1,719 matches
-
Ibid., p. 144. [153] În: Transactions of the Royal asiatic Society of Great Britain and Ireland, vol. I, prima parte, Londra, 1824, p. 19-43; și vol. II. On the Philosophy of the Hindus, Part I, by HENRY THOMAS COLEBROOKE, read June 21, 1823. [154] HEGEL, ibid., p. 145. [155] Ibid., p. 146. [156] Ibid., p. 147. [157] Ibid., p. 147. [158] În nota 1, p. 148, se precizează: "Sau, mai degrabă, "practici"... pentru a ajunge la unitatea mistică a sufletului". "Izolarea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
rugă pe interpret să-i arate unde este scupștina Vienei, unde dorea să vadă pe d-rul Rieger (deputat boem). Dar acolo nu voiră să-l lase a intra în Parlament cu armele. O mare luptă se aprinse în inima viteazului june între dorul de a vedea pe vestitul boem și între durerea de a se separa de arme pentru câteva momente. În fine învinse dorul și cetățeanul din Cetinie intră fără pistoale în galeria Camerei. [ 15 aprilie 1880] ["AM VORBIT AȘA
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este de o mare importanță și desigur va produce în cercurile franceze o mișcare foarte simțitoare. În treacăt ne-aducem aci aminte de demisia magistraților mazariști de la noi odinioară. Demisia Parchetului de la Versailles desigur nu are nici o asemănare cu demisia junilor magistrați-politiciani de pe vremea guvernului conservator. Magistrații franceji demisionează astăzi pentru că nu vor să aibă a aplica niște legi căzute odată în desuetudine, cărora guvernul crede de cuviință să le redea puterea activă. Acești magistrați, cari-și păstrau până acum locurile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nostru în fine. Niciodată niște vagabonzi mercenari nu vor comanda pe români... Toți (junii ofițeri) sânt plini de onoare și zel, și, oricât de proști li s-ar părea oamenilor cu capetele de urs de la nordul Germaniei, sânt între acești juni mulți cari la timp vor putea proba unor semeni venetici cine sânt cei proști. La 1869 cabinetul Dimitrie Ghica-Cogălniceanu îl reprimește pe generalul Macedonski în activitate, numindu-l șef al diviziei I. Atunci d. Candiano se ridică în Adunare si
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
speciale, cerute neapărat pentru asemeni lucrări, și guvernul, constrâns de-a face recensimîntul repede, a avut recurs la persoane necompetente, s-a cerut primarilor de-a da fiscului funcționari pentru aceasta. De ce fel de funcționari puteau dispune primăriile? De niște juni, buni poate pentru altceva, dar foarte departe de-a poseda cunoștințele necesare; departe de-a cunoaște măcar din practică ce va să zică o falce de arătură, cât produce și ce valoare poate avea, ce va să zică, o falce fânețe, care este valoarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oarecare, Măsurăm mașina lumei cu acea măsurătoare Și gândirile-s fantome, și viața este vis." (La moartea lui Neamțu) Din datele publicate de Ilarie Chendi, cel care a publicat poezia, aflăm că Ioane Nemțiu a fost un student năsăudean, "un june foarte talentat" care a "repausat la 23 de ani" la Viena, "jelit de toți amicii și de întreaga junime română".9 Pentru tema noastră este important de arătat că primele poezii eminesciene sunt călite la focul de gheață al morții
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Casa Poporului, Socola și alte complexe 44 1996 Cîte nu spune omu' la un Beaujolais! 88 1997 Happy-end cu bisturiu 111 1998 Pastel cu pubele 158 1999 Cu, pardon, creionul prin București 176 2000 ... Anonimul venețian 221 2001 Ghiuji priapici, juni candizi 321 2002 Dacă nu-ți plac, te gîtui! 401 2003 Deliciile dictaturii soft 442 2004 Nero, pisici, michimauși 503 2005 Generația cool-mișto 567 2006 Pol de stînga? Pall Mall! 638 Un jurnal public Val Gheorghiu își începe micul text
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu fără urme în profilul viitorului pictor al rigorilor, tînărul curios mergea la Paris, Meccă a celor care voiau să trăiască deplin. Tot printr-o Cantacuzină, sora bunicului dinspre mamă, grande dame într-o lume marcată de opulență și rafinament, junele bărbos și pletos, încă un oriental înfășurat în halate largi, răsfirate pe divan ornamentat, cunoaște pe maeștrii momentului (1900): Chassériau, Puvis de Chavanne, Moreau, Denis și devine occidental. Călătorește mult, zăbovește cu folos în orașe italiene, engleze și mai ales
