1,942 matches
-
vor discrimina. Raportând o cercetare empirică desfășurată într-o clasă de liceu, Adrian Neculau reproduce declarația unei eleve, care arată că în unele cazuri pot să apară conflicte ascuțite între cele două grupuri: „Cele slabe la învățătură, cele care manifestă lacune în educație manifestă sentimente de invidie, dispreț, chiar ură față de restul fetelor” (Neculau, 1983, p. 127). Potrivit teoriei identității sociale, acești elevi vor încerca să-și câștige o identitate socială pozitivă, întărindu-și stima de sine. Dar este probabil că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
așa cum vom vedea mai departe din analiza raporturilor de forță care subîntind evocarea lecturilor noastre, sunt În situația de a putea evoca fără rușine nonlectura mea din Joyce. Într-adevăr, biblioteca mea de intelectual, ca orice bibliotecă, este făcută din lacune și spații albe, ceea ce În realitate nu are deloc importanță, căci este Îndeajuns de bogată pentru ca un asemenea loc gol să nu fie câtuși de puțin remarcat, orice discurs trecând foarte repede de la o carte la alta. În ciuda aparențelor, majoritatea
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Întâmplă adesea, ca și nouă tuturor, că vorbește despre cărțile pe care nu le-a citit. Căci acest secret este rezultatul unui ansamblu de mecanisme de apărare pe care le punem la lucru ca să Îi Împiedicăm pe ceilalți să observe lacunele culturii noastre și ca să le oferim - și În același timp să ne oferim - o imagine prezentabilă. Crezând că are de-a face cu o mașină, Dempsey se expune cu tot ce are mai personal și mai adevărat În fața unuia dintre
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
a ne reprezenta În fața lor și pentru a comunica. Ca și limbajul, ele ne vin În ajutor ca să ne exprimăm, dar și ca să ne completeze, furnizându-ne, prin fragmentele extrase și modificate, elementele lipsă ale personalității noastre, compensându-ne propriile lacune. Ca și cuvintele, cărțile ne distorsionează atunci când ne reprezintă. Nu putem să coincidem complet cu imaginea pe care ne-o dau ele, imagine parțială, ideală sau devalorizantă, În spatele căreia se pierd particularitățile noastre. Și, cum aceste cărți sunt adesea prezente
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
univers transnațional în cultură, internațional în alegerea marxistă. În al doilea rând, Ferrara - nepregătit în fața „semioticii”, știință cu care a trebuit să se confrunte brusc - mă acuză de culturism și de estetism pentru simplul motiv că fac referire la ele. Lacunele culturale ale lui Ferrara - care este clar că n-a mai citit o carte de pe vremea lui Lombroso și a Carolinei Invernizio - îl fac să considere ca fiind estetice toate experiențele pe care lacunele sale culturale și umane îl împiedică
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
motiv că fac referire la ele. Lacunele culturale ale lui Ferrara - care este clar că n-a mai citit o carte de pe vremea lui Lombroso și a Carolinei Invernizio - îl fac să considere ca fiind estetice toate experiențele pe care lacunele sale culturale și umane îl împiedică să le aibă. El îmi face un reproș simplist spunându-mi că nu contează chipul, ci creierul omului. Ei bine, brutarul despre care vorbeam mai devreme, prin simpla sa prezență fizică, dezvăluie (la fel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Jakobson sau Lacan îl iubesc. Este o carte a „originilor” psihanalizei, nu se poate să n-o iubești. Citiți-o. Rugați-i și pe câțiva dintre colaboratorii dumneavoastră s-o citească. Nu aveți de ce să vă rușinați, nu e o lacună prea gravă faptul că n-ați citit-o până acum. Mă refer la un articol care a ieșit în Paese sera pe 21 ianuarie 1975, „Cenușa lui Soljenițîn”, care ar fi de fapt cenușa mea; după cât se pare, lumea mă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mai mult decât atât, de document de unică importanță. Și cum nu am folosit Scrisorile pentru a înțelege Experiența pastorală 3, nu am recurs la Experiența pastorală și la celelalte scrieri pentru a înțelege Scrisorile. Am umplut la modul romanesc lacunele și lungile pauze dintre scrisori. Am făcut reconstrucții și am stabilit legături; am făcut presupuneri și am încercat să interpretez, exact așa cum se face cu o lucrare de ficțiune, relațiile sale cu realitatea autobiografică și cultura. Are ceva neplăcut, parcă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
