1,385 matches
-
ceea ce susține capătă pe dată putere de viață și de moarte asupra noastră... Se întrerupe brusc văzând că soțul își trage pe el o cămașă. — Unde te duci? întreabă surprinsă. — Să-l chem pe Parthenicus, răspunde bătrânul principe. Zvârle în lături învelitoarea de lână policromă și-și coboară anevoie picioarele pe scărița de la capătul patului. Livia apucă iute de jos niște papuci. — Stai aici, zănaticule, c-ai să răcești dacă umbli așa desculț, îl suduie afectuos, în timp ce se căznește să-i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu ca să îndure neajunsuri de la cei ce au pu terea! — Așa? face batjocoritor Livia. Bravo ție, joacă-te cu vorbele astea stoice! Crezi că instituția imperiului are nevoie de o atare justificare de ordin moral? Spune repezit, cu palmele în lături: — Știi la fel de bine ca și mine că, într-un stat uriaș ca acesta, nu se poate schimba regimul republican cu unul monarhic fără vărsare de sânge! A trecut în mod vizibil la atac, observă principele. Din prudență, refuză să accepte
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
libert ce poate rivaliza cu cei mai înstăriți senatori. Stăpân peste o avere estimată la 300 de milioane de sesterți, dintre care 60 doar în numerar. Bine măcar că are bunul-simț să nu trăiască într-un lux ostentativ. Repede privirea în lături, ca să nu-și trădeze gândurile. Îl apreciază pe Ianuarius, îl simpatizează într-un fel și a fost de nenu mărate ori darnic, chiar mărinimos cu el. Îi e mai ales recu noscător că nu a întins niciodată coarda până acum
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
firicelele vineții ce zvâcnesc amenințător pe fruntea împăratului. Lasă furtuna să se îndepărteze. Împinge apoi, ușurel, cu vârful degetului, un papirus desfășurat către principe: — La lăsarea la vatră, un legionar primește o bonificație de aproximativ... Augustus azvârle, scârbit, foaia în lături. — 3 000 de denari. Nu-mi spui o noutate, că doar eu am mărit-o acum patru ani. Ridică tonul: — Când m-ai silit să prelungesc serviciul militar de la șaispre zece la douăzeci de ani, plus încă cinci în rezervă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pentru jocurile de gladia tori ținute cu ocazia funeraliilor lui Marcus Agrippa. — O idee foarte bună! aprobă Ianuarius. Augustus ridică tonul: — Vreau ca acest spectacol să fie fabulos! Până și copiii de țâță să și-l amintească! Împinge castronul în lături. Se pune să numere pe degete. Cu paradă, alergări de cai și jocuri de vânătoare... — Da, încuviințează cu umilință libertul. Evident pregătim și o vânătoare. Își înăbușă un oftat. Un spectacol extrem de îndrăgit de po pulația Romei și extrem de scump
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ca judecător în primă instanță, rostește cu severitate principele. Trage de inelar: — Să înțeleg atunci că ai venit să faci apel la un verdict deja dat? Celălalt clatină din cap. Atunci ce vrei de la mine? exclamă principele. Zvârle brațele în lături. — Lasă-mă, omule, în pace și nu mă mai face să-mi irosesc timpul cu nimicuri! Pământiu la față, Fulcinius nu îndrăznește să spună nimic. Împăratul îl sfătuiește părintește: — Du-te și angajează-ți un avocat care să te învețe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nătânge? Logica și sentimentele sexului frumos nimeni nu le poate înțelege, pentru că sunt iraționale. Bieții bărbați! Trăiesc pe lumea asta mai rău decât dincolo de malul Styxului. Un murmur îi moare pe buze: Scribonia...! Tresare alarmat. Își ferește iute privirea în lături pentru ca Fulcinius să nu-i citească teama în ochi. Se înșală subestimând-o pe Livia. Nu face niciodată lucruri gratuite. Evident că dorește să lovească cu bună știință în el. În el...? Nu neapărat în el, ci în familia lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
este menit să indice vocația spirituală. Sunt întotdeauna înveșmântate în alb din cap până-n picioare, iar tâmplele le sunt încinse cu o panglică în formă de diademă. Fetița plânge și mai rău. Parcă se și zbate. Face un semn în lături către colegele ei profesoare. Să se ducă una să o liniștească. Este un sacrificiu obligatoriu, după care poate să-și lase părul să crească la loc cât vrea. Îl aude pe Regele Sacrificiilor încercând din nou să o reconforteze pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
