3,012 matches
-
sau a fulgerelor, a vorbirii sau a muzicii, clinamenul dovedește vitalitatea, libertatea chiar în sânul necesității, incontestabil; dar el vorbește și despre mizerii, durere și suferințe, despre epidemii, războaie și nemernicia oamenilor sau despre crimele politice, sacrificiile religioase și despre jafurile soldățimii. Aici nașterea unui copil, colo moartea unui bătrân. Venus și Marte, bucurii și nenorociri... Contrar unor afirmații frecvent auzite, Venus nu este singura divinitate menționată într-un poem păgân ce suscită mirarea prefăcută de a găsi trimiteri la figuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mai bine de 20 de ani, democratizarea reală a societății românești. Ce „Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara din decembrie 1989”? Care „Punct 8”, care proclamație? Bunicuța, a lucrat ca la carte. Cu măiestria-i cunoscută a dat liber la jaful național. Justiția, mucles! Serviciile, mucles! Românii? Marea majoritate: „Nu ne vindem țara!/ Noi muncim, nu gândim!” Pierit-au dacii ? Se întreba enciclopedicul B. P. Hasdeu. Sigur, au pierit! Mai precis, dacii au migrat prin alte părți, când și-au văzut
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
de chilipir acesta le dădu celor doi un pat de pușcă în stomac, impuls absolut suficient pentru a-i face să coboare cu multă abilitate pe scările de frânghie pe nava piraților. În urma lor comandantul întocmi actele de raportare a jafului, solicită plata asiguratorie a mărfii și despăgubirea familiilor celor doi bravi mateloți dispăruți pe timpul atacului pirateresc. Spre norocul celor doi însă, pirații s-au dovedit mult mai omenoși decât conaționalii, iar când a fost livrată marfa, unui tip pe nume
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
Criteriul lui Thibaudet, iată, se poate aplica și în domeniul filosofiei sociale prin analiza capacității de iluzionare a românului,lucru ce-l face inegalabilul analist, scriitor, eseist și filosof Artur Silveștri în noua sa carte Opera non grata-Eseuri despre”geografia jafului”,ocupației și “neo-migratori”-, apărută la Carpathia Press,2008. Cartea cuprinde 15 prefațe la alte lucrări din domeniul filosofiei imobiliare semnate de Artur Silveștri începând din anul 2003,până în prezent, inclusiv și un capitol Opinii despre opera și autor, semnate de
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
de drum și teoretician de primă mărime a fenomenului imobiliar din România,acesta fiind hârtia de turnesor a unei societăți. de aici și până la sociologie nu mai este decât un pas,pe care autorul l-a făcut,evidențiind,printre altele, jaful realizat prin hoție.Concluzionând că onorabilitatea nu este câștigată prin ea însăși și munca,ci prin furt. Vechea organizare armonioasă din Cartierul Primăverii gândită de arhitectul Doicescu este abordată în Povești triste despre case și grădini.Vastul proces de împroprietăriri
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
făcând și o prognoză care în timp s-a adeverit.( Aceasta s-a făcut în 2003). Problemă neo-migratorului ce stăpânește dar nu se pricepe la nimic,în afară propriei ideologii acumulative este abordată în Scene cu neo-migratori ,acesta reprezentând clipă jafului.Lăcămia,spunea Teognis în Poeme elegiace, a nenorocit mulți oameni fără judecată, si aceasta pentru că le-a fost greu să păstreze măsură când li s-a oferit bunătăți. Capacitatea poporului român de a se iluziona,de a visa fără suport
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
derapaje și atitudini extremiste, complet contraproductive pentru un sistem cu adevărat democratic. - De ce, după 20 de ani de democrație în România, viața economico - socială este dezastruoasă? - Pentru că în România nu a avut loc un proces autentic de privatizare, ci de jaf sistematic, cu concursul guvernanților, a economiei și avuției naționale. Principalii beneficiari, mogulii și baronii regimurilor politice de după 1990. În România, oricine era dispus să plătească șpăgi emisarilor Puterii, a avut acces la absolut orice firmă sau afacere, la prețuri de
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
s-a și născut. A fost deosebit de activ și i se recunoaște meritul de a fi adus la cunoștința de Dumnezeu populațiile păgâne ale besiilor, recunoscuți ca având un caracter rece, dur și care trăiau prin munți, acolo unde tâlhăriile, jafurile și omorurile constituiau monedă curentă pentru viața de toate zilele și pe aceștia i-a făcut slujitori ai lui Hristos, dintre care unii au devenit chiar monahi. A fost prieten cu sfântul Paulin de Nola (353-431) care confirmă: Aleargă la
