1,007 matches
-
De altfel, chiar susținătorii acestui „mântuitor al neamului” Îi cer, În versuri pline de simțire patriotică, să treacă la aplicarea „purificării etnice” și a „soluției finale” : „Să trăiți Întru mulți ani,/ Să ne scăpați de țigani,/ De unguri și de jidani [...]/ Pe aceștia să-i stârpim/ Printr-un TRIBUN ca Vadim,/ Cu acesta președinte/ Țara merge Înainte” (România Mare, nr. 444, 1999 ; <endnote id="cf. 608, p. 224"/>). C.V. Tudor se vede pe sine ca un al doilea Mesia, trimis de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a scurs sângele prin Înțepături” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Folclorista Elena Niculiță-Voronca Își aduce aminte că, În copilăria ei (deci pe la 1865), astfel de credințe populare erau Încă foarte active În nordul Moldovei : „Când eram copilă și vedeam vreun jidan cu sacaua cărând apă, mă ascundeam, căci auzisem de polobocul cu ragila de cuie În care evreii omoară copiii, spre a le bea sângele” <endnote id="(162, p. 172)"/>. Rag(h)ila (din germanul Raffel) este o unealtă, formată dintr-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
451, p. 46)"/>. Nu numai motivul „butoiului de colectat sânge” a migrat din legenda infanticidului practicat de evrei În legendele folclorice românești, ci și motivul „azimei preparate cu sânge”. Legenda spune că „de un post mare [de Paște], au făcut jidanii pâne cu sânge”. Fiind În postul dinaintea Paștelui și neavând ce mânca, creștinii urmau „să se spurce” și „să se facă și ei păgâni”, mâncând „pâne spurcată, adecă amestecată cu sânge”. Atunci, Sfântul Toader i-a salvat pe creștini, Învățându
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
obiceiul că duc oamenii, În fiecare an, În ziua de Sân-Toader, colivă la biserică” <endnote id="(113, I, pp. 265- 268 ; 259, pp. 241-242)"/>. Într-un basm popular, Frumoasa lumii, cules de tânărul Eminescu prin anii 1860 apare un „negustor jidan” care vrea să mănânce trei copii, pentru că ei mâncaseră la rândul lor pasărea de aur : „Jidanul Îndată strigă după copii, să-i taie să mănânce el din copii. (Care din creștini ar fi făcut asta !) I-a căutat, i-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
113, I, pp. 265- 268 ; 259, pp. 241-242)"/>. Într-un basm popular, Frumoasa lumii, cules de tânărul Eminescu prin anii 1860 apare un „negustor jidan” care vrea să mănânce trei copii, pentru că ei mâncaseră la rândul lor pasărea de aur : „Jidanul Îndată strigă după copii, să-i taie să mănânce el din copii. (Care din creștini ar fi făcut asta !) I-a căutat, i-a căutat, În sfârșit, nu i-a găsit. Dac’o văzut jidanul că nu-s și nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rândul lor pasărea de aur : „Jidanul Îndată strigă după copii, să-i taie să mănânce el din copii. (Care din creștini ar fi făcut asta !) I-a căutat, i-a căutat, În sfârșit, nu i-a găsit. Dac’o văzut jidanul că nu-s și nu-s, s’o dus dracului...” <endnote id="(724, p. 452)"/>. „Evreul infanticid” este pus aici În contrast cu creș tinii, care nu „ar fi făcut asta”. În afară de imaginea lui de „mâncător de copii” și de „asociat cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu-s și nu-s, s’o dus dracului...” <endnote id="(724, p. 452)"/>. „Evreul infanticid” este pus aici În contrast cu creș tinii, care nu „ar fi făcut asta”. În afară de imaginea lui de „mâncător de copii” și de „asociat cu Diavolul”, „jidanul” din basm are și alte stereotipuri specifice : e negustor În târg, se tocmește, e ahtiat după bani și aur, e viclean („tot ei Îs mai mehenghi [= vicleni]”), știe să citească (spre deosebire de român), Îi urăște pe creștini („jidanul, tot cu dușmănie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asociat cu Diavolul”, „jidanul” din basm are și alte stereotipuri specifice : e negustor În târg, se tocmește, e ahtiat după bani și aur, e viclean („tot ei Îs mai mehenghi [= vicleni]”), știe să citească (spre deosebire de român), Îi urăște pe creștini („jidanul, tot cu dușmănie asupra creștinului”), ucide folosind otravă („Îi dă nu știu ce și omoară omul”), pretinde că se botează etc. Povești cu evreul infanticid și hemofag se transmiteau din gură În gură, se spuneau mai ales copiilor și ne putem imagina
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
