28,495 matches
-
189 din 2 martie 2006, nr. 647 din 5 octombrie 2006, nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 1 din 11 ianuarie 2012, nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și nr. 302 din 4 mai 2017. De asemenea, menționează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66. ... 6. Tribunalul Mureș - Secția penală apreciază
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
aplicarea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță trebuie respinsă ca fiind inadmisibilă, întrucât, potrivit prevederilor art. 126 din Constituție, această atribuție intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești. Arată, astfel, că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (deciziile nr. 876 din 30 noiembrie 2006, nr. 618 din 26 iunie 2007, nr. 636 din 11 mai 2010 și nr. 1.087 din 18 decembrie 2012), cenzurarea unei eventuale interpretări a dispozițiilor ce reglementează activitatea și competența Direcției
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de aplicarea legii, acestea fiind de competența exclusivă a instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a instanțelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Astfel, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că a răspunde criticilor autorului excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
legii penale trebuie să poată determina, fără echivoc, care este comportamentul său ce poate avea semnificație penală, acest raționament nefiind posibil în cazul dispozițiilor legale care nu îi sunt adresate și care prevăd doar răspunderea contravențională. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și la cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a arătat că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materia analizată, fiind invocată Decizia nr. 655 din 17 octombrie 2019, prin care instanța de contencios constituțional a analizat dispozițiile legale criticate în raport cu critici similare. Se face, totodată, referire la considerentele Deciziei nr. 623 din
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
în anulare, formulată, conform susținerilor acestuia, ca urmare a necitării sale în procedura de judecată în etapa camerei preliminare, procedură care, astfel, nu a fost legal îndeplinită la termenul acordat în vederea discutării cererii. Or, Curtea Constituțională a afirmat, în jurisprudența sa, că dispozițiile legale criticate constituie opțiunea legiuitorului, exprimată în marja de apreciere prevăzută de art. 61 din Constituție. De altfel, dispoziția legală criticată reprezintă o aplicare în domeniul legii procesual penale tocmai a dispozițiilor constituționale prevăzute la art. 126
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
părțile procesului penal, parcurgând etapele procedurii penale, beneficiază de toate garanțiile procesuale specifice accesului la justiție și dreptului la un proces echitabil asigurate de prevederile Codului de procedură penală. ... 25. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art.
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat, fără dificultăți majore de interpretare și aplicare. În contextul criticilor de neconstituționalitate sunt menționate jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia principiilor și drepturilor pretins a fi încălcate de normele criticate, precum și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
care sunt situațiile și care sunt condițiile ce determină apariția conflictului de interese. ... 17. În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). ... 18. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, în evaluarea noțiunii de previzibilitate trebuie avută în vedere și întinderea acesteia, care depinde, într-o largă măsură, de caracterul necondiționat și suficient de precis al normei, de conținutul textului respectiv, de domeniul la
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). ... 20. Față de această împrejurare, aplicând considerentele de principiu cu privire la art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind calitatea legii, astfel cum au fost dezvoltate prin jurisprudența instanței de contencios constituțional, Curtea constată că dispozițiile art. 70 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 îndeplinesc cerințele de calitate a legii, stabilind o interdicție, de principiu, care este adresată contractantului/operatorului economic și care este aplicabilă în funcție
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
legale criticate sunt clare și neechivoce, întrucât destinatarul normei are posibilitatea să prevadă condițiile cerute la încheierea unui contract de achiziție publică, sens în care își poate adapta conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012), că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
de principiu a prevederilor art. 2.210 din Codul civil în materia asigurării de răspundere civilă/răspundere civilă auto. ... 30. Totodată, a considerat că este întrunită și cerința noutății, având în vedere că, deși există decizii anterioare, nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare. ... 31. Referitor la aspectele de fond
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
neregularități care fac demersul inadmisibil. ... 54. Astfel, referitor la cerința ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept reală, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat constant în jurisprudența sa că „în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