simț o avertizează că Asinia e din nou prezentă printre ele. Cum de a scăpat de sub supravegherea Corneliei? Și unde vrea să ajungă? La rex, bineînțeles, prietenul ei. Încearcă să-i bareze calea, dar o împinge și pe ea în lături, urlând ca o zăludă: — Mi-a venit din nou ciclul! Printre râsete și chicoteli, Occia simte stinghereala bărbatului de lângă ea. O iubi el copilele astea ca pe ale sale și le îndeplinește toate capriciile, dar una e să iei în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pentru preotese să umble singure pe drum. — A fost și lictorul cu noi. Bătrâna răsuflă ușurată. Așa mai merge. Nimănui nu-i este îngăduit să se apropie de o vestală. Până și un consul e dator să se dea în lături ca s-o lase să treacă. Mai avem de spălat vasele sacre și gata. Una dintre voi să se ducă s-o îmbrace pe Vesta în frunze tinere, le îndeamnă. — Unde e statuia Zeiței? se interesează Domitia. Bătrâna clatină din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
slujnică cu amorezul ei, probabil. S-au aciuat departe de ochi indiscreți. Nu are cum s-o ocolească. Se uită însă în altă parte, ca să nu fie nevoită să pedepsească. Dar, când ajunge în dreptul ei, perdeaua este brusc dată în lături. Mișcarea neașteptată o face pe Vipsania să întoarcă capul fără să vrea. Scoate un strigăt nearticulat. Dezgustul și oroarea i se opresc în gât. Doi băieți identici - sau poate e doar unul singur și mintea ei a luat-o razna
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aglomerație, îi face vânt Plancina. Paloarea ei o sperie. N-are nimeni niște săruri? se vaită. O pișcă de obraji, în speranța de a readuce un pic de roșeață. E întreruptă de o busculadă. Scaunele din jurul lor sunt împinse în lături. Pentru o clipă se lasă o liniște nefirească, după care vân zoleala crește și mai mult. Vipsania observă că mulți se ridică. Ce se întâmplă? Cu privirea încă tulbure, întoarce capul în toate părțile, încercând să-și dea seama. Nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
atenția. Gallus ridică mirat fruntea spre el. Tot aici e? — N-ați plecat încă? hârâie răgușit. Îi cumperi, stăpâne? întreabă tărăgănat vânzătorul. Asinius Gallus face o grimasă acră: — Nu prea știu ce să fac cu ei... Își ferește ochii în lături și murmură înciudat: — Nu sunt buni de nimic. Glasul îi tremură. Dacă ar fi zărit o reacție cât de mică pe fața Vipsaniei, i-ar re ține cu dragă inimă. Ai de ce să te fudulești cu asemenea ser vitori. Întoarce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tine! Eliberările neoficiale cresc numărul și așa extrem de mare de bărbați și femei care plutesc nesigur între sclavie și libertate și îngreunează structura societății. Libo lasă bărbia în piept și murmură: — Alta a fost problema... Gallus își întoarce privirea în lături plin de dispreț. Nu lipsa pretorilor l-a împins pe imbecilul ăsta să încalce legea, ci impozitul. N-a vrut să plătească la tezaur a douăzecea parte din valoarea reală a sclavului eliberat. A încercat să scape de tevatură și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e bijutier... E așadar interesat de comerțul cu perle și pietre prețioase din Est, cugetă în tăcere Gallus. Libo bate sacadat cu pumnul în tăblia patului ca să-i atragă atenția: — A ajuns șeful colegiului aurarilor! Se sufocă. Tușește. Scuipă îl lături. Auzi tu! Nu mai sunt destui cetățeni liberi la Roma. E ne voie ca fostul sclav al lui Sempronius Flaccus să conducă una din tre cele mai prestigioase bresle fondate de Numa...! Asinius Gallus îl oprește opărit: — Al cui sclav
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe principe, el nu sosise încă, se scuză călă rețul. Rufus suduie, scârbit: — Mama lui de pilos, că nu-i cu nimic mai breaz decât ne bu nul de Agrippa Postumus, pe care l-au surghiunit anul trecut. Scuipă în lături: — ăla se juca de-a pescarul, ăsta face pe derbedeul. Își dă seama că se comportă imprudent, dar nu se poate stăpâni. — Și o face cu atâta naturalețe, de mă întreb uneori dacă nu are cu adevărat suflet de golan
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
