6,501 matches
-
schimba concluzia anterior reținută, întrucât nici Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și nici art. 519 din Codul de procedură civilă nu impun ca statuarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să se regăsească în cuprinsul unui singur act jurisdicțional. ... 89. Este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor sarcina de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului concret. ... 90. Prin urmare
DECIZIA nr. 104 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298339]
-
reținut că textul de lege criticat dă prevalență realizării efective a dreptului, prin intermediul justiției, pe cale administrativă sau prin „orice altă cale prevăzută de lege“. Curtea a apreciat că reglementarea criticată este de natură să confere astfel eficiență actului jurisdicțional, având ca finalitate evitarea declanșării unui eventual nou proces în care, după constatarea existenței dreptului, să se solicite ulterior și realizarea acestuia. În condițiile în care, la nivel legal, există mecanisme procedurale pe care persoana interesată le poate folosi pentru
DECIZIA nr. 619 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298911]
-
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. Arată că, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, infracțiunile se reglementează doar prin lege organică, astfel că nu ar fi posibil, pe cale de interpretare jurisdicțională, aparținând chiar Înaltei Curți de Casație și Justiție, să se extindă aplicarea unui text de lege la situații care nu se încadrează în acea normă juridică, întrucât s-ar încălca principiul separației puterilor în stat. Invocă, în acest sens, Decizia
DECIZIA nr. 29 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298877]
-
cadrul acestui mecanism de asigurare a practicii judiciare unitare cu soluționarea cauzelor deduse judecății, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență exclusivă a instanțelor de judecată. ... 59. Ca atare, revine instanței învestite cu soluționarea cauzei atribuția jurisdicțională de a verifica și respecta jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului dedus judecății. ... 60. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1
DECIZIA nr. 99 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298862]
-
natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu -, pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. Mai precis, chiar și în ipoteza pronunțării unor soluții de inadmisibilitate, aceste decizii „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021, paragraful 39). ... 42. Procedând
DECIZIA nr. 94 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298871]
-
de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărâri obligatorii, care se constituie în suficiente repere de interpretare, utile instanțelor de trimitere în soluționarea cauzelor deduse judecății. ... 51. Instanța supremă reiterează că revine instanțelor învestite cu soluționarea respectivelor cauze atribuția jurisdicțională de a verifica și respecta jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiilor deduse judecății (Decizia nr. 82 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 94 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298871]
-
condițiile expuse, neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă - Conflicte de muncă și asigurări sociale. ... 50. Pentru aceste considerente
DECIZIA nr. 134 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298953]
-
la necesitatea săvârșirii unui act de justiție motivat este lipsită de efecte juridice dacă hotărârea judecătorească prin care „se spune dreptul“ este întocmită de o persoană care nu îndeplinește calitatea de judecător al cauzei, deci care este străină de procedura jurisdicțională, de actul deliberativ care a condus la soluția adoptată și, implicit, de actul de justiție în sine. ... 6. Motivarea hotărârii judecătorești este un act inerent funcției judecătorului cauzei, constituie expresia independenței sale și nu poate fi transferată către o terță
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
finale, astfel încât nu poate fi acceptată teza potrivit căreia în conținutul unei decizii a Curții ar putea exista considerente independente de raționamentul juridic care converge la soluția pronunțată și implicit care nu ar împrumuta caracterul obligatoriu al dispozitivului actului jurisdicțional (a se vedea Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 52). Prin urmare, întrucât toate considerentele din cuprinsul unei decizii sprijină dispozitivul acesteia, autoritatea de
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
semnarea hotărârii în condițiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă - în ipoteza în care după pronunțare și după semnarea minutei unul dintre judecători este în imposibilitatea de a semna - are rolul de a autentifica faptul că actul jurisdicțional este un act al puterii judecătorești, cu regimul juridic aferent. ... 28. În atare situație, art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 26 din 3 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani
DECIZIA nr. 117 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298909]
-
magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și
DECIZIA nr. 117 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298909]
-
calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. Articolul 85 (1) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută la
DECIZIA nr. 117 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298909]
-