principiu pe care o poate da instanța supremă în legătură cu sensul normei de drept, cu cea mai adecvată interpretare, atunci când textul legal este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 57. În cauza de față se constată însă că sesizarea nu vizează dezlegarea unei chestiuni de drept în sensul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece nu se solicită interpretarea unei prevederi legale
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
și C-475/14 „Gjensidige Baltic“ AAS împotriva „PZU Lietuva“ UAB DK. ... 59. Or, operațiunea de identificare și aplicare a legislației la anumite circumstanțe ce caracterizează fiecare litigiu este atributul exclusiv al instanței de judecată, neputând fi supusă mecanismului de unificare a jurisprudenței prin pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 60. În realitate, instanța de trimitere are de stabilit norma de drept aplicabilă raportului juridic dedus judecății, în funcție de pretențiile concrete formulate de partea reclamantă, operațiune pe care
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
cheltuielile de judecată, solicită ca această sumă să fie plătită direct în contul bancar al avocatului său. ... 15. Guvernul consideră că o constatare a încălcării ar putea constitui o reparație suficientă și că sumele solicitate sunt excesive în raport cu jurisprudența Curții. ... 16. Curtea acordă reclamantului 6.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit. ... 17. Având în vedere documentele de care dispune și jurisprudența sa, Curtea consideră că este
HOTĂRÂREA din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259753]
-
sunt excesive în raport cu jurisprudența Curții. ... 16. Curtea acordă reclamantului 6.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit. ... 17. Având în vedere documentele de care dispune și jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil să acorde reclamantului suma de 3.400 EUR pentru toate cheltuielile, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit. Această sumă se plătește direct avocatului său. ... PENTRU ACESTE MOTIVE, În unanimitate, CURTEA
HOTĂRÂREA din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259753]
-
extraordinare, a unor măsuri urgente, prin norme de nivelul legii, organice sau ordinare. Întrucât prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislative, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor de urgență ale Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire la îndeplinirea sau nu a exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției [art. 102 alin. (1) din Constituție^3]. ^3 Art. 142 alin. (1) din
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
sau nu a exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției [art. 102 alin. (1) din Constituție^3]. ^3 Art. 142 alin. (1) din Constituție: (1) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, regimul ordonanței de urgență se referă la: – cazurile în care poate fi emisă: situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acesteia [art. 115 alin. (4)^4]; ^4 Art.
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3). Întrucât prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislative, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională. Odată cu Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, Curtea Constituțională a adus în balanță un nou element care limitează
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
să țină cont și de dispozițiile constituționale ale art. 61 alin. (1). Guvernul, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, nu poate în mod fățiș să se opună unei legi deja adoptate de Parlament^8. ^8 Drd. Benke Károly: Dezvoltări recente în jurisprudența Curții Constituționale a României în privința limitelor de care este ținut Guvernul în adoptarea ordonanțelor de urgență, https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/01/benke.pdf Totodată, ordonanța de urgență nu poate confirma o soluție legislativă neconstituțională. Curtea, prin Decizia nr. 983 din 30 iunie 2009, publicată în
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
urgență în măsura în care aceasta din urmă confirmă soluția legislativă anterioară^9. ^9 Drd. Benke Károly, op.cit., https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/01/benke.pdf ... 2. Ordonanțele de urgență trebuie să respecte cerințele impuse de art. 115 alin. (4) din Constituție Curtea Constituțională a elaborat o vastă jurisprudență în materia adoptării ordonanțelor de urgență, respectiv în privința condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Din această perspectivă, relevante sunt Decizia nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
a statuat că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței de urgență. A. Situație extraordinară - jurisprudența Curții Constituționale A. Considerentele Curții Constituționale cu privire la posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență A.1. Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că posibilitatea Guvernului ca, în cazuri excepționale, să poată adopta ordonanțe de urgență, în mod
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței de urgență. A. Situație extraordinară - jurisprudența Curții Constituționale A. Considerentele Curții Constituționale cu privire la posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență A.1. Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că posibilitatea Guvernului ca, în cazuri excepționale, să poată adopta ordonanțe de urgență, în mod limitat, chiar în domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept discreționar al Guvernului și, cu atât mai mult, această abilitare constituțională
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]