KorAP: Find »[drukola/base=jet & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...119 >

2,963 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

și bolborosea pe-o mare întindere în urma lor. Razele piezișe ale soarelui se jucau în această baltă roșcată, reflectîndu-se pe fețele tuturor, încît se vedeau unii pe alții ca niște piei-roșii. în acest timp, prin răsuflătoarea balenei în agonie țîșnea jet după jet de abur alburiu, așa cum din gura ațîțatului secund ieșeau rotocoale de fum; pufăind de zor, Stubb își trăgea înapoi, după fiece lovitură, lancea îndoită și o îndrepta la loc, prin cîteva izbituri repezi în copastie, pentru a o

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
pe-o mare întindere în urma lor. Razele piezișe ale soarelui se jucau în această baltă roșcată, reflectîndu-se pe fețele tuturor, încît se vedeau unii pe alții ca niște piei-roșii. în acest timp, prin răsuflătoarea balenei în agonie țîșnea jet după jet de abur alburiu, așa cum din gura ațîțatului secund ieșeau rotocoale de fum; pufăind de zor, Stubb își trăgea înapoi, după fiece lovitură, lancea îndoită și o îndrepta la loc, prin cîteva izbituri repezi în copastie, pentru a o înfige iar

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
anunță că în ziua aceea trebuia capturată o „balenă normală“, dacă se va ivi prilejul, cu toate că fusese capturat un cașalot, al cărui cap atîrna acum lîngă bordul vasului. Prilejul nu întîrzie să se arate. Către partea de sub vînt fură observate jeturi înalte și două ambarcațiuni - a lui Stubb și a lui Flask - fură lansate în urmărirea lor. Depărtîndu-se din ce în ce mai mult, ele aproape că dispărură din cîmpul vizual al oamenilor de pe catarge. Deodată însă, aceștia zăriră în depărtare niște nămeți de apă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
în jurul corabiei, puzderia de rechini care mai înainte se țineau scai de carcasa cașalotului, se repezeau acum la sîngele proaspăt vărsat, sorbindu-l cu sete, așa cum sorbeau israeliții apa ce țîșnea din stînca atinsă de Moise. în cele din urmă, jetul se îngroșă, iar balena, după o ultimă zvîrcolire urmată de o vărsătură oribilă, se întoarse pe spate și-și dădu duhul. în timp ce-i legau strîns coada și pregăteau în fel și chip remorcarea prăzii, între cei doi secunzi avea loc

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ținea scai de celelalte, măcar că apele răscolite de trupurile lor îi întîrziau înaintarea, după cum o dovedea hula albă ce se forma la botul său masiv, hulă ce semăna cu aceea stîrnită în locul unde se întîlnesc doi curenți contrari. Avea un jet scurt, lent și chinuit, care țîșnea cu un fel de geamăt înăbușit și se spulbera în șuvițe zdrențuite, fiind urmat de niște convulsii ciudate ce păreau să-și găsească o ieșire la cealaltă extremitate a monstrului, cea aflată sub apă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de-a curmezișul, în făgașul despicat de balenă, al cărei vîrtej de spumă se întindea de-o parte și de alta. Era o priveliște cumplită și înnebunitoare, deși îți trezea milă. Balena înota acum cu capul în afară, azvîrlindu-și înainte jetul chinuit, în timp ce unica ei aripă i se zbătea într-o spaimă de moarte. în fuga lui deznădăjduită, monstrul dădea din colț în colț, iar după fiece val pe care-l spărgea, se scufunda spasmodic în mare sau își înălța pieziș

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
secetă, deoarece izvoarele lui se află departe în munții nevăzuți. Bunăoară acum, cînd ambarcațiunile vîsliră înspre balenă, primejdios de aproape de coada ce se zbătea, iar lăncile începură să i se înfigă în trup, din fiecare rană nouă țîșnea cîte un jet înalt, în vreme ce răsuflătoarea naturală din creștetul capului își trimitea doar la intervale rare înfricoșătorul lichid în văzduh. Prin această răsuflătoare nu ieșea încă sînge, deoarece deocamdată nu fusese lovită nici o parte vitală a balenei. Viața ei rămînea neatinsă. în timp ce ambarcațiunile

