1,615 matches
-
descoperiți aceste insecte dăunătoare, pulverizați pe legume o spumă insecticidă. • Anghinarea trebuie recoltată cât este încă tânără și fragedă. Dacă întârziați prea mult culesul, va face semințe; în acest caz, va avea niște inflorescențe albastre drăguțe. • Toamna trebuie să luați lăstari din plante și să îi replantați în fiecare an pentru a avea o cultură neîntreruptă. • Pentru păstrarea anghinarei, pulverizați-o ușor cu apă rece și puneți-o la frigider într-un recipient etanș. • Nu se consumă decât partea cărnoasă a
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
contact direct cu solul. • Udați frecvent pământul din jurul bostanilor evitând să stropiți cu apă frunzele și fructele. • Pentru a avea bostani mari, în jurul datei de 15 august, rupeți toate fructele de pe plantă, mai puțin unul (cel mai mareă; eliminați toți lăstarii lacomi și lăsați-i doar câteva frunze bostanului care rămâne. • Bostanii se recoltează în general după primul îngheț. Broccoli, familia crucifere sau brasicacee • Broccoli are nevoie de multă apă pentru a-și spori frumusețea; acest consum crește însă mai ales
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
ascuțit și puneți-vă mănuși. • Tăierea trandafirilor se face oblic cu 4-5 mm deasupra unui mugure îndreptat spre exterior, pentru a avita acumularea apei și putrezirea. • Odată tăiate, tulpinile de trandafir trebuie aerate. Tăiați toate tulpinile care se încalecă. • Înlăturați lăstarii lacomi de pe trandafiri și tufele de trandafiri. Faceți o mică gaură la baza trandafirului pentru a vedea de unde pornesc. • Pentru a evita apariția ciupercilor, după tăierea trandafirilor pulverizați un fungicid peste tăietură. • Este recomandat să ardeți părțile nefolositoare tăiate pentru că
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
sau dovleac. Cultivarea forțată: Constă în producerea plantelor înainte de perioada normală de vegetație. Curățarea copacilor: Curățarea unui copac prin înlăturarea ramurile uscate sau a crengilor din partea superioară a tulpinii cu ajutorul unui cosor sau al unui foarfece de grădinar. Drajon sau lăstar lacom: Drajonul este un lăstar aerian format direct din rădăcină și care pleacă de la baza arborilor și arbuștilor. Lăstar, lujer sunt alte nume pentru a desemna aceste mlădițe, dar cel de lăstar lacom îl definește cel mai bine. Drajonul secătuiește
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
în producerea plantelor înainte de perioada normală de vegetație. Curățarea copacilor: Curățarea unui copac prin înlăturarea ramurile uscate sau a crengilor din partea superioară a tulpinii cu ajutorul unui cosor sau al unui foarfece de grădinar. Drajon sau lăstar lacom: Drajonul este un lăstar aerian format direct din rădăcină și care pleacă de la baza arborilor și arbuștilor. Lăstar, lujer sunt alte nume pentru a desemna aceste mlădițe, dar cel de lăstar lacom îl definește cel mai bine. Drajonul secătuiește arborele din care s-a
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
înlăturarea ramurile uscate sau a crengilor din partea superioară a tulpinii cu ajutorul unui cosor sau al unui foarfece de grădinar. Drajon sau lăstar lacom: Drajonul este un lăstar aerian format direct din rădăcină și care pleacă de la baza arborilor și arbuștilor. Lăstar, lujer sunt alte nume pentru a desemna aceste mlădițe, dar cel de lăstar lacom îl definește cel mai bine. Drajonul secătuiește arborele din care s-a născut luându-i din sevă. Drajonii trebuie tăiați cu forfecul imediat după căderea zăpezii
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
sau al unui foarfece de grădinar. Drajon sau lăstar lacom: Drajonul este un lăstar aerian format direct din rădăcină și care pleacă de la baza arborilor și arbuștilor. Lăstar, lujer sunt alte nume pentru a desemna aceste mlădițe, dar cel de lăstar lacom îl definește cel mai bine. Drajonul secătuiește arborele din care s-a născut luându-i din sevă. Drajonii trebuie tăiați cu forfecul imediat după căderea zăpezii. La fel trebuie procedat și cu drajonii care se dezvoltă sub axila frunzelor
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
compost, iarbă tăiată, cetinăă la baza plantelor pentru a le proteja atât de frigul iernii, cât și de căldurile excesive din timpul verii. Prin acesta se reduce evaporarea apei și se împiedică înmulțirea buruienilor (vezi „Stratul pentru ocrotirea recoltei”Ă. Lăstar lacom: Vezi „Drajon”. Lemnificare: Se vorbește despre lemnificare atunci când o mlădiță sau o ramură tânără își modifică membranele și trece din stare erbacee în stare lemnoasă. Acest proces are loc spre sfârșitul lunii august. Lemnoasă: Planta ale cărei tulpini și
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
