1,916 matches
-
șmenari, bișnițari și jucători profesioniști de alba-neagra, m-am simțit rușinat de îmbrăcămintea mea fandosită. Un burghez constipat, un sclav al sistemului care a pierdut gustul libertății. Săptămânile care au urmat am plecat de acasă îmbrăcat într-o salopetă de lăcătuș unsuroasă, pe cap aveam o bască prevăzută în vârf cu un țumburuc-paratrăsnet. Hainele bune le duceam într-o sacoșă de rafie, din acelea cu pătrățele roșii-albastre. După ce treceam de Piața Reșița, mă ascundeam în spatele unui tufiș, mă schimbam. Sacoșa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
1953, am terminat școala elementară cum se numea pe vremea aceea, adică ciclul claselor V-VII. Mama a hotărât să mă dea la o școală de meserii la Huși. Se numea Școala profesională metalurgică și pregătea elevi în meseriile de lăcătuș mecanic, forjor și tâmplar. Eu am fost admis la clasa de lăcătuș mecanic. Statul ne oferea gratuit școlarizarea, cu hrană și uniformă pentru cursurile teoretice și salopete pentru instruirea în atelier. Uniforma era frumoasă de un bleomarin închis, iar la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ciclul claselor V-VII. Mama a hotărât să mă dea la o școală de meserii la Huși. Se numea Școala profesională metalurgică și pregătea elevi în meseriile de lăcătuș mecanic, forjor și tâmplar. Eu am fost admis la clasa de lăcătuș mecanic. Statul ne oferea gratuit școlarizarea, cu hrană și uniformă pentru cursurile teoretice și salopete pentru instruirea în atelier. Uniforma era frumoasă de un bleomarin închis, iar la guler avea petlițe de un albastru deschis și aveam și o caschetă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mecanici agricoli din Huși, obligându-ne să mai facem un an în meseria de mecanic agricol, altfel spus, de tractorist. Dacă am fi refuzat, familia trebuia să plătească despăgubiri pentru cei aproape doi ani de școlarizare. Adio, deci, meseria de lăcătuș mecanic. În vacanța de vară a anului 1955, cei care proveneam de la școala metalurgică, am fost obligați să facem practică pe la brigăzi de tractoare ca să învățăm noua meserie. Știu că am fost repartizat la o brigadă de tractoare în localitatea
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
un spital micuț. M-am internat acolo, stând vreo șapte zile. I-am spus doctorului că nu-mi place meseria de tractorist, că am fost nevoit să mai învăț încă un an de zile, că mama ma dat să ies lăcătuș mecanic și că vreau să plec acasă. Doctorul mi-a spus că sunt foarte răcit și că este nevoit să mă trimită la spital în Iași. Mi-a dat trimiterea, apoi șeful de brigadă m-a dus la SMT Vlădeni
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
kilometri de satul Bahnari. În timpul practicii, în atelier, fiecare din noi confecționasem câte un cuțit mare, bun de înjunghiat porci, ca să ne lăudăm acasă că știm să facem și noi un lucru util, noi, foștii elevi, de la fosta clasă de lăcătuși mecanici. Cum mergeam pe drumul de lângă pădure, unde zăpada începuse să se topească, acum era ziua plină, răsărise soarele, când de după o vâlcea apare un lup care s-a așezat chiar în mijlocul drumului nostru, la vreo 150 metri în fața noastră
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în Huși, unde am susținut examenul teoretic pe care l-am promovat cu bine. La terminare, am primit diplomă de absolvire și certificat de mecanic agricol, iar cei care am fost la școala metalurgică unde ne pregătiserăm în meseria de lăcătuș mecanic, ni s-a eliberat și o adeverință care să ne fie de folos în angajarea pe undeva ca lăcătuș mecanic. După absolvirea școlii, nu am făcut mulți purici pe acasă, este o expresie populară folosită la dresa celor care
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
absolvire și certificat de mecanic agricol, iar cei care am fost la școala metalurgică unde ne pregătiserăm în meseria de lăcătuș mecanic, ni s-a eliberat și o adeverință care să ne fie de folos în angajarea pe undeva ca lăcătuș mecanic. După absolvirea școlii, nu am făcut mulți purici pe acasă, este o expresie populară folosită la dresa celor care nu stau prea mult într-un loc și am plecat din nou la Bârlad, angajându-mă la un trust de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