NICETA DE REMESIANA de ION UNTARU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364026_a_365355]
-
deschis. / Și-așa ea ni-i revoltător de scurtă / Ca s-o mai dăm pe lene și plictis.[ ... ] O clasă ne-a născut - cea proletară - / Ea ne-a născut, ori ea ne-a renăscut. / În numele natalei noastre clase / Stârpi-vom jaf, și lepră, și scorbut. Suntem în miezul unui ev de foc, / Si-i dăm a-nsuflețirii noastre vamă. / Cei ce nu ard dezlănțuit ca noi / In flăcările noastre se destramă.” Dar o minte lucidă, nu avea să se înece în
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
vrem să te-ntrebăm “Quo vadis?”, Nici să trăim aici, nu-i cu putință Nici să murim acum nu mai e gratis. La lupta împotriva tuturora, Într-un neomenesc război promiscuu, Trăiască lanțul ce ne intră-n oase! Trăiască Taxa, Jaful, Moartea, Fiscul! ADRIAN PĂUNESCU Adrian Paunescu-Pamantul deocamdată/Muzica-Mircea Vintilă Adrian PAUNESCU-IMPOZITE ,BIRURI ȘI TAXE Referință Bibliografica: În memoriam.Adrian Păunescu - Cine iese ultimul din țară / Mihai Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul VI, 05 noiembrie 2016. Drepturi
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]
-
neînfrînt". „Dar unirea lor e cu neputință și nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi". „La ei, la traci, trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viață". „La traci există următoarea rînduială: își vînd copiii pentru a fi duși peste hotare". (cartea a V-a). Orice asemănarea cu realitatea e pur întâmplătoare! Mă cam îndoiesc că suntem urmașii
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
acum mai mulți ani în urmă când el și oamenii lui mi-au prădat caravana. Și mai știu că înainte de a fi tâlhar acesta a făcut parte din mișcarea zelotă, însă mai apoi s-a separat de ei alegând calea jafurilor. Acum însă unele zvonuri spun că zeloții l-ar putea chema din nou la interesele lor făcându-l unul din capii unei eventuale răscoale, fiindcă acum e și o celebritate a zilei. -O răscoală de proporții n-are sorți de
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
spuse nimic un timp, ci doar îi făcu un semn să nu se apropie prea mult, aceasta din cauza zdrențelor cu care era îmbrăcat, privi spre el și oftă apoi îndelung. -Să sperăm Baraba că de azi înainte vei părăsi viața jafurilor și tâlhăriilor și vei sluji nouă cu credință, spuse arhiereul. - Orice îmi veți cere va fi poruncă pentru mine mărite arhiereu! Vă datorez viața, exclamă el cu prefăcută smerenie. -Lasă asta acum, spuse arhiereul făcând un semn cu mâna. Te-
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
știm cu toții mai demult. Dar nici acum nu înțelegem, Iredentismul cel incult. Dacii n-au fost triburi păgâne, Ei s-au născut pe acest pământ. N-au bejenit hai-hui prin lume, Doar jefuind și ucigând. Hoarde păgâne, migratoare, Ce-n jaf și crimă au trăit, Revendică fără onoare, Pământul Daciei, iubit. De unde au venit ei oare, Și care sunt ai lor strămoși, Ca să ne calcă în picioare, Al nostru neam și-ai noștri moși? Sunt hoarde finice ce-odată , Au jefuit
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]
-
viața pulbere cu râsul lui de șmecher. DarGigi n-o mai asculta.Se scufundase din nou în valurile televizorului. -Lasă fleacurile,Silvica,nu mai bruia!Uită-te,să vezi cum s-a ales praful de pădurile noastre!Să vezi ce jaf au făcut ăștia!Astea probleme,dragă! Silvica se ghemuiește lângă el și-l mângâie peste tot:Ia să văd!La tine în pădure a mai rămas ceva? Zâmbește galeș,așteptând nerăbdătoare clipele fericite după despicarea-n patruzeci și patru de
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
nu era un loc sigur. Cât despre ținuturile parților unde ar fi dorit să facă negoț, Baraba își dădu repede seama cât erau de primejdioase erau acele locuri și îi prefera pe romani totuși, fără să o recunoască însă. Din jaf în jaf, Baraba ajunsese să se hrănească cu asta, în așa fel încât își dădu seama că nu se mai putea opri și că de fapt asta era chemarea lui. În lume trebuiau să fie și tâlhari, își spuse el
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
un loc sigur. Cât despre ținuturile parților unde ar fi dorit să facă negoț, Baraba își dădu repede seama cât erau de primejdioase erau acele locuri și îi prefera pe romani totuși, fără să o recunoască însă. Din jaf în jaf, Baraba ajunsese să se hrănească cu asta, în așa fel încât își dădu seama că nu se mai putea opri și că de fapt asta era chemarea lui. În lume trebuiau să fie și tâlhari, își spuse el, pentru că mare
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