precizarea că spațiile protejate, folosite pentru studierea acestei specii au fost reci, fără încălzire tehnologică. Principalele observații și determinări efectuate în timpul cercetărilor au fost: - epoca și adâncimea de semănat; - numărul de zile de la semănat până la răsărit; - înălțimea plantei; - numărul de lăstari; - lungimea lăstarilor; - înfloritul - procentul de flori mascule și femele; - greutatea fructului; - lungimea fructului; - diametrul mediu al fructului; - grosimea pulpei; - numărul de semințe în fruct; - greutatea semințelor din fruct; - începutul fructificării; - sfârșitul fructificării; - producția medie pe plantă, etc. Acestea sunt doar
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
spațiile protejate, folosite pentru studierea acestei specii au fost reci, fără încălzire tehnologică. Principalele observații și determinări efectuate în timpul cercetărilor au fost: - epoca și adâncimea de semănat; - numărul de zile de la semănat până la răsărit; - înălțimea plantei; - numărul de lăstari; - lungimea lăstarilor; - înfloritul - procentul de flori mascule și femele; - greutatea fructului; - lungimea fructului; - diametrul mediu al fructului; - grosimea pulpei; - numărul de semințe în fruct; - greutatea semințelor din fruct; - începutul fructificării; - sfârșitul fructificării; - producția medie pe plantă, etc. Acestea sunt doar o parte
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
viguroasă și parțial lignificată pe măsură ce planta se maturizează, căpătând aspect de liană. Tulpina are o lungime de peste 3 m, dacă spațiul permite, în medii protejate, iar în câmp ajunge la 1,8 - 2 m. Din tulpină pornesc numeroși lăstari laterali, pe care din loc în loc se găsesc cârcei, dar nu atât de agresivi precum cei întâlniți la castravetele comun. Lăstarii laterali au o lungime de 80 - 120 cm, în spații protejate și 50 - 70 cm în câmp. Ciupitul lăstarilor
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
dacă spațiul permite, în medii protejate, iar în câmp ajunge la 1,8 - 2 m. Din tulpină pornesc numeroși lăstari laterali, pe care din loc în loc se găsesc cârcei, dar nu atât de agresivi precum cei întâlniți la castravetele comun. Lăstarii laterali au o lungime de 80 - 120 cm, în spații protejate și 50 - 70 cm în câmp. Ciupitul lăstarilor se face numai pentru dirijarea plantei și nu pentru fructificare; planta are o distribuție naturală a fructelor, caracteristică controlată genetic de
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
lăstari laterali, pe care din loc în loc se găsesc cârcei, dar nu atât de agresivi precum cei întâlniți la castravetele comun. Lăstarii laterali au o lungime de 80 - 120 cm, în spații protejate și 50 - 70 cm în câmp. Ciupitul lăstarilor se face numai pentru dirijarea plantei și nu pentru fructificare; planta are o distribuție naturală a fructelor, caracteristică controlată genetic de gene responsabile care echilibrează rodul, în funcție de vigoarea plantei în corelație directă cu condițiile de mediu. Ca măsură de precauție
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
planta are o distribuție naturală a fructelor, caracteristică controlată genetic de gene responsabile care echilibrează rodul, în funcție de vigoarea plantei în corelație directă cu condițiile de mediu. Ca măsură de precauție în lupta pentru existență, această plantă emite o serie de lăstari laterali la baza tulpinii care au rolul de a acoperi tulpina la intersecția cu solul și chiar solul din jurul tulpinii cu scopul de a împiedica evaporarea apei din sol și de a o conserva pentru perioadele critice. Frunza - planta prezintă
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
vedere al fructificării, în condițiile țării noastre, planta se comportă ca o plantă tardivă, mai ales cultivată în câmp, unde fructifică toamna, după 15 august. În spații protejate reci, fructifică cu o lună mai devreme. Planta fructifică, în general, pe lăstarii laterali, iar prinderea fructului pe lăstari se realizează printr-o codiță firoasă, subțire de 2 - 3 mm și o lungime de 10 - 15 cm. Principalele caracteristici ale fructului: - greutatea medie a fructului = 250 - 300 g, dar poate ajunge și la
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
noastre, planta se comportă ca o plantă tardivă, mai ales cultivată în câmp, unde fructifică toamna, după 15 august. În spații protejate reci, fructifică cu o lună mai devreme. Planta fructifică, în general, pe lăstarii laterali, iar prinderea fructului pe lăstari se realizează printr-o codiță firoasă, subțire de 2 - 3 mm și o lungime de 10 - 15 cm. Principalele caracteristici ale fructului: - greutatea medie a fructului = 250 - 300 g, dar poate ajunge și la 500 g; - lungimea medie a fructului
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