cazul. Articolul 32 (1) Părțile prevăd în cadrele lor juridice aplicabile că, sub rezerva oricăror cerințe conform cărora trebuie să se epuizeze mai întâi căile de atac administrative, orice cetățean al statului unei părți are dreptul de a solicita controlul jurisdicțional cu privire la: a) refuzul de către o autoritate competentă de a acorda acces la înregistrările care conțin informațiile sale cu caracter personal; ... b) refuzul de către o autoritate competentă de a modifica înregistrările care conțin informațiile sale cu caracter
ACORD din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297985]
-
ale persoanei vizate, incluzând cel puțin dreptul de a obține o intervenție umană. Articolul 34 Părțile desemnează, potrivit dreptului intern aplicabil, una sau mai multe autorități publice de supraveghere care: (1) exercită funcții și competențe de supraveghere independentă, inclusiv control jurisdicțional, investigare și intervenție, dacă este cazul, din proprie inițiativă; (2) au competența de a accepta și de a da curs plângerilor înaintate de persoane fizice cu privire la măsurile de punere în aplicare a prezentului acord; și (3) au competența
ACORD din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297985]
-
de drept le-a subliniat în mod constant în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanța se completează. ... 48. În situația contrară, s-ar ajunge la o delegare, nepermisă, a funcției jurisdicționale a judecătorului cauzei în favoarea instanței supreme, chemată astfel, nu să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept dificile, ci să dea rezolvare unor raporturi juridice concrete, aplicând norma de drept asupra situațiilor factuale punctuale. ... 49. Apoi, în
DECIZIA nr. 92 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298095]
-
drept le-a subliniat în mod constant în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519-521 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanța de urgență se completează. ... 66. În situația contrară s-ar ajunge la o delegare, nepermisă, a funcției jurisdicționale a judecătorului cauzei în favoarea instanței supreme, chemată astfel nu să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept dificile, ci să dea rezolvare unor raporturi juridice concrete, aplicând norma de drept asupra situațiilor factuale punctuale. ... 67. Apoi, în
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
în condițiile prezentate, neconformitatea sesizării, în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii prealabile este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă. ... 81. În concluzie, ca urmare a constatării neîndeplinirii condiției de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
substituie atributului fundamental al instanțelor, de identificare a prevederilor legale incidente în cauză și de interpretare și aplicare a acestora, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare, aspect statuat în mod constant în jurisprudența instanței supreme. ... 43. După cum rezultă din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, sesizarea instanței supreme trebuie să aibă ca obiect rezolvarea
DECIZIA nr. 127 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299347]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta, soluția fiind aceeași și pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. ... 25. Curtea a constatat că adoptarea de către legiuitor a
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
73. În final, Curtea reamintește considerentele de principiu statuate prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, precitată, privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, potrivit cărora puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. ... 74. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
în principal, atribuțiile privind avizarea actelor administrative, contractelor și proiectelor de acte normative, din punctul de vedere al legalității acestora, asigurarea reprezentării juridice a Autorității Naționale pentru Cercetare în fața instanțelor de judecată, a organelor de cercetare penală, alte organe jurisdicționale în care aceasta este parte litigantă, cât și în fața oricăror alte persoane fizice sau juridice, în temeiul împuternicirilor date de conducerea ANC, precum și atribuțiile privind gestionarea resurselor umane. Articolul 97 SJRU Asigură suportul de specialitate necesar pentru buna
REGULAMENT din 16 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298231]
-
disciplinară a judecătorilor și procurorilor, legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor țări din Europa, prevăzând o fază administrativă, în cadrul căreia cercetarea disciplinară se efectuează de către inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare, și o fază jurisdicțională, care se desfășoară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004 și ale Codului de procedură civilă. ... 23. Prin Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, precitată, Curtea a explicat pe larg procedura stabilirii răspunderii disciplinare
DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299409]
-
sesizarea soluționată prin Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021 a fost respinsă ca inadmisibilă, astfel cum s-a stabilit în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, decizia „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
Deputaților, cât și de imperativul asigurării bunei funcționări a activității de legiferare, a securității și siguranței în incinta instituției și a securității juridice a obligațiilor pe care Camera Deputaților trebuie să le ducă la îndeplinire conform angajamentelor sale și actelor jurisdicționale care o obligă la plata, inclusiv retroactiv, a unor măsuri de asigurări și asistență socială, au fost reduse cheltuielile pe toate palierele de finanțare. Acest fapt este relevat de altfel și în cadrul Memorandumului intern nr. 1/409/CS din 29 ianuarie
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]