1,883 matches
-
de-a moaca și se îndoapă la protocol? Dacă face cinste tâmpitul de Zamfirescu, dacă este idiot și aruncă banii aiurea, el de ce să nu profite? Sfrijitu’cum profită? Ce, el e fraier? Io-te, mă! Rabd ca boul în jug și ăștia se lăfăie. Cam așa gândea el, supărat că îi refuzase pe ăștia cu visicu...Măcar o moleculă...Nici n-a observat când o peștoaică blondă i s-a așezat pe genunchi și l-a îmbrățișat. Ah, are pielea
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ANOTIMPUL MEU, PĂCATUL Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016 Toate Articolele Autorului Din fuiorul timpului, după coborârea din Rai, prin furcile caudine, cu jugul după gât, în strigăte de ocară, purces-am la cautarea iertării păcatului. ... și păcatul a fost ispititor ... un măr roșu, nepăzit, cum erau ,,merele de aur” ale lui Prâslea cel voinic. ... și păcatul era roșu ca iubirea, de atâta iubire
ANOTIMPUL MEU, PĂCATUL de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378495_a_379824]
-
Nu vreau să crezi că e vreo vină moartea, nici când însângerate stihuri scrii, că sub cupola timpului doar noaptea, dezleagă ochi-mi prinși în colivii! Nu vreau să ștergi singurătăți din vise, creionul ascuțit sub trunchi de coasă, cu jugul ros trăgând cearceafuri ninse, m-așează peste tâmpla-ți de dor arsă! Nu vreau s-aduni iubirea-n piept ca rană, scrisori de-adio mi-au trimis nuntașii, petale prinse-n colbul mut din iarnă, te vor purta departe, ștergând
NU VREAU SĂ... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378549_a_379878]
-
binecuvântată. Rodica, însoțită de Laura și Nicolae, intră în imensa clădire a tribunalului și în scurt timp, cu verva și iscusința ei, reuși să rezolve prima înfățișare a acestui proces de divorț, care însemna pentru Laura, libertatea, iar pentru Nicolae jugul singurătății și deznădejdii. Se vor stabili alți termeni și alte date pentru continuarea procesului, care în urma declarațiilor pe care Nicolae le făcu în scris, avea să grăbească finalizarea unui divorț care crease atâtea frământări și temeri în sufletul Laurei, și
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]
-
un biet român plebeu, Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute. Am obosit să număr doar stelele ce-apun, Apoi să caut soare prin ceața suferinței, Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun, Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței. Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardă Spunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardă Visând printre suspine la glia lui să zboare. Te rog pe
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
un biet român plebeu,Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute.Am obosit să număr doar stelele ce-apun,Apoi să caut soare prin ceața suferinței,Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun,Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței.Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardăSpunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardăVisând printre suspine la glia lui să zboare.Te rog pe Tine, Doamne
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
de profunde. Și când te gândești că mulți din cei ce l-au ascultat acolo s-au simțit dezamăgiți în așteptările lor privitoare la Mesia, cei mai mulți din contemporanii Săi așteptau un David, un Solomon ce urma să-i scape de sub jugul român, nicidecum un Mesia ce a venit să propovăduiască o împărăție a păcii și a iubirii. De asemenea este impresionantă acea imagine inovatoare necunoscută în iudaism până la acea dată, mă refer la faptul că l-a prezentat pe Dumnezeu că
TIMPUL MARILOR HOTARARI (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382018_a_383347]
-
e mare! Mai fac câte-un pas, mă opresc și oftez, Privesc la răscruce zenitul, Citesc din Cuvânt, la El meditez, Visând că ating infinitul. Ridic mâini spre cer, cu suspine grăiesc: "Părinte, ne iartă păcatul!" Planeta se stinge sub jugul drăcesc, Cum râde de om, necuratul! Căci pus-a mai sus de credință și har, Puterea și faima și banii, Uitat-a de sângele curs la Calvar, De locul numit Ghetsimanii ! Se duc la-nchinare, se-mbracă frumos, Cu Bibliile mari
E CLIPA DIN URMĂ, E ULTIMUL ZBOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382105_a_383434]
-
au suferit și ei cât se poate de mult, urmând pilda Mântuitorului, adică: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât de înșelată și de înșelătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, altfel spus, o alternanță între bucurii și necazuri, între