te ia Diavolul” <endnote id="(305 și 581)"/>. Formulele-de-speriat-copiii (și ele o specie folclorică autonomă, care ar trebui studiată) erau mai explicite În Polonia și mai Înfricoșătoare. Unui copil polonez neascultător i se spunea : „Fii cuminte ! Că altfel te fură jidanul și face pască din tine” sau i se oferea pască evreiască, zicându-i-se : „Mănâncă pască ! Este făcută din sângele tău” <endnote id="(70, p. 56)"/>. Dar nu numai viața copiilor creștini se credea că este amenințată, ci și cea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Maramureș prin 1920 susținea că „Numa jidu’ crede că nu e păcat ca să omorăști un om” <endnote id="(13, p. 323)"/>. În România, oamenii erau sfătuiți să fie precauți cu evreii prin zicale populare de genul „Să mănânci la jidan și să dormi la armean” sau „La jidan să mănânci, dar să nu dormi”, iar dacă totuși o faci, „să nu dormi singur” <endnote id=" (3, pp. 17-18)"/>. Vezi și sensul negativ al zicalei „Te culci și te scoli cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crede că nu e păcat ca să omorăști un om” <endnote id="(13, p. 323)"/>. În România, oamenii erau sfătuiți să fie precauți cu evreii prin zicale populare de genul „Să mănânci la jidan și să dormi la armean” sau „La jidan să mănânci, dar să nu dormi”, iar dacă totuși o faci, „să nu dormi singur” <endnote id=" (3, pp. 17-18)"/>. Vezi și sensul negativ al zicalei „Te culci și te scoli cu jidanii !” <endnote id="(171, p. 486)"/>. Aceste credințe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și să dormi la armean” sau „La jidan să mănânci, dar să nu dormi”, iar dacă totuși o faci, „să nu dormi singur” <endnote id=" (3, pp. 17-18)"/>. Vezi și sensul negativ al zicalei „Te culci și te scoli cu jidanii !” <endnote id="(171, p. 486)"/>. Aceste credințe sunt totuși blânde față de canoanele bisericești de la mijlocul secolului al XVII- lea, care aruncau anatema asupra celui care „va face taină cu ovreii și le va zice frate sau va mânca cu dânșii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ritual” practicat de evrei n-au fost - pentru dr. Paulescu - numai autentice „spicuiri din istorie”, ci și o metaforă a „sugrumării” românilor de către „o rasă infamă de răufăcători”. Încercând să-i convingă pe cititorii aceleiași publicații (Apărarea Națională) că „expulzarea jidanilor [din România] se impune În mod imperios”, Nicolae Paulescu scria În 1923 că „puii de jidani”, „lipitori umflate de sânge românesc”, vor ca „românii să moară pe tăcute (ca În omorul ritual)” <endnote id="(66 și 188, p. 181)"/>. Aceeași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și o metaforă a „sugrumării” românilor de către „o rasă infamă de răufăcători”. Încercând să-i convingă pe cititorii aceleiași publicații (Apărarea Națională) că „expulzarea jidanilor [din România] se impune În mod imperios”, Nicolae Paulescu scria În 1923 că „puii de jidani”, „lipitori umflate de sânge românesc”, vor ca „românii să moară pe tăcute (ca În omorul ritual)” <endnote id="(66 și 188, p. 181)"/>. Aceeași metaforă, centrată pe imaginea evreului ucigaș și hemofag, se regăsește frecvent În marșurile legionarilor români, foarte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
români din Botoșani se plângeau domnitorului Moldovei că „jidovii le pângăresc fântânile”, spălându-și „vasele [lor] spurcate” <endnote id="(535, p. 403)"/>. La acestea se adaugă legendele privind evreii care infestează fântânile, doctorii evrei care-i omoară pe creștini („Medicii jidani asasinează bolnavii creștini !”, sună titlul unui articol din revista antisemită Buna Vestire, 1937), cârciumarii evrei care otrăvesc băuturile etc., etc. Este o Întreagă mitologie, incertă și confuză, creată timp de mai multe secole, care face din evreu un tip suspect
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, În spațiul românesc, ritualul era mult Îmblânzit, fiind redus la un nivel strict simbolic, dar - În fond - opera aceeași mentalitate magico-rituală : pentru ca edificiul să dureze, unii constructori români zideau la temelie „umbre de țigani sau jidani”, adică zideau o sfoară (sau o trestie) de lungimea umbrei persoanei simbolic sacrificate. Se credea că, prin această operație magică (bazată pe omologia simbolică umbră = suflet), se fură sufletul și că omul asupra căruia se procedează astfel „moare și, după
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Persoanele evreești Începură a fi rău tratate, fără osebire de secsu și de vârstă. Către seară numărul turburătorilor sui la mai multe sute, din carii o parte se mesteca Între cei ce se bătea, iar alții Întărâta pe tinerime asupra jidanilor. Pe la 10 ore seara o mulțime dintre aceia se aruncă asupra unei sinagoge evreești, sfărâmă ferestrile și prădă tot ce se află mai bun Într-Însa. A treia zi de Crăciun tulburarea crescu și mai mult...” etc. <endnote id="(100
