10,378 matches
-
pentru a bara ascensiunea extremismului peremist, iar pe de altă parte anunță anchete împotriva miniștrilor fostei guvernări. Cine are de cîștigat de aici în perspectiva viitoarelor alegeri? Partidele cu mică reprezentare în opoziția parlamentară sau partidul care acum se poate lăuda că reprezintă adevărată opoziție, adică PRM? PDSR a afirmat că atunci cînd a intrat în opoziție a lăsat PRM-ul la 4%, dar ignorînd că atunci PRM-ul împărțea puterea cu PDSR fiind permanent contrat de o forță politică a
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cap. 8, traducere, introducere și note de Preotul Profesor Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 41, Editura IBMBOR, București, 2000, p. 264. 21 suflete, alergând de fapt împotriva mântuirii lor. Nici chiar puterile diavolești nu lăudau ereziile sau sacrilegiul lor, căci acestea se feresc să spună cuvântul de blasfemie contra Fiului lui Dumnezeu 89. Părinții au anatematizat opiniile eretice și au respins învățăturile nelegiuite, însă față de oameni au arătat înțelegere și s au rugat pentru mântuirea
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
tainițele inimii lor, rămân un model de conștiință mereu trează și de luptă pentru convingerile de care erau purtați. Despre ei putem spune și noi împreună cu Sfântul Ignatie Teoforul, următoarele: Cine dintre cei care au trecut pe la voi n au lăudat virtutea și credința voastră tare? Cine n-a admirat evlavia voastră în Hristos, înțeleaptă și plină de bunătate? Cine n-a propovăduit chipul de mare cuviință al iubirii voastre de străini? Cine n-a fericit cunoștința voastră desăvârșită și sigură
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
XLIX, col. 394. 29 30 ea141. Viața nemuririi cerești a fost picurată în sufletul lor142 și astfel au purtat prin toată viețuirea lor, în sinea proprie, viu și lucrător pe Învățătorul 143. Dar cine ar putea după vrednicie a-i lăuda după merit? Cine ar putea măcar cu gândul să cuprindă mulțimea virtuților ce le-a împodobit și le-a luminat sufletul? Cine ar putea număra mulțimea tuturor darurilor cu care i-a copleșit Dumnezeu? Dacă ar trebui să prețuim cu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
din vasta lui experiență - constituie o sursă de umor involuntar. Vorbind frecvent la persoana întâi și alunecând într-o inevitabilă fanfaronadă, deși face în mod vizibil efortul să pară modest, Liviu Antonesei îi provoacă cititorului un zâmbet ironic. El se laudă, de exemplu, că știe ce înseamnă dragostea, întrucât în viața lui au fost mai multe femei: " Nu atât de multe pentru a căpăta renumele discutabil al unui homme à femme, totuși destule pentru a ști despre ce anume este vorba
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
bănuiesc) întinderea temei. După excursul teoretic, se trece, cu aplomb, la chestiune și ne sînt etalate, pe o elegantă masă de disecție, urletele, țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile delicate în care supliciatorul se laudă că poate să-și facă victima să cînte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un cîine. Sînt pomenite "sufocarea cu un dop", tatuajele ad-hoc, capetele rase pe loc, fierul roșu, acestea din urmă aducînd trupul
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
renunțat la prefață. Viitorul mare istoric (fost prieten, la Junimea din Iași, cu Eminescu) enunța și observații critice asupra textului ediției Maiorescu și, mai ales, asupra poeziilor din sumar alese de editor dintre manuscrise aflate în posesia sa. Xenopol se lăuda, și el, că a publicat textele după manuscrise deținute de el, ceea ce, apoi, nu s-a verificat întocmai. Și, important, ediția se intitula, tot polemic, Poezii complecte. Dar nu se înregistrează, consultînd-o atent și comparativ, decît cîteva completări, nu toate
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
care le vedeau zilnic pe micul ecran și le-a fost mai greu să distingă elementul parodic din orice artă, fie și de prost gust, identificîndu-se pînă la urmă cu liderul P.R.M. care li s-a părut nașpa și marfă. Lăudînd trezirea la realitate a presei, cînd cuțitul a ajuns la os, să nu ne sfiim a recunoaște greșelile pe care cu toții le-am făcut. ? Dacă insatisfacțiile sociale conduceau, inevitabil, spre o astfel de apariție pe scena politică, regia spectacolului și
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
