750 matches
-
răspândite în Europa, Asia (vestul Siberiei, Japonia) și în America de Nord. ii au blană prețioasă, de culoare cafenie-aurie spre negricioasă, cu corpul de până la 61 cm lungime (cap + trunchi), iar coada de 15-30 cm lungime. Jderul flămânzilă, deși poartă denumirea de jder, face parte din alt gen decât jderul propriu-zis. Uzual, jderul, de asemenea este și o denumire comună pentru toate speciile din genul "Martes", care sunt asemănătoare cu dihorul sau nevăstuica. Au o lungime (cap + trunchi) de 34-61 cm; iar coada
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
și în America de Nord. ii au blană prețioasă, de culoare cafenie-aurie spre negricioasă, cu corpul de până la 61 cm lungime (cap + trunchi), iar coada de 15-30 cm lungime. Jderul flămânzilă, deși poartă denumirea de jder, face parte din alt gen decât jderul propriu-zis. Uzual, jderul, de asemenea este și o denumire comună pentru toate speciile din genul "Martes", care sunt asemănătoare cu dihorul sau nevăstuica. Au o lungime (cap + trunchi) de 34-61 cm; iar coada de 15-30 cm și o greutate de
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
ii au blană prețioasă, de culoare cafenie-aurie spre negricioasă, cu corpul de până la 61 cm lungime (cap + trunchi), iar coada de 15-30 cm lungime. Jderul flămânzilă, deși poartă denumirea de jder, face parte din alt gen decât jderul propriu-zis. Uzual, jderul, de asemenea este și o denumire comună pentru toate speciile din genul "Martes", care sunt asemănătoare cu dihorul sau nevăstuica. Au o lungime (cap + trunchi) de 34-61 cm; iar coada de 15-30 cm și o greutate de 0,680-2 kg
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
680-2 kg. Longevitatea = 5-10 ani. Corpul este alungit, zvelt, mlădios. Capul este relativ mare; botul ascuțit. Urechile sunt destul de mari, de formă triunghiulară, cu un vârf rotunjit. Coada lungă și stufoasă; lungimea sa este de aproximativ ½-⅔ din lungimea corpului + capului. Jderii au o blană de culoare cafenie-aurie spre negricioasă, mai închisă pe picioare și pe vârful cozii; pieptul este gălbui, portocaliu sau alb. Craniul este îngust și alungit. Formula dentară: I 3/3, C 1/1, P 4/4, M 1
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
1/2 = 38. Ultimul premolar și molar superior sunt alungiți transversal. Sunt animale digitigrade terestre sau arboricole, cu degete scurte, care la picioarele posterioare sunt în parte unite prin membrane. Ghearele, adesea retractile pe jumătate, sunt scurte, ascuțite și curbate. Jderii sunt animale grațioase, solitare, care sunt active atât ziua, cât și noaptea, inclusiv și în timpul iernii. Cu toate acestea, când vremea este nefavorabilă, jderii pot sta retrași în ascunzișurile din scorburi și sub trunchiuri 1-2 zile; uneori, ei migrează la
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
sunt în parte unite prin membrane. Ghearele, adesea retractile pe jumătate, sunt scurte, ascuțite și curbate. Jderii sunt animale grațioase, solitare, care sunt active atât ziua, cât și noaptea, inclusiv și în timpul iernii. Cu toate acestea, când vremea este nefavorabilă, jderii pot sta retrași în ascunzișurile din scorburi și sub trunchiuri 1-2 zile; uneori, ei migrează la altitudini mai coborâte din regiunile muntoase. Sunt mamifere arboricole, cea mai mare parte a timpului o petrec în arbori, dar coboară și pe sol
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
ascunzișurile din scorburi și sub trunchiuri 1-2 zile; uneori, ei migrează la altitudini mai coborâte din regiunile muntoase. Sunt mamifere arboricole, cea mai mare parte a timpului o petrec în arbori, dar coboară și pe sol. Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge distanțe de 16 km depărtare de culcușurile lor. Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
la altitudini mai coborâte din regiunile muntoase. Sunt mamifere arboricole, cea mai mare parte a timpului o petrec în arbori, dar coboară și pe sol. Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge distanțe de 16 km depărtare de culcușurile lor. Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră (beica) face mari daune printre păsările de casă, făcând adevărate masacre printre ele. Omoară una după alta găinile, le taie capul ca și când le-ar fi retezat cu un cuțit, le soarbe doar sângele, și
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră (beica) face mari daune printre păsările de casă, făcând adevărate masacre printre ele. Omoară una după alta găinile, le taie capul ca și când le-ar fi retezat cu un cuțit, le soarbe doar sângele, și le mănâncă creierii, abia
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
primăvara următoare, prin martie-aprilie, câte 1-5 pui golași și orbi, care cântăresc 28 g fiecare. Puii după 7 săptămâni se acoperă cu blană și după 3 luni ating greutatea adulților și devin independenți. Femelele se pot reproduce din primul an. Jderii din nordul Europei și din Asia au o blană prețioasă de culoare închisă, care a fost mult timp utilizată la confecționarea hainelor de foarte mare valoare. În trecut, jderii erau de mare interes vânătoresc, astăzi se vânează doar în zonele
