2,397 matches
-
acest fel să le dea de urmă acestora, în cetate sau în afara ei. Isr ceva adevăr poate fi în asta, prealuminate, căci cetatea geme de pelerini și o simplă scânteie ar putea aprinde o răscoală antiromană. -Nu sunt sorți de izbândă Serah, știm asta cu toții. Trupele romane din Siria vor ajunge aici în câteva zile în cazul unei răscoale și ne vor face fărâme pe toți. Lasă asta...Mai îngrijorat sunt însă de adepții sectei nazarineanului. Serah aflase însă ceva îngrijorător
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
neștiută, Numai de pieptu-i viteaz arhicunoscută... Un om cu-n crez ce n-a căutat a sa valoare, Doar vitează țara în ochii altora să fie Mare! C-a fost mică în fapt și mare trează la căutat, Turban fără izbândă ce mari neliniști a aflat... Încolțit fiind dinspre toate colțurile lumii, Înfricoșat din frica de prejudecățile țării, Că doar cauta-vă a pune viețile în primejdii, Pentru faima lui, lipsită de orice sfinte nădejdii..? Vroind să-npace pe orișice bade ce
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
E casa părintească, e miere-n râu de lapte. Găsesc în ea odihnă, stropi de eternitate Și răsfoiesc prin cartea cu basmele trăite Semnez aici cu mine, când ea, cu bunătate Întoarce-te, îmi spune, dorințele-ți râvnite Vor fi izbânda-ți vie, iar tu, seninătate! NOSTALGIE Citește mai mult MĂ-NTORC LA PRAGUL DE LEGENDĂMĂ-ntorc din nou, tăcută, la pragul de legendăși cioburi de imagini îmi trec prin față-n fugăîn visul care poartă comoara mea ardentăCăsuța cea din
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
de ape, oglinzi ce mă-nfioarăE casa părintească, e miere-n râu de lapte. Găsesc în ea odihnă, stropi de eternitateși răsfoiesc prin cartea cu basmele trăiteSemnez aici cu mine, când ea, cu bunătateîntoarce-te, îmi spune, dorințele-ți râvniteVor fi izbânda-ți vie, iar tu, seninătate!NOSTALGIE... XXVI. PAULA-DIANA HANDRA - MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME), de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 717 din 17 decembrie 2012. SEARA DE CRĂCIUN ÎN SAT DE MUNTE În satul meu de munte e seara de
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
cu toată ființa sa. Revoluția din Timișoara i-a marcat viața și opera. În primele zile ale libertății Timișoarei, a pictat în fața Catedralei o poartă din icoane, ca un altar sub cerul liber pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru izbânda în lupta lor. Și pentru că pictorul trăiește dăruindu-se semenilor săi și prea puțin pentru el, multe din tablourile sale au destinație caritabilă. Alte informații au subliniat faptul că pictorul Mihai Tudor Olteanu este cunoscut pe toate continentele, că are
„CEASUL DE TAINĂ” AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362453_a_363782]
-
-mă, întrebându-mă, implicându-mă adesea, în viața lor, care, prin voia hazardului, ar putea fi și a mea. Mă închipui, câteodată, în peregrinările mele, ca fiind omul cu o mie de fețe, o mie de suflete, o mie de izbânzi și suferinți. O mie de fețe sau, poate, nici una. Mi-ar place să vă fac părtași la experiența aceasta a mea,la incursiunea mea temerară, care s-ar putea numi, simplu, viața Tel Aviv-ului.” Scriitorul are, deci, în vedere, mult
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
iubirea între ai săi, disciplinat(;) sfarmă lesne pe cel care ajunsese lipsit de idei conducătoare, îl robește și-i ia locul în rostul lumii. În maturitatea lor sănătoasă însă, toate popoarele își au ideile conducătoare, cu atât mai dătătoare de izbândă și fericire, cu cât pătrund mai adânc și cuprind pe mai mulți dintre frații de neam și de țară. Le-am avut și noi, ca și popoarele celelalte ce s-au împărtășit de cultură. Le putem urmări din cele mai
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
trufanda alături de el. Cu timpul îl vei iubi și viața ta va fi cea dorită. Cine gândea atunci că voi ajunge să-mi caut iubirea în patul altui bărbat? Venise vremea când orice încercare nu a mai avut sorți de izbândă. Încercase să mă convingă că acum, aveam un copil, îmi îndeplinisem îndatoririle de femeie, în rest era ceva doar formal și pot trăii foarte bine și fără viața intimă de până atunci. A trebuit după multe ezitări să ajung spre
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
vânătorului crește farmecul singurătății. Prin ierburi, pe fundalul țârâitului greierilor, se aude, se vede iepurele. O bubuitură și apoi, copoiul aduce victorios vânatul. Seara, vânătorii se aciuează pe lângă vreo stână sau într-una din chiliile de la schit, unde își povestesc izbânzile cinegetice, vestitele, „povești vânătorești”, urmate de râsete și glume ce compensează lungile ceasuri de așteptare și de tăcere ale zilei. Adorm, străjuiți de stelele nopții ce se uită de pe cer la ei. Aerul curat al pădurilor ozonate, vânatul proaspăt, apa