S-a făcut mult haz în presa democrată a vremii că apărătorul tremolat al țăranilor, de fapt îi nedreptățește și-i exploatează cu acea vestită "Drajna", mereu citată și invocată ca exemplu trist al minciunii și al neonestității. Universul, se laudă și Stelian Popește, a fost un ziar naționalist. Era, de fapt, mai mult decît atît. Era un ziar xenofob, de un antisemitism furibund, articolul sau caricatura antisemită nelipsind din nici un număr. Dezvolta ideea că evreii cotropesc țara sub raport economic
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
de a fi permis să se fure ca-n codru, precizează Eliade, dar de a fi lăsat "să se distrugă burghezia națională în folosul elementelor alogene" și "să se deznaționalizeze profesiunile libere". Cu o frumoasă întorsătură retorică, M. Eliade îi laudă pe evrei ("le înțeleg lupta și le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul") pentru că ei s-ar bate "din răsputeri să-și mențină pozițiile", adică "primatul economic și politic". Așadar, materialismul, economic și politic, nu e pur și simplu o lipsă de
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
niște icoane bune de atârnat pe pereți, vestitori ai democrației și bunăstării în România! Ce democrație ne așteaptă, s-a văzut la Piatra-Neamț, unde senatorul-securist Badea (a propos, de ce n-a apărut pe nici o listă, că doar el însuși se laudă c-a lucrat în subordinea lui Postelnicu?!) și-a pus oamenii să-l ciomăgească pe Mircea Dinescu, și la Craiova, unde în numele sfântului Vadim s-a înjunghiat ca la abator! și s-a văzut că escaladarea violenței e imediat apreciată
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
urlete, țipete, scâncete) este dublat, în tortură, de limbajul torționarului (înjurături, sudalme, blesteme, răcnete). Este ca și cum limba omenească ar fi fost ea însăși expulzată din Paradis: prin durere sonorizată (în cazul victimelor), prin ură sonorizată (în cazul torționarilor). Supliciatorii se laudă că pot să-și facă victima "să cânte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un câine". Există, se presupune, o măiestrie a producerii urletului victimei sau a limbii vorbite a acesteia: "te voi face să
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
vorbite a acesteia: "te voi face să cânți", amenință de obicei torționarul, într-un jargon punitiv deja cunoscut. A face o victimă să vorbească (să mărturisească) înseamnă a o face să cânte. Dar a cânta ca o privighetoare, așa cum se laudă schingiuitorul, aduce un element în plus: căci cel mai "frumos" cântă privighetoarea căreia i-au fost scoși ochii, acesta este înțelesul. Durerea și tortura fac "limba" victimei și mai râvnită. Ceea ce dorește să obțină torționarul este o rostire "estetică", dar
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
condiții. Aș pune mîna în foc că și ei se gîndesc la aceleași lucruri ca și mine: cum, în asemenea ocazii, ne adunam în bucătăria de "dincolo" - un "dincolo" care nu există - cîți eram, cum sporovăiam... Ca să rup tăcerea, îi laud Ilenei clătitele. Surîde cu tristețe, fără să comenteze." O poveste, așadar, cu before and after. Un șir de consolări nereușite, o "terapie" prin amintiri depănate în șoaptă. Despre soarta mobilelor din casele de altădată, despre pianele Bösendorfer sau Blüthner, ai
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
șterg în fața altor splendori care îi succed. Sfântul Apostol Pavel constituie în acest sens, pentru Sfântul Grigorie, o paradigmă, pentru că nici el nu ne dă o pildă diferită; el care a fost favorizat de cele mai înalte vederi, „nu se laudă că ar fi priceput” , ci „se avântă mereu spre ceea ce este înaintea lui ... Și după auzirea negrăită a tainelor raiului, merge încă mai sus, și nu încetează să-și facă urcușul, necunoscând niciodată, din binele ajuns, hotarul dorinței” (In Canticum
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
comunității: cu răul și cu bunul ei. în schimb, adoptată rigid în Europa, transformată în literă de lege, urmată orbește, a dus la inadmisibile deformări ale juridicului, la mărginiri ale democrației cu care această parte de lume vrea să se laude, la grave derapări ideologice: Europa pare îngrozită de flămînzi sau de lombarzi, dar îi ia în brațe fără înconjur pe tirani sîngeroși precum Saddam, Castro și Chavez. Impozițiile de tip "corectitudine politică" asupra țărilor din Est, de-abia scăpate de
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
devreme, de fapt, pierderea unei pensii mai mari. Alfred nu a fost un tată sau un soț afectuos, iar fericirea soției era asigurată constant mai degrabă de sarcinile casnice și de copiii cu care nu scapă ocazia de a se lăuda. Un Parkinson îl face pe bătrânul Alfred să piardă treptat conexiunea cu realitatea. Enid are acum posibilitatea să-l corijeze, să-i șteargă din încăpățânare, să-l facă, în sfârșit, dependent. Dar mai ales să-și manifeste sentimentele reprimate în