sârma de sus. Palisatul plantelor se efectuează în momentul când acestea au crescut și încep să se culce pe sol. Pe parcursul perioadei de vegetație, plantele se răsucesc periodic după sfoară pe măsură ce cresc. Pentru a stimula dezvoltarea tulpinii principale, se elimină lăstarii de la baza plantei cu atenție fără a se răni tulpina principală. Lăstarii superiori sunt și ei legați și conduși către vârful spalierului; aici planta trebuie dirijată și ajutată săși formeze un mic pătul în funcție de sistemul de susținere ales
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
crescut și încep să se culce pe sol. Pe parcursul perioadei de vegetație, plantele se răsucesc periodic după sfoară pe măsură ce cresc. Pentru a stimula dezvoltarea tulpinii principale, se elimină lăstarii de la baza plantei cu atenție fără a se răni tulpina principală. Lăstarii superiori sunt și ei legați și conduși către vârful spalierului; aici planta trebuie dirijată și ajutată săși formeze un mic pătul în funcție de sistemul de susținere ales - tip pergolă, tip „T” sau tunel. În câmp, de regulă, această formă
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
formeze un mic pătul în funcție de sistemul de susținere ales - tip pergolă, tip „T” sau tunel. În câmp, de regulă, această formă de boltire naturală a plantei se realizează la înălțimea de 150 - 180 cm. Nu se recomadă ciupirea lăstarilor sau alte lucrări de tăiere ale plantei pentru a stimula fructificarea. Planta are o distribuție uniformă, naturală a rodului, controlată genetic; fructifică, de regulă pe lăstarii laterali și își păstrează atât rod cât să și-l poată hrăni. Fertilizarea fazială
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
a plantei se realizează la înălțimea de 150 - 180 cm. Nu se recomadă ciupirea lăstarilor sau alte lucrări de tăiere ale plantei pentru a stimula fructificarea. Planta are o distribuție uniformă, naturală a rodului, controlată genetic; fructifică, de regulă pe lăstarii laterali și își păstrează atât rod cât să și-l poată hrăni. Fertilizarea fazială se face după înrădăcinarea profundă a plantei, după apariția frunzelor 7 - 8. De regulă se folosesc 50 - 60 kg s.a./ha N și 50 - 60 kg
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
biostimulare în creșterea plantelor și a producției realizate. Astfel, după efectuarea unui experiment cu Am lignină ca îngrășământ s-a remarcat că recolta de cartofi a crescut în medie cu 20 - 25%. Totodată, s-a observat o creștere vizibilă a lăstarilor, grăbirea formării tuberculilor și creșterea conținutului de clorofilă din frunze. Un efect similar s-a constatat la culturile de trifoi și amestec de mazăre cu ovăz (tabelul 41Ă. Experiențele efectuate în sere, pe culturi de napi și varză au demonstrat
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
mă leg, pământule / animal cosmic cu blană albastră/ Cordonul ombilical dintre noi/ așa să rămână: netăiat.// De tine mă agăț, tinerețe/ În urma ta mă târăsc,/ în genunchi./ Din miracolul tău trimite-mi un braț,/ aruncă-mi un ram/ sau un lăstar/ o frunză măcar.// Vezi cum păsări negre/ deasupra mea se rotesc/ și mi se așază pe umeri..." (Al doilea crez). Referințe critice (selectiv): Ioan Holban, în "Evenimentul", XI, 16 februarie 2002; Constantin Dram, în "Cronica", nr. 7, iulie 2003; Constantin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic ce nimerește pe scena teatralizata cresc lăstarii dramatismului, supuși, apoi, unei tragice uscări treptate" [1989, p.203]. 166 Julien Sorel își gândește existența în termenii unui rol de interpretat, iar Lucien de Rubempré constată că în Paris "tout est spectacle, comparaison et instruction" [Leș Illusions perdues, 1983
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
competenței expresive și ale variației diafazice (cf. Bb). Scriitorul, parcă sfidând și negând celelalte registre, se adresează unei persoane apropiate, pe care vrea să o sensibilizeze prin epitet și metafore; câteva exemple: "fasciculul de fibre nervoase" devine "sculul de fibre", "lăstare de fibre răufăcătoare", respectiv "fibrele vinovate"; inima este un "cuib de mușchi găunoși"; "în partea de sus, pe globul ei, numaidecît sub ieșirea cîrjei aortice, se prăsiseră niște sîmburi creți de substanță cenușie, care aduceau aidoma cu niște muguri de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
soi. Există studii aprofundate privind relațiile acestei evoluții cu momentul de recoltare, temperatura de păstrare, compoziția atmosferei, prezența etilenei, rolul Ca 2+ în țesuturi etc. Fermitatea multor specii legumicole este cauzată de celuloza din țesuturi, de lignificarea sau suberificarea acestora. Lăstarii etiolați de sparanghel sau unele legume pentru frunze excesiv de perisabile sunt apreciate pentru frăgezimea lor în momentul recoltării. Există însă hibrizi de varză albă de căpățână creați special pentru păstrare, al căror conținut inițial ridicat în celuloză este folositor la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]