985 matches
-
lui Israel coincideau cu exilul și dispersarea divinului. Astfel, poporul evreu avea misiunea de a aduna părțile de sfințenie, diseminate printre creștini, într-un proces de răscumpărare care avea să fie desăvârșit de venirea lui Mesia. Acesta este momentul când izbăvirea cosmică și izbăvirea lui Israel se suprapun exact. Misticul evreu încetează astfel să fie un simplu vizionar sau un simplu contemplativ. Se presupune că el acționează asupra cursului istoriei lumii. Răspândirea acestor doctrine, asociată cu urmările mai multor catastrofe istorice
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cu exilul și dispersarea divinului. Astfel, poporul evreu avea misiunea de a aduna părțile de sfințenie, diseminate printre creștini, într-un proces de răscumpărare care avea să fie desăvârșit de venirea lui Mesia. Acesta este momentul când izbăvirea cosmică și izbăvirea lui Israel se suprapun exact. Misticul evreu încetează astfel să fie un simplu vizionar sau un simplu contemplativ. Se presupune că el acționează asupra cursului istoriei lumii. Răspândirea acestor doctrine, asociată cu urmările mai multor catastrofe istorice, explică apariția și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Mesia Sabbatai Tzevi. Eșecul sabateismului, care este eșecul venirii adevăratului Mesia, prelungit în Europa de frankism, ai cărui adepți se convertesc la creștinism, generează o profundă deziluzie. Aceasta ar fi favorizat apariția hasidismului, nou curent mistic care, punând accentul pe izbăvirea interioară și personală, ar fi neutralizat indirect un mesianism pe care excesele sabateene îl făcuseră suspect și îngrijorător. Pentru unii, spiritualizarea hasidică a mesianismului nu ar fi decât reactivarea unei tendințe atestate încă din secolul al XIII-lea, și nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
reacție la anumite episoade istorice, sociale și economice. Totuși, hasidismul apare într-un moment al istoriei când nevoia de susținere se face simțită imperios. Iar el se hrănește, ca și alte mișcări mistice, din speranța în eliberare, din dorința de izbăvire și restaurație. Într-adevăr, ca mișcare populară, el caută să aducă noi răspunsuri la suferință într-un context dificil de război, decrete antisemite și pogromuri. Capătă amploare în regiunile lovite de o sărăcie extremă. Jumătate din iudaismul polonez și o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din Germania, istoricii evrei francezi continuau să restrângă iudaismul la o religie. Dar, spre deosebire de omologii lor din Europa Centrală, care continuau să aștepte obținerea cetățeniei, ei erau martorii și beneficiarii unei emancipări depline. Istoria suferinței este atenuată pentru ei de izbăvirea reprezentată, într-un sens figurat, de această emancipare. O mișcare care nu promite decât tot ce este mai bun. O istorie în mers pentru binele evreilor. Credința în Franța și valorile ei nu-i împiedica însă pe acești intelectuali să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cele mai fericite au trăit liniștiți"81. Noua definire a iudaismului secular era în plină formulare pentru vremuri bune sau rele. Tot seculare, în alte zone se ridicau voci care nu mai așteptau salvare și sprijin de la schema clasică distrugere/izbăvire sau de la o intervenție divină. În poemul său despre pogromurile de la Chișinău din 1903-1906, intitulat În orașul măcelului, marele scriitor ebraic Hayim Nahman Bialik, în contrast cu poetul medieval care se plânge de tăcerea lui Dumnezeu în fața nenorocirilor abătute peste poporul lui
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
generație. Această veche liturghie a suferinței permisese, cum am văzut, sudarea grupului evreiesc și păstrarea credinței membrilor săi împotriva tentațiilor de renunțare. Ea crease totodată o identitate colectivă de lungă durată, prin schemele devenite clasice de pedeapsă/răsplată și distrugere/izbăvire. Desigur, aceste paradigme nu au încetat complet să funcționeze în era contemporană, când evreii au avut de înfruntat cele mai cumplite explozii de antisemitism, lagărele morții, apoi perioada de reconstrucție a unei vieți evreiești sfărâmate de persecuție, dispariția celor dragi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
că în asemenea momente omul are în primul rând datoria de a se întoarce către Tora, care potolește durerea. Cu cât puterea răului pare să se întindă, cu cât pedeapsa este mai grea, cu atât suntem de fapt mai aproape de Izbăvire. Astfel, naziștii, sioniștii, ereticii, asimilații și evreii reformați ar fi instrumentele proiectului divin de mântuire. Nu acuzase deja același Wasserman socialismul și naționalismul că sunt două forme de idolatrie care, s-au combinat pentru a da naștere național-socialismului? De fapt