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
1497. Despre Sfântul Ștefan cel Mare Voievodul se poate discuta din multe perspective: istorice, militare, strategice, sociale, economice, geografice, sociale, demografice, teologice, culturale, duhovnicești și lista poate continua. Credem că Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare - cu ale victorii militare și izbânzi duhovnicești, prin umplerea pământului Moldovei cu atâtea locașuri de închinare, ce dăinuie și durează până astăzi și, de fapt, până la sfârșitul veacurilor celor pământești - este unul din simbolurile renașterii vieții culturale, spirituale și nu în ultimul rând monahale, pe pământurile
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
sunt și alte motive. Neamul nostru a fost întotdeauna un neam credincios. Cercetătorul atent și fără prejudecăți poate descifra în psihologia neamului românesc o puternică tendință de a-și judeca sub unghiul religios creștin, desfășurarea istoriei sale proprii. Înfrângerile și izbânzile sale nu sunt puse în legătură numai cu împrejurările și cu oamenii, ci și cu puterea Lui Dumnezeu. Pentru strămoșii noștri, o înfrângere, o năvălire de lifte străine, era și o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru cine știe ce abateri ale obștei
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
sunt puse în legătură numai cu împrejurările și cu oamenii, ci și cu puterea Lui Dumnezeu. Pentru strămoșii noștri, o înfrângere, o năvălire de lifte străine, era și o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru cine știe ce abateri ale obștei; iar o izbândă era în primul rând dovada că Dumnezeu le-a fost într-ajutor. Și după cum în vremuri grele nu le lipsea căința, tot așa în vremuri bune țineau să-și arate recunoștința față de Dumnezeu. Și și-o arătau mai ales zidind
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
buchet de flori albe, buchet mare cât o inimă de româncă, se-nclină în fața sfințiților slujitori. Dintre flori s-a auzit voce grăind cuvinte de recunoștință și supunere față de trudnicul vlădică Nicolae, cu adaus de urări de și mai mari izbânzi în viitor. Prinos al sufletelor recunoscătoare, superbul buchet de flori albe s-a aplecat așternându-se pietrei de temelie: îl depusese D-na Tina, în numele Societății Femeilor Ortodoxe din Beiuș. Rugăciunile sfințirii pietrei de temelie se înalță în unde cucernice
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt tăiate, ei au evadat în transcendent. Și, în ciuda ostracizării extreme la care erau supuși, și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. Între altele, parcurgând numeroase mărturisiri ale experiențelor carcerale, fie prin intermediul memorialisticii de detenție, fie redate nemijlocit de protagoniști, în interviurile realizate, se constată că trăirea religioasă și fenomenul creștin a cunoscut o manifestare plenară. Este neîndoielnic că spațiul
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
mușcându-i picioarele goale care-l dureau de atâtea lovituri și înțepături. Încercă să se dumirească pe unde se află și tresări văzând deasupra capului zidurile impunătoare ale cetății. Oare perșii erau departe? Nici n-apucă să se bucure de izbânda sa și să-și pună întrebarea că și auzi niște pași prin preajmă, pesemne ai unei străji. S-a trântit numaidecât cu fața la pământ, rămânând nemișcat. Straja trecu chiar pe lângă el, mormăind ceva într-o limbă păgână. Nu-l observase, Tragodas
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
de preocupat de expediția sa încât pierde șirul zilelor și al nopților. Așa că ajung la cea de a treia probă inițiatică, o pădure plină de fiare sălbatice. Acum pe cer nu mai există nici lună nici soare și sorți de izbândă nu mai sunt. Singura soluție e survolarea „miticei păduri”, dar, la coborârea din slăvi, calul năzdrăvan atinge un copac și tot codrul cu fiarele lui flămânde se trezește. Norocul vine din partea zânei care își calmează lighioanele și pământeanul e îmbiat
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
ce nu se poate descrie. Privighetorile ciripeau și ele împreună cu doiniștii, iar poporul plângea, aplauda și striga mereu să trăiască Paulian, să trăiască Doina și toți frații din România 182. Vizita corului Doina la Oravița a însemnat o nouă izbândă artistică și un important pas în realizarea scopului pe care Paulian îl urmărea prin concertele organizate în Banat. Acest lucru îl relevă și cronicarul ziarului Drapelul. Fraților, primiți mulțumirile noastre pentru elevarea sufletească ce neați adus. Ați venit la noi