la fabrică. La câteva zile de la întâlnire, m-am dus la el și i-am spus că vreau să mă încadrez la fabrică, prin transfer, deoarece directorul spitalului a fost de acord. M-am transferat și am fost angajat ca lăcătuș mecanic de întreținere la centrala termică a fabricii. Tot el m-a îndemnat să fac sport. Și nici la două săptămâni de la angajare, m-am prezentat la clubul sportiv să practic atletismul. Un antrenor de la aruncarea discului și a ciocanului
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
că, mult-puțin cunoșteam orașul. În perioada de transfer am ajuns la echipa din Bârlad, care după un an avea să fie preluată de Fabrica de rulmenți cu denumirea de Rulmentul. Am fost angajat de la început la Fabrica de rulmenți ca lăcătuș mecanic la o secție care făcea reparații la mașinile unelte. La angajare mi-a fost de mare ajutor și adeverința că urmasem aproape doi ani cursurile de lăcătuș mecanic. Aici am muncit și jucat până în toamna anului 1965, când după
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de Rulmentul. Am fost angajat de la început la Fabrica de rulmenți ca lăcătuș mecanic la o secție care făcea reparații la mașinile unelte. La angajare mi-a fost de mare ajutor și adeverința că urmasem aproape doi ani cursurile de lăcătuș mecanic. Aici am muncit și jucat până în toamna anului 1965, când după terminarea liceului seral finalizat cu examen de bacalaureat, am reușit să fiu admis la Facultatea de Filologie din cadrul Universității București, la curs de zi. Am luat admiterea la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și 1864, impresionantul edificiu a fost supus unei restaurări generale, sub direcția lui Viollet- le-Duc. Pe parcursul timpului, poporul francez, și el mare creator de folclor, a produs numeroase legende în legătură cu această impresionantă construcție, valoroasă nu doar în plan religios. Lăcătușul Biscornet Biscornet provenea dintr-o familie nevoiașă, de oameni simpli. Dacă mama lui nu ar fi muncit din zori și până în noapte ca spălătoreasă și dacă tatăl său nu ar fi făcut la fel, ca angajat la fierarul satului, cei
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
I-a creat insomnii și neliniști: realizarea ușilor de la intrarea în catedrala Notre-Dame din Paris. Și mai mult decât până atunci, toate visele lui Biscornet nu ieșeau din acest perimetru: ușile de la Notre-Dame. Marea încercare Pus în fața unei asemenea șanse, lăcătușul Biscornet a fost năpădit în totalitate de gânduri din cele mai neașteptate. O luptă surdă s-a declanșat înlăuntrul ființei lui. Cei doi principali inamici erau dorința lui arzătoare de afirmare și spaima în fața necunoscutului. Nopți de nesomn sau cu
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
prietenoase către un înger. Diavolul ținea în mâini un lanț, de care erau legate sufletele celor condamnați la focul iadului. îngerul avea o balanță, cu care cântărea faptele săvârșite de suflete în viața pământeană. Fără să-și dea seama, tânărul lăcătuș s-a trezit spunând: „Fiule al lui Satan, tu, care înlănțui pentru vecie sufletele oamenilor, ai idee cum se prelucrează fierul? învață-mă cum să supun acest blestemat metal”. Întâlnirea cu Satan A urmat o nouă noapte de zbucium și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
două șchioape pe cer, Biscornet a fost găsit lungit în fața ușii atelierului său. Stătea nemișcat, ca un drug de fier. „E mort” - a presupus cineva. Altcineva s-a aplecat asupra lui și și-a lipit urechea dreaptă de gura tânărului lăcătuș. „Respiră. Nu e mort. Cred că e doar leșinat” - a comunicat celor din jur. Oamenii, cei mai mulți cunoscuți ai meșterului, au descoperit în atelier niște balamale. Ei nu mai văzuseră niciodată balamale atât de mari și de frumoase. „Eu nu cred
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
16, ba de 24, ba de 30 sau 35 la sută impozit, și că va trebui ca tu, scriitor și gazetar opărit, să stai lunar la trei cozi, decavându-te să ți exfoliezi ceapa degerată, în vreme ce faianțarul, cizmarul, croitorul, zugravul, lăcătușul, depanatorul TV, reparatorul de țevi și, în general, toată liota muncitorească umflă diafan, fără contract, chitanțe și, fără să clipească, zeci de milioane, în totala sfidare a normelor fiscale. Asta, ca să nu mai spun de manelistul care ia-n trei
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