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fapt, în mediile reprezentate de acești doi maeștri, reproșau Iluminismului evreiesc că îi deturnase pe evrei, mulți de la tradițiile lor și condusese la acest deznodământ fatal. Și modernitatea era acuzată de toate relele. Sacrificiul personal ar apropia totuși iudaismul de Izbăvire. Desigur, aceasta încă nu a venit, dar acest tip de răspuns teologic la dezastru s-a păstrat până în zilele noastre 5. Conducătorul dinastiei hasidice din Belz, Ahron Rokeah, al cărui fiu mai mare fusese ars de viu într-o sinagogă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și distrugerii 16. Nașterea Israelului devine o "reparație"xxxx pentru toate suferințele îndurate. Acest concept, preluat din Cabala luriană, desemnează în mod tradițional "repararea" unei pagube cosmogonice originare, operă la care poporul lui Israel participă activ și care conduce la izbăvire. Sacralitatea cu care este învestită nașterea Israelului începe astfel să facă corp comun cu genocidul. Cele două teme impregnează împreună, încetul cu încetul, noile atitudini evreiești care, începând din anii 1970, pecetluiesc trecerea de la o tăcere relativă la intrarea treptată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
deschidea totodată calea, incontestabil, spre viitor. Dacă această catastrofă nu era unică, ea îndemna la interpretări și nu se închidea în sine, în disperarea provocată de izolare. Dar, pentru a accepta continuitatea, trebuia să ai credință. Iudaismul "Holocaustului și al Izbăvirii" Cei care căutau răspunsuri în afara religiei rămâneau cu întrebările lor. Și totuși mediile ne-ortodoxe și chiar secularizate contribuie și ele, dar în alt mod, la o "teologizare" a genocidului. Cu trecerea anilor, pe baza milenarei istorii a suferinței evreiești
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
coabitează fără a se incomoda și în care diferența se transformă în valoare adăugată atâta timp cât este acceptată de societatea majoritară. Se intra astfel pe deplin în acest nou iudaism pe care Jacob Neusner l-a numit iudaismul "Holocaustului și al Izbăvirii", pentru care distrugerea evreilor din Europa se ridica la nivelul unui eveniment cu intensă semnificație transcendentă, de acum Shoah, și care atribuia creării statului Israel o dimensiune de aceeași natură, izbăvitoare de astă dată19. Astfel, exterminarea devenea o suferință unică
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
constituie totodată o autentică teologie. Nu declara istoricul Saul Friedländer însuși că discursul istoric, mai mult decât altele, ratează Holocaustul 28? * În viziunea populară, cum am avut ocazia să amintim, genocidul și fondarea statului Israel par legate. Dacă admitem că izbăvirea a avut loc deja prin crearea acestui stat, nu mai avem de sperat în venirea unui Mesia mântuitor. Evreii, cu ochii ațintiți spre Israel, își așteaptă de acum mântuirea. Nașterea acestei țări a fost percepută ca lumina venită după întunericul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
desigur, fără Dumnezeu, sprijinindu-se totuși pe figuri tutelare glorificate, supraviețuitorii, și pe mărturiile lor, texte fondatoare, în afara istoriei. Față de paleta largă de răspunsuri tradiționale la suferință, cea a laicilor putea să pară reductivă. Într-adevăr, iudaismul "Holocaustului și al Izbăvirii", care s-a dezvoltat în paralel cu iudaismul fondat pe Tora scrisă și Tora orală, se priva de orizont. El contribuia, peste tot în lume unde trăiau evrei, la crearea unei comunități nu de practică evreiască, ci de împărtășire a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
limba lor o idee care nu a întârziat atunci să provoace proteste atât printre creștini, cât și printre evrei 31. Ulterior, abordarea hristică a genocidului conținea diverse elemente capabile să alimenteze sau să consolideze religia (evreiască) "a Holocaustului și a Izbăvirii" care apare în anii 1970. Numirea "inomabilului" Istoria desemnărilor succesive și concurente ale genocidului este, ca și arta, filmul sau teologia, revelatoare pentru evoluțiile observate în abordarea evenimentului. Shoah de Claude Lanzmann, despre care am vorbit deja, nu este alfa
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și ceea ce are în comun cu alte genocide din secolul XX. Ea ar contribui, poate, la îndepărtarea ornamentelor teologico-religioase cu care a fost înzorzonat și la recuperarea statutului de realitate născută din barbaria umană, mereu reproductibilă. Note CAPITOLUL 4 O izbăvire laică? Shoah, Israel și evreii În anii de după război, evreii victime ale naziștilor nu au scăpat în Israel de grila de lectură generală care împărțea populațiile din Europa în eroi și colaboratori. Rapid, genocidul, numit în acea epocă, după cum am
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
moral al sionismului, bazat pe negarea diasporei și pe eroismul oamenilor noi ieșiți din poporul evreu, a căror istorie începe în Europa de Est și își atinge apogeul prin noul stat. Ea servea întru câtva drept fundal pentru a pune în evidență izbăvirea sionistă. Retorica sionistă, inspirată înainte de război din cea a iudaismului tradițional care invoca trecerea "de la distrugere la izbăvire", insistă de acum pe trecerea "de la Holocaust la Izbăvire". În perioada post-genocid, văzută ca oferind posibilitatea unei renașteri naționale în tragedie, literatura