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să rămînă neîmplinit. Boss-ul, om realist, se-nsoară imediat cu o femeie... normală. Iustina suferă, dar ambițioasă, pleacă la Heidelberg să-și ia un doctorat. Heidelberg, unde, atenție! întîlnește un mascul aidoma boss-ului. Cu himenul, aceeași situație. Atunci, junele neamț, realist (și acesta) îi propune Iustinei ca, în schimbul unei burse, să efectueze o operație pentru ca himenul să nu mai constituie un handicap al amorului lor. Zis și făcut. Happy-end cu bisturiu, comentează lubricizat recenzentul. Și încheie: Viața ca un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ovaționat de imensa mulțime din bulevard. Ne-a îmbrățișat, cîteva minute, cu mîinile lui mari, generoase, atît de întremător simbolice, și s-a retras. În stînga mea, unu' cu față standard: ăăă, da' di ci n-o vorbit?! Îi răspunde junele imberb din dreapta: dom'le, nu-i Iliescu... Liniște. "Experiența pe care o aveți în munca de securitate, capacitatea de muncă a fiecăruia dintre dvs., voința de dăruire ce vă caracterizează ne dau garanții sigure că, în următoarea perioadă, sarcinile prevăzute
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui dizertații, cu atît mai șarmante cu cît sînt mai picant subiective. Elegant, distins, prevenitor dar casant cît trebuie, cum i-ar sta estetului să spună că preferă boema! N-o preferă. N-a preferat-o niciodată. Nici cînd era june. A cunoscut, e-adevărat, cîțiva boemi iluștri, s-a simțit bine în compania lor, a avut ce discuta, dar atît. Nu s-a lăsat contaminat. A preferat însă, observăm noi, boemia spiritului, una aparent iconoclastă, derutant disociativă, dar permanent supravegheată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
piață doar pașii lor. De ce s-au oprit? I-o fi topind el c-un sărut fierbinte fulgul de pe geană? Continuă încă promenada fesurilor. Fete superbe, cu plete pe care fulgii rari nasc steluțe în plină zi, sînt acompaniate de juni cu fesuri trase, bleg, pe urechi. Ce nepotrivire! Continuă și parada căciulilor rusești. De la polismanii în exercițiu la conaționalii de toată mîna, căciula urecheată continuă să fie în vogă. Peneș Curcanul ar muri a doua oară, s-o vadă mișunînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
marele amfiteatru de stînci îi amplifica rîsul ca-n basme. Nefericitul Craiu rîzînd... Goi, cu Mercedesul alături, din care ies, bubuind, ritmurile lumii, și-au ales, pentru asfințitul ăsta otrăvitor, platoul de la Repedea, se rostogolesc îmbrățișați, babo! babo!, o alintă junele judokan pe juna judokană, moșu! moșu!, îl alintă ea și rîd în gîlgîituri excitate și rîd și se rostogolesc dement pe ultima pată de zăpadă. 16 martie Viața e de acceptat așa cum e, să nu-i căutăm "salvatori" în indivizii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care atît de antrenant ne înconjoară, ne depășesc în buestru pe trotuar, ne replică trufaș-biologic în foaiere, ne privesc nostim-persiflant printre tablouri. Nu am în vedere ușurătatea (de ce nu și motivată cu care, susținuți de părinți, cei mai dotați dintre juni caută rosturi în alte îndepărtate zări, cît momentul consumat recent, la primul tur de scrutin și, probabil, resuscitat acuș și în al doilea). Să fac, înainte de toate, o distincție: nu confund elita frumos dotată spiritual și respectîndu-și condiția prin delimitare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu fotografii de familie. Marea familie... Un pesimism nu neapărat maladiv mă readuce acum, înțelept, în liniștea atelierului. De la fereastra căruia filtru lumea largă mi se arată oricum mult mai frumoasă. Deci. Conjuncția care face ravagii azi. Mai ales între juni. Fotbaliști, chelneri, acționari, bodigarzi, mediatori, doctoranzi, taximetriști, bingomani. Întrebați-i orice și nu veți afla nimic, pînă nu-și articulează mai întîi un "deci" extrem de prelungit, semn că abia după reflexivul preambul veți afla totul. Presat, ieri, de neamînate urgențe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
clădiri din San Marco, în lumină vesperală, de candelă, îmbrățișate seniorial de cerul și apa Lagunei. Sînt doar cîteva luni de cînd, în același repetat crepuscul, mă descălțam și mă întindeam, exaltat, pe lespedea stenic-primordială a Pieței. 2001 Ghiuji priapici, juni candizi 4 ianuarie Ne încăpățînăm să credem că și pe alte riviere, decît cea... bahluviană, se întîmplă lucruri demne de luat în seamă. Ba, am zice (numai să nu deranjăm prea mult patriotice estetici "bahluvioase") că aerul tare al depărtărilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
