3,194 matches
-
mai șchioapă,toată săptămâna luna n-are apă,au aflat savanții, toți cercetătorii,că de-acolo, cică, se încarcă norii. Însă de o vreme, cam de-o săptămână,cineva, hoțește, ia apă din lună,norii se tot plimbă, lunecând cu jale,însă fără apă, nici măcar pe poale.Se-opintește vântul, haide, poate-poate,degeaba-i efortul, el n-are nici roate,nu se știe cine, când și prin ce mijloace,s-a ascuns pe lună și face ce-i place.Soarele se-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Edenul, spațiul mirific, ținutul împărătesc, care trebuie apărat cu prețul vieții pentru fiecare fir de iarbă și pentru orice pumn de țărână: “Ardealul nu-i o țară, e suflet, e trăire, / E începutul lumii ce îl purtăm în noi, / E jalea și amarul, e vis și bucurie, / E vorba legănată a carului cu boi” (Ardealu'mpărătesc). Autorul trece în revistă file de istorie glorioasă din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
oboi că-nțelegem numai noi, scapă pendula în gol ostenită de ocol, timpul a luat-o la fugă, în umila noastră rugă, atâțea morți, înfrângeri dure, atâția arbori în pădure, atâta dragoste de vis, atâta suflet ne-a ucis, atâta jale-i peste tot, de parc-am fi-n țara lui Lot. lumina trecerii-a trecut, intrăm deja-n necunoscut, în nopți albastre, fără astre unde ne cad asteroizi în capul nostru de timizi... priviți, ni se tocesc Carpații și-n
CÂNTEC DE OF... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cantec_de_of_ion_ionescu_bucovu_1341567598.html [Corola-blog/BlogPost/354650_a_355979]
-
Ilie Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vasile și păcatele Vasile moare la o vârstă când tocmai devenise bunic și se bucura de o viață frumoasă și îmbelșugată alături de vrednica și credincioasa lui soție. Jale mare în familia numeroasă! Ce e drept, Vasile a fost un om onest, bun familist, și-a iubit nevasta cu care a avut cinci copii: trei fete și doi băieți, toți la casele lor, acum. De asemenea, a fost un
VASILE ŞI PĂCATELE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1481016041.html [Corola-blog/BlogPost/366151_a_367480]
-
-se, un oștean, vizibil sufocat de trudă. Ajuns în dreptul voievodului, oșteanul se poticni și căzu cu fața în țărână. Își dăduse sufletul! Întreaga curte a voievodului fusese consternată de această întâmplare. Nu le venea a crede. Era un prilej de jale, voinicul era îndrăgit de toți, îl știau cât de destoinic era. Oare de ce și-a dat sufletul pentru o moșie întinsă? I-au făcut un mormânt, acolo, la marginea poienii. I-au împodobit mormântul cu cetini multe. În vârf i-
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
în ode profunde, iar stelele îi vorbesc lăsându-i pe prispa amintirilor cele mai sensible suveniruri. “Ceru-ntreg parcă se-nvârte” în cetatea viselor sale și doar necuprinsul îl poate îngâna. Poezia lui Sandu Cătinean vibrează de iubire, dor și jale. Adânc recunoscător Domnului pentru tot ceea ce poartă în sinea sa, acesta scrie cu sufletul pe clipe neostenite poeme care prind orizonturi nebănuite. “Când clopetele bat a-nchinăciune” și poetul se înclină divinității, cerând iertare și mulțumind, plin de recunoștință, pentru menirea
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
E plină Țara de copii sărmani” și asta îl doare cu adevărat pe poet, suferința unor suflete inocente pentru care merită să luptăm până la capăt pentru a readuce curățenia morală și spirituală. “Pe-un munte-un fluier trist cântă” cu jale și durere, iar poetul ascultându-i plânsul a înțeles că “doinele din vremi adânci” își caută liniștea la poalele munților falnici și acolo se poate consolida chemarea sa. “E tare greu să vrei dreptate” dar lupta pe care o duce
