ai muntelui, ca să nu alunece în râul din ce în ce mai vijelios. Deodată cheiurile se deschiseră într-un luminiș de unde răzbătea un zgomot infernal și rămase
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte acum, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347338_a_348667]
-
în tren par să fie mai mulți vânzători decât călători. Nu-și mai amintea să fi văzut atâția într-un singur vagon și într-un interval de timp atât de scurt; doar călătorea destul de des. Tocmai pe când se gândea că iureșul acela de călători și vânzători ambulanți se potolește, văzu înaintând plin de importanță pe culoar, un tinerel tuciuriu îmbrăcat curat, cu cravată la cămașă și care purta ridicată deasupra capului o valiză, urmat, după cum își dăduse repede seama, de proprietarul
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
naționale, Părintele duhovnicesc al Țării Românești a sfârșitului de veac XX și începutului celui de-al XXI - lea, ierarhul, slujitorul și monahul Teoctist, originar din Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfânt și din patria luceafărului Mihai Eminescu!... Drept urmare, în iureșul acestor zile, la împlinirea a cinci ani de la moartea și înmormântarea sa, mi-am adus aminte de viața, opera și activitatea covârșitoare și debordantă a Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, a cărui plecare dintre noi, neașteptată și mai ales nedorită, o
CINCI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346971_a_348300]
-
aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Vasile, a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinulului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acestor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Teofil, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]