marii contemporani ai cretanului din Toledo. Nu există, cred, în istoria artei, un al doilea caz la fel de răzvrătit. Ce reconfortant! Un film de-o rară cruzime (rară pentru unul ca mine ferindu-se, higienic, de grozăviile zilei, nu și pentru junii și junele care, în timpul rulării, consumau, plictisiți, alune și Coca). Băieții nu plîng niciodată, ăsta era filmul. Avertizat, n-aș fi intrat la el. Mi-am zis: hai, rezistă! încă o experiență nu strică. Și n-a stricat. Repulsiei pînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din vînzarea șocantelor sale pînze. Singurul gest boem: destuparea unui Dry Gin Gordon's (Distilled in England) adus de el și "dedicat" mie. O dată cu deflorarea unei Fine aromatic tabacco Small Cigars. Neștiind de culorile tari ale vechii boeme, simt oare junii de azi o frustrare? Nici vorbă. Boema lor e una a navigării interesat-dezinvolte pe talazurile agitate dar sclipitoare ale vieții libere în care trăiesc. Nouă, celor din hîrșita și supravegheata boemă de ieri, acești alți boemi, deși pîndiți de fadoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tutelează demiurgic domeniul: homo bulla. Da' ce, homo Bulă n-a avut, și el, răstimpul (ducă-se pe pustii!) în care s-a lăfăit aerian-demiurgic? 14 iunie Bătaie fină în ușa atelierului, deschid și, cum mai zilnic se întîmplă, un june delicat îmi întinde invitația, probabil la apropiatul său vernisaj. Îi mulțumesc și îi urez succes. Închid și mă uit pe pliantul dedicat și văd scris: Eveniment. În loc deci de obișnuita: Invitație, iată mult prea riscata autosupraevaluare. Tupeul mă amuză dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Îi mulțumesc și îi urez succes. Închid și mă uit pe pliantul dedicat și văd scris: Eveniment. În loc deci de obișnuita: Invitație, iată mult prea riscata autosupraevaluare. Tupeul mă amuză dar mă și contrariază. Redeschid ușa și-l găsesc pe june pe culoar. Îl întreb: Chiar așa, Eveniment? În loc de răspuns zîmbetul pișicher al crudului expozant. Îi răspund cu același zîmbet și-i urez încă o dată succes. Moment meditativ. Oricît ar indispune orgoliul creatorului, oricît de antipatic ar părea el publicului, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atît de discreționar în hrănirea egolatriilor. Printr-o delimitare netă și eclatantă de rest. de văzut și cît de convingătoare în durată. La ce distanță enormă e acest internaționalizat "new age" față de romantic-desuetele înscenări ale vechilor boeme locale! Așa că gestul junelui care anunța, preventiv, propriul vernisaj ca Eveniment cert nu e decît întîrziatul reflex al acelui benign teribilism ce a dat totuși culoare unei întregi perioade romantice, atît de nostalgic-simpatice. Și atît de definitiv dispărute. Dar dacă expoziția cu care am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gîdilă mai dulce timpanele unei populații cu vocația manelei. 9 august Mai ceva decît boala vacii nebune, decît epidemia de Andrele și Cristi, decît inevitabilul deci, e sclifoseala numelor terminate în iu. De-ar fi doar sclifoseală... Intru în expoziția junelui Piticariu și, dîndu-i mîna crudului debutant, îl rog (ca o severă "domnișoară Cucu") să-și pronunțe numele. Întîi e crispat-surprins, apoi zîmbește și mi se explică: Știu ce vreți... în școală mai toți îmi ziceau Piticaríu, doar profa de română
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
occidentale, la NATO, făcută extrem de mediatizat, dacă se poate în capitală, apoi a doua, imediat, undeva, într-o comună, în mijlocul maselor, cu nuanțările de rigoare (un posibil paralelism: în tensiunea momentului, un Arafat merge, declarativ, net pe mîna americanilor, în timp ce junii lui conaționali, aflați temporar în țări civilizate, jubilează extrem de sonor). Întîi aderarea la urgențele imediate ale NATO și asumarea sarcinii totale decurgînd de-aici (dar făcînd șiret cu ochiul aceluiași votant credincios), apoi amețirea sensurilor pînă la dorita confuzie. Cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care să răscolească un pic relieful local, atît de marcat încă de un mandarinat pe cît de prăfuit, pe atît de discreționar.. Și sugeram implicarea vocilor tinere. Aseară, ieșind din clădirea atelierelor din Armeană, pe lîngă mine au trecut cîțiva juni spre atelierele lor de la demisol. Ei bine, toți aveau lipite pe gură benzi izolatoare și doar gîngureau. Era un joc pornit, probabil, dintr-un vernisaj... alternativ, dar mi-a venit să-l convertesc în simbol. Unul descurajant, deocamdată. Pe fondul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de puține ori găunoase ocolind emfatic galeria, nu pot minimaliza rolul ei de creuzet al creativității locale a momentului. Dispunîndu-se contrapunctic, soluțiile deja notorii ale celor cîțiva maeștri autentici neîncremenite în formule osificate acceptă seniorial replica, chiar dacă insurgentă adesea, a junilor iconoclaști. Unii din ei încă studenți ai Academiei ieșene de Artă. Pentru marele oraș, existența Cupolei este o șansă. Și, ca să închei tot anecdotic, voi rememora în notă modest amuzată deja îndepărtatul moment cînd, din mansarda hotelului Traian, panoramam perspectiva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]