897 matches
-
* Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene - 18702003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811-2004). * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismului. * Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii -18752005. * Dorohoi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu 292 de pagini, iar în 1850 - anul III de activitate - 60 de numere până la 20 septembrie cu 196 pagini. Citim în Bucovina documentarul: „Din istoria românilor din Transilvania” (până la adunarea de la Blaj din 15 iunie 1747); „Seminarul de la Socola”; „Jurnalistica din Moldova” - cu trimitere la Albina românească, Buletinul oficial, Alăuta românească, Foaia sătească, Dacia literară, Icoana lumei, Arhiva românească, Arhiva albinei românești, Jurnalul Dunărea”, „Faptele belice ale românilor transilvăneni în anul 1849”; „Epistola pastorală a episcopului Andrei Șaguna”; „Despre deregotariatul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
precum e cazul lui G.L. și al Încă câtorva amici sau foști amici ai subsemnatului! -, ci, mai știi, tentațiile pe care le aduce cu sine: lucrativitatea, adică Banul, care a irupt brutal printre valorile noastre, influența politică exprimată direct, prin jurnalistică și mass-media, sau acel vis, poate, al oricărui tânăr talentat și ambițios de a fi nu numai autor, dar și „actor” al vieții publice, de a fi recunoscut pe stradă, ca Birlic, sau de a putea da un telefon În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
scria: “Studentul Paul Ioan din anul V a studiat atât de temeinic la Laboratorul de Anatomie Patologică, Încât astăzi, când asistenții și profesorii sunt plecați În concediu, el poate Îndeplini singur toate lucrările cerute de clinică” (scuzați, vă rog, “umflarea” jurnalistică a realității). A fost o vară foarte fructuoasă pentru formarea mea. Mi se confirmau diagnosticele puse și căpătam Încredere În tot ce Întreprindeam. Eram recunoscut și apreciat de majoritatea cadrelor didactice. M-am pregătit și am promovat cele două examene
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Radu Vasile, la emisiunile păunesciene, când nu-și publică romane la Polirom, de rîde și Nea Nicu,/ Măcar că iaște mort. Cerc să integrez fenomenul în doctrina mea despre naveta inesențială. Așa, bunăoară, dacă domnul, critic literar pendulează între Universitate și jurnalistică, Geluțu Voican între Metafizică și clitoris, apoi Primarele Simirad unduiește și el între două extremități, carele sunt administrația municipală, pe de o parte, și epicul sadovenian, pe de alta. Rivalitatea mimetică dintre activi și contemplativi e veche de când lumea. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
desigur, după cum nici de cei care-l ascultaseră vorbind în adunările scriitoricești, faimoasele și nemiloasele „execuții“ iorgulesciene, spectacole intelectuale de anvergură. Și poate cu deosebire aspectul acesta fusese reținut din manifestarea publică a lui Mircea Iorgulescu, din critica și din jurnalistica sa, adică felul cum ducea o luptă, felul cum își dobora, imperturbabil, adversarii de idei, sufocându-i cu baraje de argumente logice, nicăieri fisurate și imposibil de clintit, și prăbușindu-i până la urmă în ridicol. Acțiunile acestea de lichidare, Mircea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Național din Iași. După 1989 a fost pentru scurt timp redactor la revistele Sud-Est și Convorbiri literare, iar din 1993 este redactor la Editura Universității „Al.I. Cuza“ și susține mulți ani un seminar de „text jurnalistic“ la Facultatea de Jurnalistică a aceleiași universități. Este prezentă în presa culturală și cotidiană cu comentarii politice, recenzii, cronici, interviuri, tablete etc. A publicat șase volume de poezie (Măceșul din magazia de lemne, Junimea, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Junimea, 1986; Tabieturile nopții de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Vacanță pan română Ciric 2001. Au participat elevi și profesori din Ținutul Herța, Boian (Bucovina), Transnistria, Basarabia (Edineț, Drochia, Niporeni, Vărzărești, Izmail, Chișinău) Voivodina, Timoc și filiale din țară. Elevii au fost antrenați În ateliere de creație cusături, pictură, dansuri, jurnalistică. A fost editat un Buletin al taberei. 29.VII Curs de Etică și Dentologie medicală inițiat de Colegiul medicilor din Iași. Sponsor și moderator, președintele Colegiului din Iași Prof. Dr. V. Astărăstoaie. Participanți 12 medici români de peste hotare. 30.VII
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a culturii era însă un paleativ. Puterea de absorbție a centrului nu a întârziat să atragă și personalitățile sau instituțiile de acest gen. La București, rând pe rând, au plecat Titu Maiorescu, devenit om politic, Eminescu ce începuse să facă jurnalistică, Convorbirile care, în privința calității, au scăzut. La fel avea să pățească mai târziu Viața Românească. Însuși Sadoveanu care, în tinerețe, fugise, din București la Fălticeni, mutându-se apoi în Iași, a ajuns în cele din urmă din nou în capitala