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
adulților și devin independenți. Femelele se pot reproduce din primul an. Jderii din nordul Europei și din Asia au o blană prețioasă de culoare închisă, care a fost mult timp utilizată la confecționarea hainelor de foarte mare valoare. În trecut, jderii erau de mare interes vânătoresc, astăzi se vânează doar în zonele de munte. Genul "Martes" cuprinde 8 specii, dintre care 6 în Lumea Veche și 2 în Lumea Nouă. Speciile se deosebesc prin mărime și culoare. În România și Republica Moldova
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
vânătoresc, astăzi se vânează doar în zonele de munte. Genul "Martes" cuprinde 8 specii, dintre care 6 în Lumea Veche și 2 în Lumea Nouă. Speciile se deosebesc prin mărime și culoare. În România și Republica Moldova trăiesc 2 specii de jderi
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Fauna parcului este una diversă și bine reprezentată din mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor ("Mustela putorius"), arici comun ("Erinaceus europaeus"), pârș cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarece săritor de pădure
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de mistreț ("Sus scrofa") șacal auriu ("Canis aureus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de piatră ("Martes foina"), jderul de copac ("Martes martes"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), dihor de stepă ("Mustela eversmannii"), popândău european ("Spermophilus citellus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan de gradină ("Crocidura suaveolens"), liliac mare cu potcoavă
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de mistreț ("Sus scrofa") șacal auriu ("Canis aureus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de piatră ("Martes foina"), jderul de copac ("Martes martes"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), dihor de stepă ("Mustela eversmannii"), popândău european ("Spermophilus citellus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan de gradină ("Crocidura suaveolens"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Prezența ecosistemelor terestre
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), cerb lopătar ("Dama dama"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigea"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), orbete ("Nannospalax leucodon"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), chițcanul
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
a IUCN) de mamifere și păsări. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Mustela putorius"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis") sau specii de lilieci. Păsări cu specii de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), pițigoi
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), hermelină ("Mustela erminea"), viezure ("Meles meles"), noptar cu mustăți ("Myotis mystacinus"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul mare cu
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
de mai mulți factori, precum temperatura la care sta femela în perioada de gestatie. Dușmanii naturali ai acesor vipere sunt păsările răpitoare ("Buteo buteo"; "Circus pygargus"; "Circus aeruginosus"; "Milvus migrans"; "Aquila clanga"; "Aquila pomarina" și "Circaetus gallicus"), mistreții ("Sus scrofa"), jderii ("Mustela putorius" și "Mustela erminea"), bursucii ("Meles meles"), nevăstuicile ("Mustela sibirica"), vulpile ("Vulpes vulpes") și ariciii ("Erinaceus europaeus"), mai rar barza ("Ciconia"). De asemenea, alte reptile ca "Natrix natrix" și "Natrix tessellata" sunt dușmani naturali ai viperei berus. Vipera berus
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
favorizat apărarea lui și conservarea formelor de organizare locale pentru sute de ani, dar și păstrarea modului tradițional de viață rustică până aproape de zilele noastre. Pădurile Maramureșului au fost întodeauna bogate în animale sălbatice: căprioară, cerb, urs, lup, vulpe, mistreț, jder etc. și specii protejate sau aflate în pericol: râsul, capra neagră, marmota, cocoșul de munte (Tetrao urogallus), vulturul auriu (acvila de munte) și cocoșul de mesteacăn. Bogăția vânatului din pădurile maramureșene este menționată și în prima atestare documentară, din 1229
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
romane precum "Creanga de aur" sau "Divanul persian"). În această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă timpurie a României, în romane precum "Neamul Șoimăreștilor", "Frații Jderi" și "Zodia Cancerului". Prin intermediul operelor precum "Venea o moară pe Siret...", "Baltagul" și alte scrieri, Sadoveanu acoperă o mai mare perioadă de timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abordează și alte stiluri precum romanul psihologic și naturalismul. Ultima etapă
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]