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
cel care vine din brazi” este cea pentru Mihai Eminescu-poetul emblemă. Admirația și prețuirea veșnică pe care i-o poartă l-au determinat sa-i dedice poeme pline de sensibilitate și recunoștință, poeme în care îi scrie cu dor și jale despre “un vis pribeag, rămas din vraja nopții” . Gânduri, emoții și trăiri puternice au prins contur sub condeiul său care lacrimă în vântul amintirilor, chemându-l neîncetat pe Eminescu “ Chiar de-om rămâne doar noi doi/ Prin Universul rece / Când
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
un plânset ne-ntrerupt, E un vers ce curge-n suflet, E un amurg prelins în lut. Viața mea e-o așteptare, E-un poem plin de iubire Ce e picurat de doruri În răni de dezamagire. Viața mea e numai jale, E un geamăt în surdină, E o lacrimă ce moare, E o noapte fără tihnă. Viața mea e-un plâns în hohot, E un chin născut din doruri, E o doină ce-și jelește Trist pierdutele amoruri. Viața mea este
VIAȚA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1476029935.html [Corola-blog/BlogPost/369086_a_370415]
-
aruncat sus, de unde s-a zămislit picurul acela de iubire care a crescut ca un bulgăre de zăpadă ce se rostogolește și devine avalanșă. Atunci oamenii au învățat să asculte și au aflat că Seara pe deal, buciumul sună cu jale, că peste codru trece vremea și uneori se pleacă cu ramurile grele la pământ de tristețe și de dor , că vara a trecut și rămâne amintirea unei nunți de poveste , tot acolo, la mijloc de codru, unde Fluturele și gingașa
EMINESCU DIN LACRIMĂ de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Eminescu_din_lacrima.html [Corola-blog/BlogPost/344957_a_346286]
-
în: Ediția nr. 1222 din 06 mai 2014 Toate Articolele Autorului S-a întâmplat un tragic accident, Banal și pot să zic chiar foarte rar, Când soacra lu' Ion (și el prezent) Mortal a fost lovită de măgar, Și-atâta jale pe bietul Ion Și plânsete pe țața Maricica, Încât s-a dat în șapte sate zvon: Măgaru' a ucis-o pe mămica (!) Așa că, n-a trecut de miezul zilei Și-atâta lume-n jurul casei lor S-a adunat, dar
ACCIDENT DE ... MǍGAR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1399377035.html [Corola-blog/BlogPost/346994_a_348323]
-
spre soare și verde-și înfruntă destinul, O mângâi cu mâna-mi și-o simt tremurând de plăcere, Tresalt ca și iarba simțind numai plâns și durere. Pătrund în pădure și brazii o doină îmi cântă, E-un cântec de jale ce inima-mi tristă frământă, Pădurea de azi e doar umbra pădurii trecute, Nimic nu mai e cum a fost...și toate-s pierdute... Strâng macii din vale și-i pun lângă inima-mi frântă, Cu sufletul meu, ei, roșii
TRĂIRI... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1476031645.html [Corola-blog/BlogPost/369094_a_370423]
-
azi e doar umbra pădurii trecute, Nimic nu mai e cum a fost...și toate-s pierdute... Strâng macii din vale și-i pun lângă inima-mi frântă, Cu sufletul meu, ei, roșii ca focul, cuvântă, De dor și de jale ei plâng pe pământ mari petale, Pe-ai mei triști obraji cad lacrimi-ascunse, de jale... M-așez iar pe iarbă ținând ochii deschiși către cer, Departe de mine se duc amintiri care pier... Trăiesc ca și ieri, iubesc și tresalt
TRĂIRI... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1476031645.html [Corola-blog/BlogPost/369094_a_370423]