din România (UGIR) În opinia prim-vicepreședintelui UGIR, domnul Ștefan Varfalvi, dialogul social a început să funcționeze după 1998 (anul înființării CES). Dialogul social la nivel de ramuri este mai slab decât cel de la nivel de vârf și de bază, lacunele de la nivel intermediar creând discontinuități în ceea ce privește fluxul funcționării acestuia. Deficiența dialogului social în țara noastră la toate nivelurile ar consta în faptul că acesta este în continuare tratat punctual și că nu există o implicare a dialogului social în realizarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unde se născuseră Întrucît, așa cum remarca ziarul America, din 18 februarie 1911, „mulți dintre noi [...] venim aici, În țări străine, [...] din pricina asupririlor ungurești”. Stăruind asupra acestui subiect, cineva atrăgea chiar atenția că „istoriografia problemei emigrării românilor În America are, totuși [...], lacune serioase. Astfel, cu toate că pentru cei mai mulți cercetători cauzele emigrării erau considerate a fi fost exclusiv de sorginte economică și socială, nu se poate nega Însă că această realitate era strîns legată de determinările politice ale regimului dualist din Ungaria”. Justificîndu-și afirmația
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Studiul Totalitarismului a editat volumul Biserica Întemnițată. România. 1944-1989 (autori: Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu, Flori Stănescu) care identifica 1.725 de preoți ortodocși arestați; autorii Dicționarului personalului ecleziastic Încarcerat au apelat inclusiv la sprijinul Eparhiilor ortodoxe pentru completarea unor eventuale lacune documentare. Apoi, o simplă consultare a bibliografiei istorice a României, a bibliografiilor specializate, precum și lectura lucrărilor științifice dedicate suferințelor Bisericii sub comunism contrazic ultima frază a autoarei. Fraze de genul „sîntem români și creștini de 2000 de ani” au devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
30, este rezultatul crizei economice adînci În care s-a aflat Întreaga Europă Între 1929 și 1933, criză care făcea ca una dintre puținele investiții percepute ca sigure În această perioadă să fie construcția de locuințe (p. 106). O altă lacună majoră a cărții este capitolul numit „democratic housing”, În care sînt prezentate tentativele timide ale administrației românești de a finanța locuințe ieftine pentru grupurile sociale defavorizate. În primul rînd, acest capitol este vizibil mai scurt și mai puțin documentat decît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Cum era și firesc, e prezentă și o secvență consacrată literaturii exilului românesc, văzută ca fiind nu concurențială, ci complementară literaturii din țară. Poate din această cauză, pentru a se lămuri pe sine însuși, dar și spre a complini o lacună a culturii românești, M. a realizat Enciclopedia exilului literar românesc. Florin Manolescu pune problema talentului său critic în relație de sinonimie cu inteligența [...]. Sub aparența unui excurs într-un teritoriu istorico-literar, se formulează, de fapt, un program critic, o idee
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
culcușul animalelor, boabele rămase În urma recoltării sau ciuperci și că se pot prinde iepuri, păsări și broaște nu era neapărat necunoscut, ci mai degrabă neglijat pentru a nu se complica inutil o formulă administrativă foarte clară. Desigur, cea mai importantă lacună a hărții cadastrale și a sistemului de evaluare funciară era faptul că nu luau În considerare decât dimensiunile terenului și valoarea sa ca și capital de producție sau bun comercial. Orice altă utilitate pe care ar fi putut-o avea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
glorificau trecutul de luptă al localnicilor, discuțiile prilejuite de popasul nocturn al călătorului la hanul călărăștean au întregit tabloul vieții românești, astfel cum a fost el perceput de un tânăr suficient de instruit și talentat, chiar dacă pe alocuri cu serioase lacune documentare de natură să afecteze fidelitatea imaginilor. Important rămâne însă alt fapt: noutatea, bogăția și diversitatea informațiilor cuprinse în lucrarea medicului călător american în această parte a lumii au trezit râvnitul interes din partea publicului cititor, ca și așteptata reacție a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bebe În coșul alb de nuiele. — Și uite! Au și pantofi Piglet. Trebuie neapărat să le iau fetelor mele. N-am auzit În viața mea de „Baby in Urbe“. Și nici de pantofi Piglet. Cum e posibil să am atîtea lacune? Cum se poate să nu fi auzit de nici una dintre mărcile astea? Trec În revistă veșmintele minuscule cu ușoară panică. Nu știu ce se poartă și ce nu. N-am nici cea mai mică idee despre moda la copii. Și n-am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