nu ies la raport ca șef de cameră că nu e nimic. Școala asta e în Ploiești. Problema a decurs bine - după trei ani și ceva -, timp în care am încercat de două ori să-mi iau calificarea - o dată pentru lăcătuș confecții metalice, o dată pentru tâmplar - și n-am reușit. Când trebuia să dau examen pentru lăcătușerie am fost transferat la altă clasă și n-am apucat să dau. Tâmplăria n-am prins-o - mai erau două săptămâni până la examen și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
de vâslă, măciucă și pumn, dar nu suporta bătaia de joc. - Ce mai face doamna dumneavoastră? încercă Cocondy, intuindu-l înnegurat să destindă un pic atmosfera. - Piulițe. - Poftim?... - Șaibe și știfturi. Șuruburi. Tot felul de chestii dintr-astea. Este muncitor lăcătuș. - Doamna dumneavoastră este una dintre acele persoane excentrice, pasionate de a-și câștiga existența prin muncă? N-ar putea lucra pentru dumneavoastră? Să vă scrie texte pentru cântece, de exemplu. - Nu știe să scrie. Vreau să zic că nu poate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și minerii”, probabil ca o formă de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, mitizată de comuniști. Constantin Dobre (lăcătuș la mina Paroșeni) citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând peste 20 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții (de precizat, lista cu revendicări a fost gândită și redactată în casa lui Constantin Grădinaru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
spuse el, îmi voi pune patru pistoale la centură, îmi voi garnisi cartușiera, îmi voi pune spada la brâu, și mă voi instala echipat astfel la frontieră. Odată acolo, pe primul fierar, fabricant de cuie, fabricant de șine, mecanic sau lăcătuș care se prezintă pentru a-și urmări propriile afaceri și nu pe ale mele, îl omor pentru a-l învăța să trăiască. În momentul plecării domnul Prohibant fu cuprins de gânduri care îi temperară un pic ardoarea sa belicoasă. Își
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pariziană de legi a unei mici legi care să prevadă " Fierul belgian este interzis", aș obține rezultatele următoare: guvernul ar înlocui cei câțiva valeți pe care doream să îi trimit la frontieră prin douăzeci de mii de fii ai fierarilor, lăcătușilor, fabricanților de cuie, fabricanților de șine, artizanilor, mecanicilor și lucrătorilor mei recalcitranți. Apoi, pentru a-i menține într-o stare de bucurie și de sănătate pe acești douăzeci de mii de vameși, guvernul le va distribui douăzeci și cinci de milioane de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și împletitori de nuiele. Țiganii spoitori atrăgeau atenția prin îmbrăcămintea viu colorată. Se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Comuniștii în 150 fruntea întrecerii pentru producții mari și de calitate". Cele două articole erau „îmbrăcate" de-o parte și de alta de fotografiile a 8 oameni exemplari: Nae Caleap, proiectant, Vasile Minciună, lăcătuș-montor, Gheorghe Roșca, maistru forjar, Ioan Pascu, lăcătuș ajustor, Victoria Spanache, controlor C.T.C., Vasile Iftimie, șamotor, Ioan Bolat, rectificator, Tudor Popescu, maistru strungar. Alte articole din cele patru pagini ale foii erau semnate de George Turculeț, Mircea Tăzlăoanu, Coca Andronache, Dumitru Butuc, ing. Emil Tăbuș, Natalia Lefter, Maricel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Am caracterizat sumar, cu destulă bunăvoință și înțelegere pentru limitele omului, doar „elita” comunistă, figurile ei emblematice și de prim-plan. Nu e greu de imaginat ce se întâmplă în eșaloanele de jos ale partidului, acolo unde fojgăiesc „ucenicii”, gospodinele, lăcătușii și șoferii comuniști, aceștia din urmă școlarizați - în cazurile fericite - la seral sau la fără frecvență. Și, ca să închei descrierea „obiectului cercetat”, mai adaug că această faună cenușie, care are grave probleme în a se autodefini în termeni coerenți și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și nu una singură"186. Și tot el precizează că nu era vorba de brigăzi de la muncile comune, unde cineva trebuia să moară, căci altfel ceilalți n-au cum să supraviețuiască, ci de niște brigăzi specializate, formate din electricieni, strungari, lăcătuși, dulgheri și zugravi. Dintr-o brigadă specializată face parte Ivan Denisovici, care muncește cu bucurie într-o scenă care a fost considerată nerealistă, deoarece se știe că deținuții evitau cât puteau munca și, mai mult, în lagăr exista chiar un
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]