o ploaie cu gheață tocmai în ajunul plecării noastre și a îmbrăcat pământ, case și pomi în gheață strălucitoare pe care o admiram ca pe o frumusețe rară, dar cu un sentiment de jenă că ne bucuram, deși era mare jaf prin pomi și un patinoar pe străzi extrem de periculos. Și nu a fost suficient numai atât, ne-a lăsat fără lumina în Toronto, inclusiv în Pickering. Dar tot Domnul s-a îndurat de noi și numai strada noastră și încă
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
încredere, pentru a nu cădea victima falșilor taximetriști.,, Scris de Comunitatea ghiduri-turistice.info / 4 nov.2012 / Vizualizare ultimă: 9 mai 2016 I. CONSIDERAȚII ÎN ARIA INTERFERENȚELOR Aproape orice locuitor din Cape Town a trecut prin experiența formelor de violență, fie atac, jaf ori agresare. Încheierea perioadei de apartheid în 1994 și drumul lui Nelson Mandela spre libertate nu au însemnat și o scădere a ratei criminalității în rândul populației de culoare. Deși-i din ce în ce mai greu să achiziționezi o armă dintr-un magazin
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
priveliștea s-o șteargă, Nici nu se mai știe-i seară sau amiază?!? Casele gem, trosnesc și se clatină, Ropotul scoate vuiete urâte Rămâne zarea vastă de platină Zilele-s atât de posomorâte! Palidă, vremea s-a culcat pe ape, Jaful puhoiului urlă-năbușit, Mătură poduri, drumuri vrea să sape Lăsând găuri în pământul nămolit. Prada înoată, un timp, rotitoare Pune la-ncercare duhul pământesc Gravă tânguire prin clipele-amare Pe aripi de umbră-i destinul lumesc. Arde stihia!.. Afară-i potopul, De
STIHIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367827_a_369156]
-
cu așa ceva nu-i de glumit! Pentru că este vorba de contaminarea și pervertirea intelectualității, care a format întotdeauna latura masivă de „apostoli ai neamului”, ideea de cultură, de învățătură, însemnând și acea dăruire socială spre idealuri tot mai depărtate de jaf și împilare, tot mai contrare demagogiei și corupției profitoare, tot mai dăruite progresului național: Dacă infracționalitatea ajunge să contamineze și mediile ei, învățătura superioară însemnând doar malefica tehnicizare în slujba unor inginerii de natură infracțională, intelectualitatea își pierde tocmai esența
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (3) RESTURILE DE DEMNITATE ALE CLASEI POLITICE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367806_a_369135]
-
m-a consultat, Cântărit și măsurat, Specialist, omu’ citit, Un minut i-a trebuit, Să îmi spună el, în fine, Că nimic nu-i rău cu mine: Nu e vorba de etate Și nici de obezitate, Ori, abuz de calorii, Jaf prin oale, farfurii... Cu un deșt mi-a arătat (Științific demonstrat!) Pe-un tabel de sus în jos, Din computeru’ lui scos, Că, de fapt, în chintesență, Am doar o deficiență, Ce nu e la rotunjime, Ci-i mai mult
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367937_a_369266]
-
purpurii, Surde dorințe-n refren Captive, te dor. De mai știi, Cum e să iubești netrucat, Scutură umbră de țină, Cât aripi cu lanț n-ai legat Și nu ești învins de rutină. Ai dreptul iubind să te temi, Oprește jaful de fluturi, Totuși, prin ploi când mă chemi, Ochii, de zaț, să îi scuturi. Învăța să zbori, să-nflorești, Secera gând de-amânare, Duminici cu iz de povești Zadarnic ning stele de mare. Jertfe și scrum, ți-amintești? În maci
GARA CU MACI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367460_a_368789]
-
distrugerea unei țări, este acela de descentralizare, adicătelea ruperea în bucăți a României, pentru că baronii locali și restul lumii să dispună după bunul plac, de tot ce ține fiecare regiune în parte. O țară descentralizata, este oază derbedeilor puși pe jaf și căpătuiala . O țară descentralizata, este mult mai ușor de ocupat, de către cei care ne stau în coaste- vecinii noștri huni sau slavi, pentru ca tară fiind descentralizata, centrele de control ar fi mult mai ușor de manipulat. Odată ce acestea se
DESCENTRALIZAREA ROMÂNIEI, SAU ULTIMII PAȘI SPRE DESFIINȚAREA EI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367492_a_368821]
-
că în „Scrisori către V.Alecsandri”, personajele sunt reale, în „Convorbiri economice” personajele sunt imaginare iar în „Schițe politice”, personajele, de foarte multe ori „ne arată mai întotdeauna grupului cărora le aparține”. Iată ce ne spune despre vremea domnitorului Caragea: „Jaful,camăta, acumularea de averi - legea ce-i pune în mișcare pe toți. De la ciocli, și mici logofeți până la marii bani și domnitori. Băltărețu e om de jos, dar averea pe care a adunat-o îl face important. Se deplasează în
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]