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fără sânge, caracteristice prin aerul de "fericire" împrumutat de la Duiliu Zamfirescu, Ioan S. Nenițescu (1854-1901) bolintineaniza școlărește ("La Sarmisegetuza stă mândrul Decebal,/ Ce-a frânt popoare multe de jos și de pe cal"), Ion Gorun, Constanța Hodoș făceau un fel de jurnalistică umanitară romanțată, inte-resîndu-se de clasa umilă, mici slujbași, cârciumari, găzari, punând probleme sociale, N. G. Rădulescu-Niger, îngrozitor romancier popular mai târziu, compunea versuri vulgare cu pretenții mussetiene ori idilice, Haralamb G. Lecca (1873-1920) interpreta odios în versuri pe Fr. Coppée
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la ea. N. IORGA Cine nu l-a ascultat niciodată pe N. Iorga (a fost un orator extraordinar, imposibil de transcris) cu greu își va face o idee justă de opera lui. Activitatea istorică în care intră și foarte multă jurnalistică este enormă și numai la îndemîna specialiștilor. Aceștia obișnuiesc încă de mult să tăgăduiască valoarea științifică a istoricului sub cuvânt de erori, neglijențe. Totuși, sub raport "științific", obiecția e nedreaptă. Erorile lui Iorga (1871-1940) sunt neînsemnate față de uriașul material adunat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și Petru Bellu scriu romane populare. LITERATURA DIALECTALĂ N. Crevedia este dintre aceia care au încercat să ridice la interesartistic limbajul satelor și județelor din imediata vecinătate a capitalei. Romanele sale sunt curgătoare, de un haz încordat, nedepășind nivelul unei jurnalistici inteligente. În versuri de nuanță umoristică se notează specificitatea circumurbană, în paralelă cu aceea a Florilor de mucigai. În acest stil, nu lipsit de o anume vigoare, e transpus crezul: Cred! Umple casa - Cred în cărămida cuvântului taichii A făcut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înrîurire orală acută și unii l-au declarat "învățător" ca și Isus, "Socrate" al României. Adevărat este că Nae Ionescu urmărea să fie un înțelept ca Socrate, a cărui tehnică o și aplica. Cele mai evidente influențe se găsesc în jurnalistica lui filozofică: Origen, Kirkegaard, Keyserling, Heidegger, Spengler, Dilthey, Massis, Berdiaieff etc. Filozofia lui e o Lebens-philosophie și noțiunile sacre sunt "trăire", "experiență". Nae Ionescu nu urmărește rezolvarea problemelor ci "trăirea" lor. Orice atitudine oricât de neprevăzută ieșită din această acțiune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În fața atâtor curse, care i se întindeau, singura soluție înțeleaptă, pe care o aplica era o tăcere totală asupra celor știute în legătură cu Mișcarea Legionară și oamenii ei. Subiectele de discuție erau toate neutre: amintiri din trecut, cunoștințe de literatură, de jurnalistică, istoria Transilvaniei, descrierea vieții la țară, caracterizări ale tipurilor de români după regiunile țării, etc. Aceste mutări din care s-au putut identifica vreo 60 din 1953 până în 1964 aveau tâlcul lor. Fiecare avea un scop ascuns, care și acum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al lui Nicolae Foarță, medic. Urmează, la Turnu Severin, clasele primare și Liceul „Traian” (1949-1960). A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1965). Și-a luat doctoratul în filologie în 1976. În 1990 devine profesor la Facultatea de Jurnalistică a Universității din Timișoara. Pentru o scurtă perioadă de timp (1990-1991) a fost și directorul Teatrului Național din Timișoara. A colaborat la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Echinox”, „Viața românească”, „România literară”, „Caiete critice” ș.a. Debutează cu însemnări critice în „Scrisul bănățean
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
din Timișoara între 1984 și 1986, când demisionează din motive politice. Din 1995 este director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” din Timișoara și coordonator al departamentului de istorie literară. Concomitent, lucrează ca profesor universitar asociat la Facultatea de Jurnalistică a Universității „Tibiscus” din același oraș. Debutează cu versuri în „Scrisul bănățean” (1959) și editorial, cu volumul Mânie și marmură, apărut în 1968. Colaborează la „România literară”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Literatorul”, „Rostirea românească”, „Ramuri”, „Limbă și literatură” ș.a. Chiar de la
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
lui Ion Grigorescu, petrolist. Învață la Liceul „Spiru Haret” din Ploiești, absolvit în 1948. Va urma cursurile Institutului de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1950-1955), avându-l ca dascăl pe prozatorul Konstantin Paustovski. Face o specializare la Institutul Internațional de Jurnalistică de la Strasbourg (1959-1960) și o alta în Statele Unite ale Americii (1984). Își începe cariera ca reporter la „România liberă” (1950-1956), va fi corespondent Agerpres în Polonia (1956-1958), redactor-șef al redacției de scenarii din Studioul Cinematografic București (1960-1962), redactor-șef