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
într-o latură a pîntecului. Ă Frumos buboi! exclamă Flask. Ia să-l mai împung o dată! Ă Oprește-te! îi strigă Starbuck. N-are nici un rost! Dar omenosul Starbuck vorbise prea tîrziu. în clipa cînd Flask își înfipse fierul, un jet ulceros țîșni din această nouă rană cumplită: balena, fulgerată de o durere insuportabilă, începu să scuipe șuvoaie de sînge gros și se năpusti, cu o furie oarbă, asupra atacatorilor, împroșcîndu-i pe oamenii triumfători cu o ploaie de sînge, răsturnînd ambarcațiunea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
o rînă, începu să dea din aripa-i ciuntită, apoi se răsuci încet asupra ei înșiși, ca o planetă ce se stinge, dezvăluindu-și albul secret al pîntecului; și, lungindu-se acolo ca un buștean, își dădu duhul. Ultimul ei jet fu și cel mai jalnic: ai fi zis că-i coloana lichidă a unei fîntîni maiestuoase, a cărei apă, oprită de o mînă nevăzută, scade treptat, înainte de a se lăsa la pămînt, cu un gîlgîit stins și melancolic. în curînd

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
lungi, ca s-o poată găsi cînd se va ridica din nou la suprafață. Curînd după dispariția cadavrului, din vîrfurile catargelor vasului nostru răsună un strigăt ce ne vesti că Jungfrau își lăsa din nou la apă ambarcațiunile, deși singurul jet vizibil era cel al unei „balene înaripate“, o specie de cetaceu cu neputință de capturat din pricina extraordinarei repeziciuni cu care înoată. Totuși, jetul acestor balene este atît de asemănător cu acela al cașalotului, încît vînătorii nepricepuți le confundă adesea. în

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
răsună un strigăt ce ne vesti că Jungfrau își lăsa din nou la apă ambarcațiunile, deși singurul jet vizibil era cel al unei „balene înaripate“, o specie de cetaceu cu neputință de capturat din pricina extraordinarei repeziciuni cu care înoată. Totuși, jetul acestor balene este atît de asemănător cu acela al cașalotului, încît vînătorii nepricepuți le confundă adesea. în consecință, Derick și ceata lui porniră vitejește pe urmele acestui monstru inaccesibil. Cu toate pînzele sus, Fecioara porni după cele patru ambarcațiuni ale

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Din toate fîntînile trebuie să curgă vin astăzi! Bine-ar fi să curgă whisky de Orleans sau de Ohio, ori strașnicul și străvechiul whisky din Monongahela! Hei, Tashtego, băiete, aproape că-mi vine să te trimit cu-o canistră sub jet, ca să bem cu toții! Da, zău așa, vitejilor, am putea fierbe un punci grozav în răsuflătoarea aia și-am putea bea din ea ca dintr-o fîntînă cu apă vie! Tot trăncănind așa, Stubb își repetă iscusita manevră, iar lancea se

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de cîte milioane de ani înainte - balenele au stropit marea și au aghezmuit grădinile din adîncuri, cu cădelnițele lor; faptul că, de cîteva secole încoace, mii de vînători s-au apropiat de aceste fîntîni ale balenelor și le-au privit jeturile și jocurile de apă, că, pînă la ora asta îunu și un sfert după-amiază, în binecuvîntata zi de șaisprezece decembrie, A.D. 1851) încă nu se știe precis dacă aceste jeturi sînt făcute din apă sau sînt numai aburi iată desigur

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
apropiat de aceste fîntîni ale balenelor și le-au privit jeturile și jocurile de apă, că, pînă la ora asta îunu și un sfert după-amiază, în binecuvîntata zi de șaisprezece decembrie, A.D. 1851) încă nu se știe precis dacă aceste jeturi sînt făcute din apă sau sînt numai aburi iată desigur un lucru de mirare. Să examinăm așadar această problemă, laolaltă cu alte cîteva lucruri interesante, legate de ea. Se știe că, prin bronhiile lor deosebit de fine, peștii respiră tot timpul

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
cum spun vînătorii de balene. Ori de cîte ori iese la suprafață, cașalotul rămîne acolo un timp, care e de fiecare dată același, în cazurile cînd nu-l atacă nimeni. Să zicem că stă unsprezece minute și scoate șaptezeci de jeturi, adică respiră de șaptezeci de ori; în acest caz, ori de cîte ori se va ridica la suprafață, va respira din nou exact de șaptezeci de ori, în exact același număr de minute. Dacă, însă, îl sperii după ce a respirat

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
în adîncuri, pînă nu va fi respirat de șaptezeci de ori la suprafață. Trebuie remarcat, totuși, că aceste proporții diferă de la individ la individ, deși rămîn neschimbate la fiecare în parte. De ce-ar stărui oare balena să-și scuipe jeturile deasupra apei, dacă nu tocmai pentru a-și umple rezervorul de aer, înainte de a se da la fund? Căci e limpede că această necesitate de a se ridica la suprafață o expune la toate primejdiile vînătorii, care-i pot fi