-
-s pierdute... Strâng macii din vale și-i pun lângă inima-mi frântă, Cu sufletul meu, ei, roșii ca focul, cuvântă, De dor și de jale ei plâng pe pământ mari petale, Pe-ai mei triști obraji cad lacrimi-ascunse, de jale... M-așez iar pe iarbă ținând ochii deschiși către cer, Departe de mine se duc amintiri care pier... Trăiesc ca și ieri, iubesc și tresalt pentru toate, Tu, sufletul meu, rămâi veșnic frumos! Se poate? Referință Bibliografică: TRĂIRI... / Gabriela Munteanu
TRĂIRI... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1476031645.html [Corola-blog/BlogPost/369094_a_370423]
-
instituția sclaviei! Ei, de data aceasta, familia regală spaniolă e total nemulțumită de prestația administrativă a lui Columb și-l trimit pe Bobadilla guvernator pe Hispaniola; cum Columb se opune, acesta îl leagă în lanțuri și-l trimite pachet acasă. Jale, văicăreli, scrie o carte despre profețiile biblice și declară că tot ce-și dorește este să găsească sursă aurului, minele lui Solomon, nu de alta, dar cruciadele creștine au nevoie de finanțare, ținta finală fiind să ducă sufletele în rai
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1486480701.html [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
noi aducem în discuție chin. teng „a fi bolnav“ (L. Wald, Progresul în limbă, p. 90), care, precedat de s, - a putut da stâng ca în cazul turdus>sturz. Cuvântul chinez teng poate fi în relație cu tîngă „mâhnire adâncă, jale, amărăciune“< sl. tonga, cu a se tângui și mai ales a tânji, „a fi bolnăvicios“. Cunoscuta țuică românească, cuvânt existent numai în sârbo-croată, a avut parte de mai multe discuții etimologice. Unii l-au dedus din sârbă, alții l-au
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
de generații, dădu pe gât rația de harașpincă și adormi. Ce citise totuși... Citise dosarul întocmit de poliția capitalistă din fosta Spanie, întocmit delicventului Manuel Ronaldinio Vasile jr. Dihaleț y Mozol, adică acela care era acum, Sfântul Manuel, Marele Profet. Jale! Pe scurt, citise cam astea: La vremea aceea îndepărtată Vasile Dihaleț, un infractor prostit de sărăcie în țara lui natală, dăduse câteva spargeri și cu banii agonisiți o tăiase în Spania cu gândul destul de vag să se apuce de cules
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1409129605.html [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
verși mânia!... Că trudesc din zori în noapte, Iar ca hrană îmi dai paie?... Pentr-un laș primesc bătaie; Asta crezi că-mi e simbria? Dacă vezi că nu se poate, Schimbă neică pălăria! După schimbare Nea Sărac oftează-a jale, Nu mai știe ce să facă... Coborînd Dealu, la vale, Cu năduf măgaru ceartă: - Fir-al dracu de măgar!... Mă făcuși să cred în tine? Vândui hamuri, vândui car... Nu spuneai că-mi va fi bine? Îmi luai pălărie nouă
FESTIVAL NAŢIONAL DE MUZICĂ FOLK ADRIAN PĂUNESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1493965702.html [Corola-blog/BlogPost/368564_a_369893]
-
flori și ramuri de tei; o singură lumânare lumina catafalcul, iar lângă ea, între crenguțe de tei, era depusă cartea lui de poezii, Lumină de lună, Convorbirile și Fântâna Blanduziei. După slujbă, corul metropolitan condus de Bărcănescu cântă cu adâncă jale Mai am un singur dor. Toată lumea rămase consternată, cu lacrimi în ochi și cu durere în inimi... -Din partea familiei este cineva? - îl întrebă curioasă doamna Maiorescu pe soț. -Nu-i nimeni! - remarcă Titu Maiorescu rece. Grigore Ventura, prim-redactor la