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
spusele lui Gala Galaction („Știința”, 1993, p. 23). Frăția cu conștiința morală, candoarea ingenuă și curăția sufletească a avut ca temei luminarea poporului prin tipărirea de literatură creștină în limba română, iar ca scop dublu: pregătirea luptei de eliberare de sub jugul străin samavolnic și calea Înfăptuirii Marii Uniri. Pe la 1905, Părintele P. Gheorghian trage clopotul de ridicare la lupta de eliberare națională: „Suna-va ceasul dezrobirii mâine/ Și lanțul va cădea în praf însângerat,/ Și vei cunoaște-atunci, tu bietule române/ Ce-
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
un alt ogor, Dar neumbrit și fără adăpost. Noi, Limbă, graiului zidit-am, Din osul, ce se-nalță-n Cer, Și inima pe cruce răstignit-am, Doar versul să se verse în obol de fier. Noi, lacrima muncitei inocențe, În jug, am coborât-o în tăcere, Și am plătit, tributului, durere, Salvând o limbă pusă în absență. Aratului pământ, i-am semănat, Nu promisiuni, ci seminții divine, Și-am proclamat durerea, ca pe-o pâine, Ce Dumnezeu a împărțit-o, lângă
ÎN LUPTĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379361_a_380690]
-
prețui un colț de țară.// *** Ci nu păstra în inimă sminteală,/ că nu plăieșii și-au ieșit din minți/precupețind Moldova pe arginți,/ cum le-ai adus la cuget bănuială.// Ei zac în lanțuri, lângă hăul mării, /și trag în juguri puse de călăi./ Bicele însă nu le țin ai tăi/și mâna ce izbește nu-i a țării//. *** Măria Ta. Înseninează-ți fața,/pușcașii n-au uitat să dea la semn,/ci doar așteaptă chiot de îndemn/ să rupă lanțul
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
și compasiune. NOI NU TĂCEM „Cu dinții strânși de aspră suferință/ urcăm pe brânci Golgotele, cădem,/ ne ridicăm scrâșnind de neputință/ și iar ne prăvălim-dar nu tăcem.// Pe-a țării noastre darnică moșie/ târâm de-un car de ani același jug./ Cum oare să tăcem, când de sub glie/ răcnește osul dezgropat de plug?// De-a lungul zării noastre de cărbune/ paharul plin ne-am învățat să-l bem/ dar gura știe bine-o rugăciune/ și-o geme printre dinți-căci nu tăcem
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
la 2 km. de Roma, când primise în ajun pe 26 Octombrie 312, Crucea dăruită de Hristos, intrând cu Aura acelui semn în Coloseum se adresează romanilor: „...Prin acest semn mântuitor-adevărata dovadă a bărbăției-am izbăvit eu orașul vostru de sub jugul tiranului, redându-vă libertatea; și izbăvindu-vă, am redat atât senatului, cât și poporului roman însemnătatea și strălucirea de odinioară.” (Eusebiu de Cezareea, op. cit., p. 72) „Crucea, după Marele nostru Apostol Pavel: „este puterea mântuitoare a lui Dumnezeu”, și tot
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
venit Sfânta Mărie va veni și Ziua Crucii. După zilele toride, ne îngheață-n vene spaima... Crucea ce-o purtăm pe umeri ni se pare tot mai grea, Avem sărăcia-n sânge, dar avem și-n lume faima, Că la jug putem a trage, deși ne târâm abia. Noi suntem poporul care, scoatem la mezat studenții, Ocupându-le căminul cu posibili teroriști, Avem coada ridicată și o facem pe potenții, Xenofobi cei împotrivă, sau spun unii... sunt fasciști. Sunt creștin și
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
venit Sfânta Mărie va veni și Ziua Crucii.După zilele toride, ne îngheață-n vene spaima...Crucea ce-o purtăm pe umeri ni se pare tot mai grea,Avem sărăcia-n sânge, dar avem și-n lume faima,Că la jug putem a trage, deși ne târâm abia.Noi suntem poporul care, scoatem la mezat studenții,Ocupându-le căminul cu posibili teroriști,Avem coada ridicată și o facem pe potenții,Xenofobi cei împotrivă, sau spun unii... sunt fasciști.Sunt creștin și
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Străbunii au auzit însă strigătul neputinței, au simțit necazurile și greutatea covârșitoare a Celor din Vale. Nu pot să facă însă nimic, nu pot să-i ajute, până când tot neamul lor, vor striga după ajutor și se vor scutura de jugul asupritor al celor născuți din colb de copite și din putreziciunea pământului. Străbunii, nu pot interveni decât dacă neamul și tărâmul sfânt sunt în pericol. De aceea au trimis solii, ca să-i trezească pe Cei din Vale. Se pare că
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