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-i treaz sau doarme, trebuie să respire, căci altfel moare. Dar cașalotul nu respiră decît o zi din șapte, adică doar duminica. S-a spus că balena respiră doar prin răsuflătoarea ei; dacă s-ar putea afirma cu temei că jeturile sale sînt amestecate cu apă, asta ar explica, socot, absența oricărui simț al mirosului; căci singurul său organ care ar putea fi asemuit cu un nas, este aceeași răsuflătoare, și, cum aceasta e înfundată cu apă și cu aer în

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ar putea fi asemuit cu un nas, este aceeași răsuflătoare, și, cum aceasta e înfundată cu apă și cu aer în același timp, nu ne putem aștepta din parte-i să fie înzestrată cu miros. Dar din pricina caracterului misterios al jetului - alcătuit din apă sau din abur? - încă nu s-a ajuns la vreo certitudine în această chestiune. Un lucru e sigur - și anume, că simțul olfactiv propriu-zis îi lipsește cașalotului. Dar oare la ce i-ar folosi acest simț? în

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
anume, că simțul olfactiv propriu-zis îi lipsește cașalotului. Dar oare la ce i-ar folosi acest simț? în ocean nu-s trandafiri, nici violete, nici apă de Colonia. încă ceva! întrucît traheea balenei comunică doar cu tubul canalului ei de jeturi, iar canalul acesta lung e prevăzut - întocmai ca marele canal Eric - cu un fel de ecluze îce se închid și se deschid) menite să rețină aerul jos ori să elimine apa în sus - balena nu are voce, dacă nu cumva

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
fost dat să întîlnesc vreo persoană profundă care să aibă ceva de spus acestei lumi, afară de cazurile cînd e obligată să bîiguie ceva, ca să-și cîștige existența. Ce fericire e că lumea știe să asculte atît de bine! Canalul de jeturi al cașalotului, menit îndeosebi să vehiculeze aerul, este așezat orizontal; pe o întindere de multe picioare, chiar sub partea superioară a capului său, într-o poziție oarecum laterală; acest canal ciudat seamănă cu o conductă de gaz instalată sub trotuar

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
o poziție oarecum laterală; acest canal ciudat seamănă cu o conductă de gaz instalată sub trotuar, într-un oraș. întrebarea care se pune, însă, este dacă această conductă de gaz e și o conductă de apă; cu alte cuvinte, dacă jetul cașalotului este doar aburul răsuflării sau dacă răsuflarea e amestecată cu apa strecurată în gură și eliminată apoi prin răsuflătoare. E sigur că gura comunică indirect cu canalul de jeturi, dar nu se poate demonstra că această comunicare are scopul

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
e și o conductă de apă; cu alte cuvinte, dacă jetul cașalotului este doar aburul răsuflării sau dacă răsuflarea e amestecată cu apa strecurată în gură și eliminată apoi prin răsuflătoare. E sigur că gura comunică indirect cu canalul de jeturi, dar nu se poate demonstra că această comunicare are scopul de a elimina apa prin răsuflătoare, deoarece balena nu pare să simtă nevoia de a face asta, decît cînd înghite întîmplător apă, hrănindu-se. Or, hrana cașalotului se află la

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
scopul de a elimina apa prin răsuflătoare, deoarece balena nu pare să simtă nevoia de a face asta, decît cînd înghite întîmplător apă, hrănindu-se. Or, hrana cașalotului se află la mare adîncime, unde el n-ar putea să scoată jeturi, chiar dacă ar vrea. Și apoi, dacă-l privești cu atenție și cu ceasul în mînă, constați că, atunci cînd nu e în stare de alarmă, perioadele de jeturi și perioadele de respirație obișnuită se succed într-un ritm neschimbat. Dar

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
se află la mare adîncime, unde el n-ar putea să scoată jeturi, chiar dacă ar vrea. Și apoi, dacă-l privești cu atenție și cu ceasul în mînă, constați că, atunci cînd nu e în stare de alarmă, perioadele de jeturi și perioadele de respirație obișnuită se succed într-un ritm neschimbat. Dar, veți spune dumneavoastră, ce ne tot bați capul cu aceste raționamente? Vorbește pe șleau! Dacă l-ai văzut scoțînd jeturi, spune-ne ce sînt aceste jeturi - nu poți

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
nu e în stare de alarmă, perioadele de jeturi și perioadele de respirație obișnuită se succed într-un ritm neschimbat. Dar, veți spune dumneavoastră, ce ne tot bați capul cu aceste raționamente? Vorbește pe șleau! Dacă l-ai văzut scoțînd jeturi, spune-ne ce sînt aceste jeturi - nu poți oare deosebi apa de aer? Scumpii mei domni, în lumea asta nu-i chiar atît de ușor să lămurești asemenea lucruri simple. Lucrurile astea așa-zis simple mi s-au părut adesea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]