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
CHIRIAC, Teo (29.V.1956, Coșernița, j. Soroca), poet. Este fiul Valentinei și al lui Gherasim Chiriac. După ce a studiat la Facultatea de Filologie, secția de jurnalistică, a Universității de Stat din Chișinău (1974-1979), a fost redactor la Radio Moldova, redactor și redactor-șef la Editura Hyperion. Volumele de poezii Lucrare de control (1987) și Salonul 33 (1989) au impus un poet cultivat, cu umor intelectual și
CHIRIAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286206_a_287535]
-
, Aura (pseudonim al Aureliei Potlog; 12.I.1967, Chișinău), poetă și eseistă. Este fiica Liubei (n. Caraman) și a lui Semion Potlog, intelectuali. Urmează școala primară și Liceul „Gh. Asachi” în Chișinău (1974-1984). În 1990 termină cursurile Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din același oraș. Între 1988 și 1991, este redactor la ziarul „Tineretul Moldovei” și apoi la revista „Galaxia Gutenberg”. În 1993 se stabilește în București, unde devine redactor la „Contemporanul. Ideea europeană”. Colaborează cu poezii, eseuri
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
SF-ul este interesat de-acum înainte de transformările vieții urbane odată cu invazia publicității, în funcție de consecințele modificărilor genetice, ale transplanturilor de organe, ținând seama de rolul mijloacelor de comunicare în masă etc. Dar abordarea lui, departe de a fi didactică sau jurnalistica, se va face sub forma ficțiunilor, uneori delirante, însă întotdeauna sugestive. În perioada New Wave, lumea era obsedată de lupta superputerii americane împotriva Vietnamului. Știința, după ce a făcut omul să ajungă pe Lună, distrugea zadarnic o parte a planetei, cu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Razón y Fe (1901) a iezuiților, La ciudad de Dios (1887) a augustinilor și revista dominicanilor La Ciencia Tomista (1910). Toate trei a continuat să fie publicate și la sfârșitul secolului al XX-lea198. Înainte de a încheia acest subcapitol, sintetizăm panorama jurnalistică și menționăm cifrele generale de distribuție, indicate anterior în mod parțial și izolat. Datele care arătau amploarea difuzării publicațiilor erau aproximative, pentru că nu existau modalități de control fiabile, singura soluție fiind încrederea în ceea ce declara fiecare ziar. Din aceasta cauză
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
III, nr. 1(4), Iași, 2005, p. 25. 296 Jean Francois Soulet, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, traducere de Silvia Albișteanu, Ana Zbârcea, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 45. 297 Ibidem, p. 45. 298 Bazele jurnalisticii românești au fost puse în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Primul ziar tipărit în Moldova a fost Courrier de Moldavie, la 18 februarie 1790. Sunt cunoscute cinci numere, care cuprind multe știri despre Revoluția Franceză, gazeta apărând chiar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
omule, propriul tău plăsmuitor și sculptor", principiu ce se opune concepției Evului Mediu despre om și despre valoarea creațiilor lui. Nu există pe pământ nimic mai mare decât omul și nimic mai mare în om decât mintea și sufletul..." În jurnalistica modernă, primul profesionist care a practicat interviul se spune că ar fi fost americanul James Gordon Bennet, fondatorul lui "New York Herald", iar la noi, dacă ar fi să-i amintim pe înaintașii care au impus genul, ar trebui să vorbim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lui Ion Valerian publicate în paginile revistei "Viața românească" între 1926 și 1939 sau despre cele ale lui Felix Aderca din "Vremea" anului 1937, adunate apoi în volumul "Mărturia unei generații". Acestea din urmă, cel puțin, sunt reținute de istoria jurnalisticii românești, dar și de istoria literaturii ca acte de presă definitorii pentru orientarea filosofică a unei generații și ca mărturii de creație ale unor personalități marcante ale perioadei respective. L-am nedreptăți pe Ion Biberi dacă nu am aminti, printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
se întâmplă uneori ca zona (vagă) de inspirație a unor pagini de proză pe care le-a scris Gabriela să-mi fie familiară. Însă chiar și atunci este interesant să descopăr surpriza, misterul, inexplicabilul adevăratei arte. Așa cum de multe ori jurnalistica Gabrielei pare a reprezenta glasul raisonneur-ului, proza ei rămâne pentru mine un teren inepuizabil de a descoperi admirabila ei capacitate de a transcrie realități complicate, paradoxale, cu multiple straturi de adâncime, uneori aproape într-o tehnică de hologramă. Cititoare pasionată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]