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Topîrceanu nota și el - pe la mijlocul anilor ’20, În revista ieșeană Lumea - că În orașele moldovenești (În Iași mai ales) bătaia aplicată evreilor de către huliganii antisemiți (adesea studenți) devenise „un obicei al pământului”. El propunea sarcastic guvernului român „să comande câțiva jidani de cauciuc” pentru ca „tinerimea noastră universitară” să-i ciomăgească În locul „jidanilor naturali”, deoarece aceștia din urmă „au prostul obicei să protesteze când le spargi capul”. „Deși născuți și crescuți În țară” - conchide Topîrceanu -, evreii „nu vor să priceapă odată că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că În orașele moldovenești (În Iași mai ales) bătaia aplicată evreilor de către huliganii antisemiți (adesea studenți) devenise „un obicei al pământului”. El propunea sarcastic guvernului român „să comande câțiva jidani de cauciuc” pentru ca „tinerimea noastră universitară” să-i ciomăgească În locul „jidanilor naturali”, deoarece aceștia din urmă „au prostul obicei să protesteze când le spargi capul”. „Deși născuți și crescuți În țară” - conchide Topîrceanu -, evreii „nu vor să priceapă odată că e vorba de un privilegiu care a ajuns de-acum un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca să omori timpul ? Nu poți Întotdeauna snopi evreii În bătaie. Fără să vrei, te Îndrepți spre han ca să joci biliard” <endnote id="(733)"/>. Bătaia aplicată evreilor - ca sport național ruso-ucrainean - apare și la Șalom Alehem (Tevi Lăptarul, 1895). „Măcar că ești jidan, nu ești om rău. Dar una cu alta n-are a face. De bătut trebuie să te batem” <endnote id="(217, p. 176)"/>. „Bateți pe evrei și salvați Rusia”, sună sloganul antisemit care, timp de secole, a dominat mentalul colectiv
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ori, maltratarea efigiei lui Iuda se făcea con comitent cu maltratarea iudeilor. Oricum, distrugerea efigiei repre zenta distrugerea simbolică a acestora. Și asta pentru că „din neamul lui Iuda - cum spune o legendă populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii” <endnote id="(30, p. 30)"/>. Trebuie spus că obiceiul magic al spânzurării și arderii/ Înecării efigiei lui Iuda de sărbătoarea Paștelui este din plin atestat În Europa catolică și protestantă (Spania, Franța, Anglia, Germania, Polonia, Cehia etc.). Acest ritual de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de român ca om” <endnote id="(99, I, p. 150)"/> ; sau : „Nici salca nu e pom,/ Nici țiganul nu e om” <endnote id="(32, p. 527)"/>. Ultima formulă a fost adaptată și pentru cazul evreului. O poezioară antisemită, Vâscul și Jidanul (publicată În revista Porunca vremii, 1940), În care se făcea o paralelă Între parazitismul celor doi, se Încheia astfel : „Între pomi, deci, se-nțelege,/ Precum vâscul nu e pom,/ Nici jidanul cu-a lui lege,/ Între oameni nu e Om
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și pentru cazul evreului. O poezioară antisemită, Vâscul și Jidanul (publicată În revista Porunca vremii, 1940), În care se făcea o paralelă Între parazitismul celor doi, se Încheia astfel : „Între pomi, deci, se-nțelege,/ Precum vâscul nu e pom,/ Nici jidanul cu-a lui lege,/ Între oameni nu e Om” <endnote id=" (718)"/>. O prejudecată similară poate fi regăsită și la intelectuali de elită. La jumătatea secolului al XIX- lea, pentru Richard Wagner, evreul trebuie să aleagă Între condiția de om
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pentru modul diferit În care erau receptați și tratați creștinii și străinii necreștini, vezi această strofă dintr-un cântec haiducesc din Moldova, publicat În 1888 : Pe creștin când Îl prindeam, Din zece lei cinci luam ; Iar pe turc și pe jidan, De departe când zăream, Ardea inima În mine, Să le pun mâna pe căpățâne ; Mâna pe ele puneam, Corbilor le dăruiam <endnote id="(47)"/>. Nu este totuși o regulă ; În unele cântece haiducești - precum cel despre Codău, lotru din Bucovina
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ardea inima În mine, Să le pun mâna pe căpățâne ; Mâna pe ele puneam, Corbilor le dăruiam <endnote id="(47)"/>. Nu este totuși o regulă ; În unele cântece haiducești - precum cel despre Codău, lotru din Bucovina prin 1880 -, „boierii și jidanii” nu sunt omorâți, ci doar prădați : Căci el oameni nu omoară, Pe boieri și pe jidani Îi bate la buzunari Și banii care-i găsește La săraci Îi Împărțește <endnote id="(259, p. 454)"/>. Nedreptăți flagrante se făceau și atunci când
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]