KorAP: Find »[drukola/base=jupân & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...43 >

1,051 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892

același oblon care acoperea fereastra și, în mijloc, masa scundă, plină de hârtii. Deasupra ardea lampa electrică cu picior lung, de porțelan, răspândind împrejur o lumină ostenită. Lucrurile abia se zăreau. Un miros greu de aer stătut plutea în odaie. Jupânul fuma. O dâră albastră, subțire, străvezie se ridica spre tavanul nevăzut. Peste hârtiile risipite pe masă, atârna o mână albă, mică, plină de inele, ca de femeie. Pe ea aluneca strălucirea lămpii. Domnul Vasiliu socotea cu un creion și, când

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
poruncitor al stăpânului, toate s-au adunat într-o frică neînțeleasă. Pandele i-a întins peste masă palma subțire, aproape străvezie. Privirile i se șterseseră și veselia din ochi îi pierise. Parcă nu mai vedea lucrurile prea apropiate. - Eu sânt jupîne, sărut mîna! - Stai colea, pe fotoliul ăsta! Se așezase. 83 - Ia spune-mi, ce vânt te aduce pe la mine? Iar scoase țigaretul lui, în care vârâse o Remesea. O aprinsese și în odaie se răspândise mirosul aromat al tutunului. Stere

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
te aduce pe la mine? Iar scoase țigaretul lui, în care vârâse o Remesea. O aprinsese și în odaie se răspândise mirosul aromat al tutunului. Stere nu știa cum să înceapă. I-a povestit ce-a făcut de când plecase de la el. Jupânul asculta liniștit, fumând. Când terminase, privise multă vreme în gol, fără să spună nimic. Stere tăcuse încurcat. Târziu, Pandele rostise cu lene: - După câte înțeleg eu, ți-ai făcut și casă... - Da, casă de zid, cârciumă în față, odăi de

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
parale m-a costat. - Așa e când faci avere... Și râse mîngîindu-și sprâncenele subțiri. - Am vândut vinul, cu ce mi-a mai adus muierea, tot în cărămizi am băgat. Socoteala n-a prea ieșit. Se oprise puțin, să vadă dacă jupânul pricepuse. Cam greu, că acesta se gândea la altele. El tot bătea șaua! - Acum, că s-a mărit prăvălia, trebuie capital mai mare. Zece mii de lei dacă aș avea, m-aș cârpi... Pandele se juca cu țigaretul. Îl lăsa să

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
sînteți cam bolnav... Mă gândeam să vă întreb, să aud ce ziceți... Pandele fluiera încetișor. Stere ședea ca pe jar. Îi dă sau nu-i dă dacă o să-i spună pentru ce venise? Auzi pendula din perete bătând rar orele. Jupânul își aprinsese încă o țigară și spusese: - §i ce vrei să faci acum? Ți-ai ridicat casă, ai mărit prăvălia... Mă, tu ești pus pe pricopseală... -De... - E bine, mă... Stere se gândea aproape cu pizmă că nu va avea

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
bani să-și facă o prăvălie ca a lui Pandele, să țină servitori și să cheme musafiri, să bea vin scump cu ei... - Dac-o să fii deștept, o s-ajungi bine! a mai spus. Se îndoia, sau cine putea să știe? Jupânului îi venise ușor, fusese neam de neamul lui negustor. Cu ce moștenise, cu ce mai strânsese, că era om hotărât, adunase avere frumoasă. Dar el? Altceva e să pui cărămidă pe cărămidă și altceva să așezi temelie. Poate copilul lui

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
mișcau pomii. Coroanele lor atingeau ferestrele. - E o sumă mare. Nici nu știu dacă am atâta în casa de bani. Stere înghețase. - ...Dar, oricum, să vedem... Se însuflețise. - Te cunosc, am încredere, dar banul e ochiul dracului: dai - n-ai! - Jupîne, ajută-mă, știi ce credincios ți-am fost, că nu ți-am ieșit din voie și n-am să te uit... Păcat de cârciumă... - Știu eu? Mâinile îi tremurau și păreau străvezii sub lumina palidă a lămpii. Tăcu câteva minute

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
cu oameni ca Pandele. De împrumutat, era ușor să împrumuți, dar era mai greu să pui leu pe leu și să înapoiezi suma. Totuși întinse mâna și numără și el. Erau nouă mii. - Mi-am oprit dobânda, i-a zis jupânul. Așa e la mine, iscălește. Și i-a pus în fată polița, pe care scrisese cu mâna lui, cu litere de-o șchioapă, numele, adresa, suma împrumutată în litere și cifre, și termenul datoriei. - Dumnezeu să-mi ajute! - Să-ți