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
Paloș? - Și acesta-i unul din ținuturile unde un strămoș de-al meu a biruit pe turci și i-a condus până la Constantinopol! - Atunci îi vom repeta isprava! - Așa să faci, Măria Ta! Ai grijă de Domnia Ta, căci după această izbândă mulți răuvoitori vor unelti împotriva ta! - Voi face pace cu Apusul! - Ferește-te de invidia lor!... Se tem de forța ta! Vei crea un adevărat imperiu prin unirea tuturor provinciilor de același neam! Să ai grijă de tine, Măria Ta
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
vedea scrierile adunate între copertele unei cărți, e unul dintre cele mai tulburătoare vise”. Așa îi este dat omului, fiecare să viseze împlinirea măreției unui vis. Împlinirea visului, de această data, prin acest debut editorial, aduce în câmpul literaturii române izbânda cu care poeta, remarcabila profesoară de fizică, Virginia Vini Popescu, numită cu drag și aleasă prețuire „savantă noastră” a transpus idei de mare rigoare științifică într-o comunicare plină de vibrație și pe înțelesul tuturor, atat cat îi este igaduit
O PRIMĂVARĂ ÎN MIEZUL TOAMNEI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368456_a_369785]
-
imediate. Ce și-ar putea dori mai mult un poet, decât să trezească emoția în potențialul cititor?” Volumul, în ansamblu, beneficiază de o traducere în limba engleză efectuată de George Anca, de mare subtilitate lingvistică și stilistică și este o izbândă și o treaptă superioară în evoluția poetei. ---------------------------- Cezarina ADAMESCU 21 Aprilie 2017 Galați Referință Bibliografică: Cezarina ADAMESCU - TRISTEȚEA DIN FLOAREA VIEȚII ADEVĂRATE / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2310, Anul VII, 28 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
întotdeauna agresorul, cu alte cuvinte ocazia îl face pe hoț.”[8] Un drog precum tik s-a dovedit a avea puteri malefice, criminale. Dacă iau „în lucru” un organism și un psihic slabe, predispuse la dominare, narcoticele au șanse de izbândă în proporție de 100%, iar în fața transformării omului din ființă rațională în brută și alter-ego al diavolului toate teoriile sociologice nu fac nici cât o ceapă degerată. Pentru degradarea umană uneori există o speranță, calea de mântuire prin Credință, însă
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
în lumina zilei. Era însoțit de frumoasa sa soție. Acum, la anii senectuții, în jurul său se aștern o lumină și o liniște binecuvântate. Ca să-i putem întregi imaginea, cel mai bine o putem face citindu-i cărțile sale, o frumoasă izbândă literară rezultată din experiența sa de jurnalist și scriitor. Citind despre suferințele închisorilor și ale urmăririi și persecutării de către securitate, putem vedea cât de puternic este spiritul unui om sau, altfel spus, tăria lui”. Mă înclin în fața eroilor acestui neam
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
oameni cu dragoste de neam, de țară și de Dumnezeu și cu același ajutor vom continua împreună aducând prinosul generației noastre ca dar lui Dumnezeu, mi-a răspuns părintele și din glas i-am simțit bucuria lăuntrică dată de speranța izbânzii. Credem în viața veșnică de dincolo, credem în înviere, pentru că suntem și „altceva” decât carne și sânge și tocmai acel „altceva” ne definește ca oameni și acest „altceva” i-a făcut pe oameni să pună umărul la construirea mânăstirii din
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
acoperit pe anumite locuri de verdele copacilor. Privind atent ai impresia că vezi marinari sau conți englezi care coboară din corăbii și se îndreaptă grăbiți spre castel. Urcând pe alei, printre copaci de diverse specii poți ajunge la vilele „Suita”, „Izbânda”, „Ciuperca”, toate construite în stil tradițional bulgăresc. Pe terasa vilei „Suita” poți poposi pentru a te odihni sau admira peisajul. În fața ei se află copaci înalți printre ale căror frunze se zărește culoarea albastră a mării, pe latura estică gladiole
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
instrumentală ale celor care se pregătesc pentru a participa la spectacolul ce se desfășoară în această perioadă la castel. Un pic mai sus după ce străbați alei de arbuști boltiți ce îți amintesc de regiunile însorite ale lumii, ajungi la Vila „Izbânda”, o adevărată casă de țară, unde poți poposi pe terasa ei cu podea de piatră, tavanul cu grinzi de lemn și stâlpi din lemn la exterior. Vila „Ciuperca” este numită și Vila „Gutman”, deoarece a fost construită pentru Gutman, un
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]