CEREMONIA DE ÎNMORMÂNTARE A LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1434259600.html [Corola-blog/BlogPost/360494_a_361823]
-
Brusc, ne-am dat seama că nu mai avem cinematografe. Bine, mai erau, dar n-avea nici un rost să-ncerci să vezi ceva de soi pe-acolo. La mall-uri filme proaste valuri-valuri, iar restul...jale. (Jale fără mângâiere!) Filmul-bun, da’ sala e cam proastă! Ba, sunetul e de cacao, ba copia e a cinșpe’mia, fotoliile sunt străvezii, sub mânere te pândește guma de mestecat, i-un frig de-ngheață și acarienii... și tot așa
Cinema de mâna doua by https://republica.ro/cinema-de-mana-doua [Corola-blog/BlogPost/338431_a_339760]
-
Brusc, ne-am dat seama că nu mai avem cinematografe. Bine, mai erau, dar n-avea nici un rost să-ncerci să vezi ceva de soi pe-acolo. La mall-uri filme proaste valuri-valuri, iar restul...jale. (Jale fără mângâiere!) Filmul-bun, da’ sala e cam proastă! Ba, sunetul e de cacao, ba copia e a cinșpe’mia, fotoliile sunt străvezii, sub mânere te pândește guma de mestecat, i-un frig de-ngheață și acarienii... și tot așa! Cuminți
Cinema de mâna doua by https://republica.ro/cinema-de-mana-doua [Corola-blog/BlogPost/338431_a_339760]
-
fără de sfârșit și orașul care a adoptat-o și pe care-l îndrăgește foarte mult, Mangalia. Doamna Romanescu este un spirit neobosit, o luptătoare plină de forță și vigoare care înfruntă cu stoicism vicisitudinile neprevăzute ale vieții. „Durere, disperare, lacrimi, jale... Dumnezeu aruncă cu milostenie peste poporul său credincios încercări grele, dar în același timp, îl binecuvântează cu uitare, îl învăluie în iubire și speranță... Timpul își rotește roata... Viața merge înainte...” În cele din urmă din această luptă cu destinul
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416992367.html [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
pi acoperișuri! Asta era prea de tot, îi freca un țânc așa cum voia el!... Nu l-au bătut nici de data asta, le era prea drag, dar au intrat în panică: dacă, Doamne ferește, se întâmpla ceva cu nepotul lor, era jale!... După ce au ajuns acasă, s-au sfătuit ce să facă: - Fă, Oară, ce ne facem cu drăcușoru’ ăsta de copil, că ne dă de belea? - Ia, ce să facem, îl facem pachet și-l ducem înapoi la mă-sa și
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1454948012.html [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MOR PRIMĂVERILE-N BRAȚELE GOALE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Tare mă doare-asfințitul de jale ce m-a cuprins cu fioru-i letal! Mor primăverile-n brațele goale, ca-ntr-un blestem satanist de final; Nimeni nu știe-un descântec și cerul s-a-ndepărat dintr-odată de noi, Umbrele nopții ne-nchid în coșmaruri și ne ucid
MOR PRIMĂVERILE-N BRAŢELE GOALE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/violetta_petre_1455861340.html [Corola-blog/BlogPost/383376_a_384705]
-
într-un parc, înfășurată-n cerga gropii, Sub trandafiri și lumânări..., și multe tufănele... A vrut s-ajungă lângă ea, să-i spună că i-e dor Dar l-au gonit cu bolovani și l-au rănit de moarte... Cu jalea-n suflet a fugit, înțelegînd că cei ce mor, Se duc și nu se mai întorc, căci pleacă prea departe... S-a-ntors acasă năruit, să-și caute odihnă Dar ușa nu s-a mai deschis ... Și-au pâns... și el și
POVESTE DE IARNĂ FĂRĂ SFÂRŞIT...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_iarna_fara_sfarsit_pareri_personale_versur_lucia_secosanu_1327143941.html [Corola-blog/BlogPost/360679_a_362008]