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
istorie începe în Europa de Est și își atinge apogeul prin noul stat. Ea servea întru câtva drept fundal pentru a pune în evidență izbăvirea sionistă. Retorica sionistă, inspirată înainte de război din cea a iudaismului tradițional care invoca trecerea "de la distrugere la izbăvire", insistă de acum pe trecerea "de la Holocaust la Izbăvire". În perioada post-genocid, văzută ca oferind posibilitatea unei renașteri naționale în tragedie, literatura israeliană, de la Ka-Tzetnik, un supraviețuitor, la Abba Kovner, trecând prin Yoram Kaniuk și poezia lui Uri Zvi Greenberg
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
noul stat. Ea servea întru câtva drept fundal pentru a pune în evidență izbăvirea sionistă. Retorica sionistă, inspirată înainte de război din cea a iudaismului tradițional care invoca trecerea "de la distrugere la izbăvire", insistă de acum pe trecerea "de la Holocaust la Izbăvire". În perioada post-genocid, văzută ca oferind posibilitatea unei renașteri naționale în tragedie, literatura israeliană, de la Ka-Tzetnik, un supraviețuitor, la Abba Kovner, trecând prin Yoram Kaniuk și poezia lui Uri Zvi Greenberg, tinde spre reconstrucție și izbăvire. Pentru Shmuel Yosef Agnon
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trecerea "de la Holocaust la Izbăvire". În perioada post-genocid, văzută ca oferind posibilitatea unei renașteri naționale în tragedie, literatura israeliană, de la Ka-Tzetnik, un supraviețuitor, la Abba Kovner, trecând prin Yoram Kaniuk și poezia lui Uri Zvi Greenberg, tinde spre reconstrucție și izbăvire. Pentru Shmuel Yosef Agnon sau Haim Hazaz și alții, speranța de izbăvire este prezentă, inclusiv în scrierile lor care nu au ca temă genocidul. Așteptarea religioasă tradițională și cea a tânărului stat, care se străduia să găsească un răspuns la
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
unei renașteri naționale în tragedie, literatura israeliană, de la Ka-Tzetnik, un supraviețuitor, la Abba Kovner, trecând prin Yoram Kaniuk și poezia lui Uri Zvi Greenberg, tinde spre reconstrucție și izbăvire. Pentru Shmuel Yosef Agnon sau Haim Hazaz și alții, speranța de izbăvire este prezentă, inclusiv în scrierile lor care nu au ca temă genocidul. Așteptarea religioasă tradițională și cea a tânărului stat, care se străduia să găsească un răspuns la distrugere pentru a putea continua să construiască o țară nouă, se întâlnesc
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
diferențele dintre cele două evenimente sunt substanțiale, dar utilizarea lor politică nu va ține cont de ele. Terminologia și discursul Shoah-ului au avut un impact puternic în formularea relatării palestiniene despre Nakba, iar asta încă de la început. Expresiilor "Shoah și izbăvire"mmmmm, "Shoah și renaștere"nnnnn le corespund "Nakba și rezistență"ooooo, "perseverență și rezistență"ppppp. Nakba este reconstruită ca un mit fondator deopotrivă pentru a modela memoria trecutului și pentru a servi drept trambulină spre un viitor luminos. Victimizarea și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
primul act, marea uvertură a acestui război, al cărui scop final, precum, cu șaizeci de ani în urmă, soluția cu același nume, este distrugerea statului Israel"qqqqq. Cum o atestă din nou această declarație, caracterul indisociabil al Holocaustului și al "izbăvirii" lui, Israelul, este în mod regulat adus în prim-plan în situațiile de criză, minore sau majore. Contrastul este frapant dacă ne amintim că în 1955, când s-a pus problema ridicării unui Memorial al martirului evreu necunoscut la Centrul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Roth, inclusiv atunci când, în Complexul lui Portnoy (1969), protagonistul suferă fără să găsească în asta o plăcere. La Malamud, evreii suferă deoarece suferința face parte din ființa evreiască, în timp ce la Roth suferința, chiar evreiască, este repulsivă când nu conduce la izbăvire. Iar cum izbăvirea este imposibilă într-o lume secularizată, nu mai rămâne decât repulsia. Cât despre Saul Bellow, acesta susține că, în povestirile tradiției evreiești, lumea se dovedește purtătoarea unei semnificații umane ale cărei ingrediente sunt suferința și comedia. Dar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în Complexul lui Portnoy (1969), protagonistul suferă fără să găsească în asta o plăcere. La Malamud, evreii suferă deoarece suferința face parte din ființa evreiască, în timp ce la Roth suferința, chiar evreiască, este repulsivă când nu conduce la izbăvire. Iar cum izbăvirea este imposibilă într-o lume secularizată, nu mai rămâne decât repulsia. Cât despre Saul Bellow, acesta susține că, în povestirile tradiției evreiești, lumea se dovedește purtătoarea unei semnificații umane ale cărei ingrediente sunt suferința și comedia. Dar suferința este cea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]