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
trebuie la casa omului? Sare, borș, să facă nevasta, aici e aici!" De la lucru mic ies banii! Ascultă ce zic oamenii, pe urmă bagi capital în fleacurile astea și să-mi spui mie cuțu dacă nu ți-o place. - Știu, jupîne, știu... 86 - Păi dacă știi, de ce nu chemi, mă, zugravul să-ți scrie pe ușă: Bun, curat si ieftin? Cumpără-ți un cântar, fii cinstit, că omul la asta se uită, cum îi pui punga mpalanță! La preț arde-l

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
ei? îți faci suma, și asta pe deasupra! Ciștigiul de la băutură e altăceva... Se însuflețise, vorbea repede, aprins, cu dragoste. Așa făcuse el banii. Totul e să te zbați, să nu te lași, și, pe urmă, Stere nu era un ageamiu. Jupânul zicea: - ...banul e ochiul dracului. Dacă nu știi să umbli cu el, e mort! Nu mișcă, gata! Cum îl faci să umble, fată, se îngrașă, aduce sutele pe sîrmă! Bagă în cap ce-ți spun, că-mi place de tine

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
Pierzi la unele, altfel nu se poate, curaj să ai, vin alte câștiguri. Numai în brâu să nu ții banii! Stere ascultase cu trei urechi. Pandele ostenise. Își îndopase țigaretul din nou și tăcuse. Cârciumarul mai avea de adăugat ceva. - Jupîne, la mine e lume săracă, nu prea au parale. Și-au făcut casele din te miri ce. Pe buzele subțiri ale lui Pandele trecuse un zâmbet. - Ce dacă sânt săraci? Nu se spală, nu mănîncă? De unde cumpără mălaiul, săpunul? Nu

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
de leac: și de te-ai făcut sănătos, tot ai mai vrea. Și, apoi, îi mai încurc la socoteală: bea unul cinci țuici, eu îi trec șase. El de unde să știe? La plată, zic: "Atîta face!" Dă, că nu simte. Jupânul meu spunea, Dumnezeu să-l țină: "Lasă pe alții să se înghesuie la petreceri. Tu strânge bani și-ai să vezi pe urmă ce bună ziua capeți, că golași sânt destui!" Femeii nu i se mai părea ca altădată, urât și

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
Am văzut. - Dă la măsurător, dă la autorizație, dă pe petiții, izvor să fie, și tot se termină. Mă bag dator, dar tot nu mă las, casă trebuie să fac, să se cunoască cine a venit întîi aici, în Cuțarida! Jupânul meu îmi zicea: "Bă, lăcomește-te, da când e vorba să faci treabă pentru tine, fii larg la buzunar! Dă cu inima deschisă." - Eu te las, încheiase Marin Roșioară, mai sfătuiește-te și cu Lina, întreab-o și pe ea cum

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
zi ne împărtășim. Și râdeau gros, uitîndu-se unul la altul, cu înțeles. Cel cu registrul se încrunta, închidea cartea cu danii și pleca. - Du-te matale singur în rai, rânjea Tănase după el. Pe la prânz, funcționarul s-a oprit la jupân, să bea un rachiu. Îl opărise căldura și osteneala. Avea buzunarele pline de bani. Lucrătorii își dădeau coate: - Până la urmă, tot la biserica noastră a nimerit. 129 Sifonarul s-a dat aproape. Omul și-a strâns cărțulia. - Am auzit că

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
vrei, inele de mahări! Și parale, saci! Ajungem și la brutar. Caută-i 151 marafetii, nu-i găseam, că-i ținea ascunși. Am dat în el, n-a spus. Au sărit calfele de le avea. Opt am pus jos, cu jupânul nouă. Când stăteam și mă uitam la ei, vine un motan și începe să miorlăie. I-am tras și lui una. Pe urmă mi-a părut rău: ce avusesem eu cu sufletu ăla? A scris și la jurnal de noi

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
se închina românul. La bariera Bucureștiului, mai cu frica poliției, mai cu îndrăzneală, u lăsau o sută în palmă și tocmai la telali se opreau. Domnul Goldenberg își punea mâna în cap: - N-oți fi omorât pe cineva?! - Se poate, jupîne? se fasolea ăl bătrân. Nu mă știi că hxcrczelegant, fără pagube... Se înțelegeau în preț, și pungașii plecau ușurați, cu bani la buzunar. Uite așa trecuse săptămâna. Încă întreba Paraschiv: - Unde-o fi Oacă? Unde-o fi Nicu-Piele? Unde-o