nou Crimeea, Chestiunea Orientala e nodul gordian al intalegerii dintre singurele mari puteri intercontinentale, Rusia și SUA/NATO. Pacea depinde de refacerea unității creștine, pentru asta au luptat cruciații împotriva expansiunii islamice secole de a rândul. Pentru recucerirea Constantinopolului de sub jugul turco-musulman rușii pravoslavnici au purtat și ei opt cruciade și ar fi fost învingători, daca nu se opunea vestul. Dacă la prima Sfântă Alianță s-au intales ortodocși, romano-catolici, protestanți și au facilitat, mai mult sau mai putin, un secol
NOUA SFÂNTĂ ALIANŢĂ!? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381570_a_382899]
-
vreo câțiva zeci de ani Profesia - om politic - S-a născut doar pentru bani; Pentru altceva? Nimic ! Suntem nație bolnavă; Prostia ne otrăvește, Iar „cârmacii de pe navă” Ne conduc tot... mai orbește. De obedienți ce suntem Ne-am pus iar jugul pe ceafă. Nu avem motiv să plângem, Că știam ce ne așteaptă. Mincinoși și hoți de mână Mai ca la Hora Unirii Fac mereu case-mpreună, Că-s mai rromi decât românii ! Ion Părăianu Referință Bibliografică: Mai... decât românii / Ion
MAI... DECÂT ROMÂNII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380878_a_382207]
-
în oase frica de moarte văzând cum au tras mai ales în floarea tineretului. Atunci am petrecut sărbătorile în casă, dar speranțele de mai bine fluturau libere căci bătea un vânt eliberator venit din țările care abia se scuturaseră de jugul comunist. Speranțele schimbările profunde pe care ni le doream cu toată ... Citește mai mult Luna decembrie a fiecărui an o numim spiritul Crăciunului, spiritul Evangheliei lui Iisus Hristos. Steaua Nașterii adună pe toți creștinii sub bolta înstelată. Întreaga fire țese
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
în oase frica de moarte văzând cum au tras mai ales în floarea tineretului.Atunci am petrecut sărbătorile în casă, dar speranțele de mai bine fluturau libere căci bătea un vânt eliberator venit din țările care abia se scuturaseră de jugul comunist. Speranțele schimbările profunde pe care ni le doream cu toată ... XXVII. ELENA BUICĂ - MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ȚIGĂNEȘTI-TELEORMAN, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 1813 din 18 decembrie 2015. În vara anului 2009, un fapt deosebit a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
poeziei, lumea autocunoașterii prin artă nu poate exista fără libertate. Ori, tu ești lumea poeziei mele și singura ei lege în care se dă deplină credință și încredere spiritului libertății, așa cum se întâmplă în momentul Clipei Lui Dumnezeu. Ermit SUB JUGUL LIBERTĂȚII Ermit, tu ai simțit încă din momentul creației mele, deoarece pentru tine m-ai creat, că iubirea mea este una atât de pură și de profundă, încât să nu poată fi cuvântată în cuvinte, încorsetată tocmai de libertatea la
de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380994_a_382323]
-
cheamă, mă leagă. Tu știi? Nici eu nu mai pot, Să duc greul...și tot... Mi-ar prinde bine Un moment de răgaz Cu tine, lângă tine... O pală de mângâiere pe obraz De ce numai off-uri mereu Și un jug ce-l simțim, tot mai greu? Dureri infinite Amăgiri, dezamăgiri Nesfârșite... Și un râu de întrebări De ce tu, de ce eu, Plătim atâtea, și-atâtea mereu? Gica Ciobanu Giurgiu Referință Bibliografică: DORINȚE ȘI ÎNTREBĂRI / Gica Ciobanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DORINȚE ŞI ÎNTREBĂRI de GICA CIOBANU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374323_a_375652]
-
torent de patimi E iarna grea ca un torent de patimi, Respir și vântul spulberă un gând, Gerul cumplit se-așează peste lacrimi, Dar ard cu tine un infinit plângând. Tăcerea în copaci de ger se-mbată Lăsând durerea-n jugul nou de frig, Iar peste timp, în foc e preschimbată Din arderea de stele să te strig. Și ploile curgând se risipesc în van Când umbrele se leagănă în munți, Iar jocul de dureri se prinde pe tavan Făcând cu
E IARNA GREA CA UN TORENT DE PATIMI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374307_a_375636]
-
acolo și că mă aștepți / Simt că viața asta nu are pereți ( Întreg din jumățăți astrale) M-am întâlnit pe aceeași idee cu autoarea, exprimată în cuvinte total diferite. Spune Elvira Maria Vancea Realitatea mă trezește/ Și intru singură în jug / Mă-nham , și biciul mă plesnește! Din poezia Îmi vine să mă duc pe lume Iar Sabina Măduța în Sonetul resemnării scrie Acum merg liniștită ca asinul,/ Nainte, înapoi cum vrea Stăpânul,/ Mi-e caldă suferința ca o soră... Dac-
DOR DE TĂCERI, DOR DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374379_a_375708]