arenă? ricanează Ganymedes. Întoarce ochii către Rufus: — Tu știi, că doar ai fost acolo. Evreul aprobă din cap cu un surâs misterios. — Zi-le tu! îl îndeamnă gladiatorul. Instructorul tace. — Bine, să nu spui că mă fudulesc. Desface brațele în lături: — În principiu, învingătorul e cel care acordă sau ia viața învinsului, însă era împăratul de față, așa că i-am cedat acest drept... Cu un gest larg: — ...iar principele a întrebat mulțimea. Pusio și băietanul îi sorb vorbele de pe buze. — Ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în lume. Rotește ochii mari: — Dar n-am cu ce să ajung la Baiae, lângă Cumae, să-mi caut de sănătate... Germanicus îi face semn să se oprească: Treci pe la intendent să-ți dea bani de drum. Întoarce capul în lături către Tigellin: — Însemnează-ți pe listă și o togă nouă din partea mea... Plus încă zece sesterți. Pune mâna pe umărul solicitantului: — Te răsplătesc cu dragă inimă pentru versurile închinate mie. Prietenia pe care mi-o arăți mă onorează, spune bărbatul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pentru simplul fapt că este evreu, spune el apăsat. Iulius se eliberează din strânsoare fără nici un cuvânt. Deși surprins de mutismul lui, Germanicus continuă: — Religia voastră este recunoscută ca licită pe tot cuprinsul imperiului. Herodes Agrippa se uită repede în lături, evitând să-l privească. Romanul începe să-și piardă răbdarea. Ridică tonul: — Ce te nemulțumește? Nu vi s-a garantat dreptul de a vă aduna în sinagogi pentru rugăciuni? Mârâie printre dinți: Și ce-oți mai face pe acolo... De
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la loc în oală. Prea târziu, însă. — Ghinion! îi scapă lui Plautius Silvanus. — Mânia Zeului n-a încetat! bubuie vocea de bas a lui Asi nius Gallus. Așa, bagă-te și tu ca musca-n căcat, scuipă scârbit Tiberius în lături. Profită de agitație să se mai uite o dată după Vipsania. Nu o zărește. Regele Sacrificiilor intervine imediat. Ca să nu rămână vreun dubiu în sufletul cuiva, dă poruncă să se verse apa din căldare astfel ca augurii să poată inspecta încă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ajunge la călcâie, Ochii căzuți în capu-i și buze viorie; Cu mînile-i de ceară ea tâmpla și-o mângâie - Dar fața ei frumoasă ca varul este albă. Prin vânt, prin neguri vine - și nourii s-aștern, Fug fulgerele-n lături, lăsînd-o ca să treacă Și luna înnegrește și ceru-ncet se pleacă Și apele cu spaimă fug în pământ și seacă - Părea că-n somn un înger ar trece prin infern. Priveliștea se stinge. În negrul zid s-arată Venind ca
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Cînt-un corn cu-nduioșare Tot mai tare și mai tare, Mai aproape, mai aproape; Iar izvorul prins de vrajă, Răsărea, sunând din valuri - Sus în codri de pe dealuri Luna blândă ține strajă. Ca din farmec Ea tresare Și privind uimită-n lături, Vede-un tânăr chiar alături, Pe-un cal negru e călare... Oare ochii ei o mint, Sau aievea-i, adevăru-i? Flori de teiu el are-n păru-i Și la șold un corn de-argint. Ea privi atunci în jos
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
bunăoară, Ș-o să-ți spue de panglice, de volane și de mode, Pe când inima ta bate-n ritmul sfânt al unei ode... Când vezi piatra ce nu simte nici durerea și nici mila De ai inimă și minte - feri în lături, e Dalila! {EminescuOpI 165} MĂNUȘA (după FR. SCHILLER) Lîng-a leilor grădină regele Francisc așteaptă, Ca să vadă cum s-o-ncinge între fiare lupta dreaptă. Împrejur cei mari ai țării și ai sfatului s-adună. Pe balconul nalt se-nșiră dame
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Tanaka și nici cu ochii plini de supușenie ai lui Hasekura. Mi-am dat seama că acest sol japonez nu era prost deloc. — Dacă așa stau lucrurile, am răspuns eu liniștit, ce veți face, senior Matsuki? Vă veți da în lături de la îndatorirea dumneavoastră de sol? — N-am să mă dau în lături. Vă spun un singur lucru: dacă astfel vor putea avea câștig în Nueva España, negustorii de pe această corabie se vor creștina, dar dacă își vor da seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
am dat seama că acest sol japonez nu era prost deloc. — Dacă așa stau lucrurile, am răspuns eu liniștit, ce veți face, senior Matsuki? Vă veți da în lături de la îndatorirea dumneavoastră de sol? — N-am să mă dau în lături. Vă spun un singur lucru: dacă astfel vor putea avea câștig în Nueva España, negustorii de pe această corabie se vor creștina, dar dacă își vor da seama că nu mai au nimic de câștigat, se vor lepăda de credința creștină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]