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
de rafturi șubrezite. Mirosea greu, a făină acrită. Înăuntru, despuiați până la brâu, roboteau lucrători, cu fețele albite, slabi și palizi, purtând pe cap scufe de pânză, să nu-și pârlească părul la dogoarea cuptoarelor, în care ardea un foc neostenit. Jupânul cobora pe la trei, când încă nu se lumina de ziuă, îmbrăcat numai într-o cămașă de noapte, încerca maiaua cu degetul, striga la slugi să se grăbească și urca iar scările întunecoase până la el în odaie. Locuia într-o cameră

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
ceferiști, Grantul și Filantropia. Avea un om de credință, robul său, Mielu, un 167 haidamac de ridica un camion în spinare, cu cal cu tot. Credincios, nu ti-ar fi risipit un franc, s-ar fi omorât cu străinii pentru jupânul lui. Îi plătea ce-i plătea, mai nimica, u da casă și masă. Casă, adică să doarmă în podul clădirii cu două caturi, pe niște țoale, vara, iar iarna în brutărie, cu lucrătorii laolaltă, lângă cuptoare, că tot ardeau lemnele

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
vrea, o ciorbă de roșii la două zile, duminica o tocană și, în rest, ce da Dumnezeu. Mielu nu crâcnea. Era un băiat de la tară, zicea bogdaproste că găsise unde să-și odihnească oasele. Iarna scotea dintr-o magazie sania jupânului, îi ungea tălpicile, le repara, schimba șinele de otel, zbura cu jimbla în cartiere. Vara, iar era bine. Drumurile pline de gropi nu-l înspăimîntau. Mai mare dragul să stai pe capră, să dai bice calului, cu căruța plină. Numai

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
nutreț, o bătea pe burta caldă, u potrivea hamurile și fundele, gătită, mă rog, se numea c-a venit primăvara. Dar asta însemna că iar n-o să doarmă destul, că începea hîrțuiala. La patru, când se întorcea, după ce dădea socoteala jupânului, trebuia să spele căruța, să-i curețe arcurile de noroi, lasă țesălatul calului, maturatul grajdului și altele; ieșea sufletul din el. Numai că se obișnuise. La cinci de dimineață, pornea cu căruța plină pe poarta brutăriei. Jupânul îi număra cornurile

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
după ce dădea socoteala jupânului, trebuia să spele căruța, să-i curețe arcurile de noroi, lasă țesălatul calului, maturatul grajdului și altele; ieșea sufletul din el. Numai că se obișnuise. La cinci de dimineață, pornea cu căruța plină pe poarta brutăriei. Jupânul îi număra cornurile și pituștile de doi lei. La coada căruței, lăsa trei sute de pâini, tari și negre, să fie la îndemînă. Într-o parte stăteau franzeluțele cu lapte și japonezele împletite iscusit. Să tot vinzi! Scuipa în palme, pocnea

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
lua iar piesele de doi lei, una câte una, să nu iasă greșeală. Buuun! îi mai rămâneau și lui câțiva mărunței. Îi aduna într-o cârpă murdară și-i ascundea sub brâul gros. Aia era averea lui, nu s-atingea jupânul. Ce-i al stăpânului e-al stăpânului, ce-i al lui, al lui! Treabă cinstită. Mulțumit că-i ieșiseră socotelile bine, făcea o cruce mare, mângâia calul pe coamă și se urca în droașcă. De-acum putea să fie liniștit

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-lar costa o groază de parale. A socotit Mielu ce-a socotit, îi mai trebuiau cinci sute de lei mari și late. Când nu le ai, vai de lume! De unde să ceară, de unde să ceară? Ia să se ducă la jupân, că 1-a slujit, n-o să închidă din ochi tocmai acum, la nevoie. O să se uite și la fruntea lui. Banii o să-i plătească el cu timpul. Socoteală bună, numai că nu cunoștea sufletul stăpânului. 170 Vreo trei zile s-

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
a lepădat cămașa de pe el, a dat drumul la apă, s-a răcorit, și-a spălat fața, a băut și-o gură bună, să-i ție pe drum de sete, și a strigat la lucrători: '* - Bună dimineața, s-a trezit jupînul? - Acum se dă jos să-ți numere pîuule. Unul încă râdea cu el: - Cum ai dormit azi-noapte? - Cum să dorm? Repede... În brâu, Mielu avea toate paralele strânse. Dacă jupânul îi dădea restul, putea să se ducă la primărie să

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
și a strigat la lucrători: '* - Bună dimineața, s-a trezit jupînul? - Acum se dă jos să-ți numere pîuule. Unul încă râdea cu el: - Cum ai dormit azi-noapte? - Cum să dorm? Repede... În brâu, Mielu avea toate paralele strânse. Dacă jupânul îi dădea restul, putea să se ducă la primărie să-și plătească locul. Ar fi fost cea mai frumoasă zi din viața lui. Până să coboare domnul Bică, a scos iapa afară, a stropit osiile căruței cu un furtun, i-

Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]