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
Teama de universul neființei îl pândește și, din instinct, iubește viața. O viață care se hrănește cu iluzii, în cazul lui Enid. Că vei găsi un soț cu care să împarți aspirațiile, că vei avea copii cu care să te lauzi vecinilor, că pensia îți va aduce mult doritul timp liber sau relaxarea, ca în reclamele la asigurări de viață. Cât despre Alfred, lumea este un penitenciar (citează el din cărțulia lui Schopenhauer). Deprimat, e un inadaptat. Lumea nu corespunde versiunii
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
mănânce frumos, iar acum mi se făcu teamă ca nu cumva mama să-i spună și musafirului să nu plescăie. Dar pe parcurs am învățat că aceste lucruri nu se spun străinilor, te faci că nu auzi, ba îi și lauzi mulțimindu-le că le-a plăcut mâncarea și au înghițit-o cu plăcere, însă după ce pleacă ai voie să comentezi felul lor ”porcesc” de a mânca. Am stat o vreme alături de adulți ca să ascultăm discuțiile importante, tata nu s-a sfiit
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
Gheorghe Grigurcu ("stilistic, Gabriel Chifu operează o conjuncție între suprarealism și expresionism, extrăgând din cel dintâi libertatea halucinantă a asociațiilor, din cel de al doilea suflu cosmic"), autorul a întrunit și acordul criticii academice, prin Eugen Simion, care i-a lăudat inteligența, cultura literară și puterea de fabulație. Mai precis în determinări, Nicolae Manolescu, numind în G. C. pe poetul extazelor și al caligrafiilor, îl recomanda drept "un poet bun, cursiv, cu plinătate a frazei lirice". Cumva, pândit de un manierism
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
cuvintele în texte forțat omagiale. Priveam "Oktiabr" de la capătul unei istorii omagiată tocmai prin falsitatea propagandistică a minciunilor pe care trebuia să le slăvim. Cunoscusem prea bine acel timp al minciunii, crescusem în el, mă hrănisem din osânza lui, îi lăudasem poleiala, crezând că, abia din spatele ei, începea minciuna... Priveam cavalcada imaginilor din "Oktiabr", alese să sugereze o cronică elogioasă a bolșevicilor către putere. Ca să nu fie nici o confuzie între cine și cine se dă lupta, inserturile avertizează. "Inamicii", burtoși, caraghioși
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
lăsat fermecați de Cehov când au fost publicate în "Literaturnoe obozrenie" scrisorile cehoviene "erotice", netipărite până acum (a avut, totuși, și Cehov micul său Gulag erotic). în scrisorile acestea, Cehov se afirmă ca un cunoscător și amator de sex, se laudă cu aventurile lui în Japonia și Ceylon, comunică detalii sau pur și simplu cugetă la cât de greu e să faci dragoste pe o canapea - în pat e mult mai comod. Când am citit aceste minunate cugetări despre pat și
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
iarbă, niște fetițe uimite în fața prompterelor transmit știri, cu o invidie pe care abia și-o reprimă în direct, despre violatorul cretin al unor babe care nu s-au decis încă dacă e cazul să se plîngă sau să se laude, nu știu exact care e cîștigul economic, dar știu fără eroare cu ce viteză ne îndreptăm către manualul de zoologie și către capitolul preistorie al manualului de Istorie. Audiența, așa cum arată ea pe tăpșanele păstorite de Andreea Marin, și pe
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
spune - pe care o stimez încă, chiar și acum când nu mai e deloc, Mihaela Runceanu, o amintire vie totuși, ce prin farmec personal și talentul prin care cu pasiune cânta, mă fascinase deosebit de tare în adolescență, putând a mă lăuda măcar cu o minimă simpatie din partea dânsei într-o localitate unde nu exista ideea de autograf în acel timp. Impresionat de ea mai sunt și acum când o ascult! De aceea, nu mi-a scăzut vreodată admirația pentru aceasta, fiind
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
28) - BLAZON IMAGINAR Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ultima oara când l-am vizitat pe domnul Ghezuntertoit, am fost serviți, printre alte bunătăți, cu o brânză specială. Doamnele chiar au lăudat finețea moleculelor, sau așa ceva, eu nu mă pricep și nici nu mă omor după brânză, decât dacă e un caș proaspăt sau telemea. - E o double-cremes, s-a pronunțat doamna Gurnișt, care știe mai multe limbi și e formată ca
SCHIŢE UMORISTICE (28) – BLAZON IMAGINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382709_a_384038]