utopie antropologică. Pentru a Înțelege și a descrie creațiile umane, precum și pentru a anticipa și, eventual, a influența conduitele persoanelor și ale grupurilor, trebuie investigate motivațiile lor inconștiente, conținuturile imaginare și simbolice, Încărcăturile emoționale. Cercetarea imaginarului vine să suplinească această lacună majoră din filosofia și psihologia europeană. Cum conceptul de imaginație are o lungă istorie, el a primit, evident, și mai multe definiții de-a lungul timpului. În sensul cel mai larg, se poate spune că imaginația este funcția psihică creatoare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
alcătuise o listă de erezii, iar în prologul scrierii sale spusese că, după această listă, ar fi vrut să explice în ce anume ar consta atitudinea ereticului, însă nu mai redactase această explicație. Primasius, așadar, a înțeles să completeze această lacună scriind, așa cum ne spune Isidor din Sevilia, un tratat Despre erezii, în trei cărți, în care explică tot ceea ce Augustin nu apucase să expună la vremea sa: în prima carte arată ce-l determină pe un creștin să devină eretic
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Teodoret lectorul, însă ulterior l-a însărcinat pe Epifanie să traducă operele celor trei istorici și a făcut el însuși o compilație pe baza a ceea ce Epifanie îi pusese la dispoziție. A rezultat o operă în douăsprezece cărți care, în ciuda lacunelor și a pasajelor redactate în grabă, a avut o importanță fundamentală pentru cultura medievală. Alte scrieri ale lui Cassiodor compuse la Vivarium sunt opere originale, chiar dacă și ele sunt dovada unei mentalități de compilator și nu a unei capacități de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
el însuși, educația sa a fost destul de serioasă însă unilaterală: a studiat Scriptura, dar nu cunoștea mare lucru din operele patristice; Horosius, Sulpicius Severus și Prudențiu îi erau mai familiari decât Ieronim sau Augustin. Mai târziu, a încercat să umple lacunele din cultura sa recurgând și la cultura clasică, însă cunoștințele sale sunt mai ales de mâna a doua și se limitează la scriitorii mai cunoscuți cum sunt Horațiu, Virgiliu sau Sallustius. a) Opera istorică a lui Grigorie Opera sa cea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și continuu al evangheliei (prima se referă la Luca 2, 1). Din textul grec au rămas numai serii de fragmente și trei omilii complete care au o tradiție manuscrisă proprie (omiliile 3, 4, 51). S-a păstrat, în schimb (cu lacune limitate) o traducere siriană cuprinzând 156 de omilii, destul de servilă, efectuată în secolul al șaselea sau al șaptelea. Polemica explicită cu Nestorios impune anul 429 ca terminus post quem; poate chiar 430 dacă, așa cum a propus A. Rücker, omilia 63
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
omilii în unele manuscrise și în edițiile vechi. Epistolele sunt numerotate 1-2 și 4-30, iar manuscrisele semnalează în diverse moduri absența celei de-a treia omilii; s-a dovedit încă din secolul al XVII-lea însă că nu există nici o lacună chiar dacă, din rațiuni practice, e păstrată în continuare numerotarea tradițională. Epistolele se referă la anii 414-442. Chiril devine patriarh la 17 octombrie 412; cum epistolele acestea erau citite în general de Bobotează, și, ca atare, erau pregătite și trimise cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sale la Alexandria și Berit, ca și ceea ce putea să găsească în documentele care îi erau accesibile. Narațiunea e amplă, cu deosebire interesantă atunci când prezintă evenimentele din Egipt și Palestina, în timp ce partea consacrată celorlalte regiuni ale imperiului e plină de lacune și mai săracă. Perioada istorică de care se ocupă Zaharia e limitată: se întinde din 450 până în 491, anul morții împăratului Zenon. Probabil că scriitorul începuse să lucreze la puțină vreme după ce se stabilise la Constantinopol; înclinația sa către monofizism
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și a unui extras din Chestiuni legate de cărțile Regilor și Paralipomena a lui Teodoret; - Despre Isaia sau, mai exact, o Epitomă a diferitelor exegeze propuse pentru profetul Isaia, destul de întinsă, care are însă în partea centrală vaste și însemnate lacune. În structura sa, aceasta e analoagă aceleia despre Optateuh pentru că nu conține numele autorilor diferitelor exegeze din care au fost luate pasajele compilate. Această Catenă se bazează pe trei comentarii: pe cel al lui Chiril din Alexandria, care ne-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
comercianți și agricultori. S-a îndeletnicit, un timp, cu arheologia, trimițând în 1861, la „Revista română”, studiul Dacia veche, clădit pe ideea, cu atâta rezonanță printre contemporani, a unității patriei străbune. A redactat, în franceză, o istorie a românilor, cu lacune, dusă până la finele secolului al XVIII-lea. În manuscris a rămas o traducere a cărții a VI-a a Istoriilor lui Herodot. Scrierile sale științifice, de popularizare, sunt alcătuite într-o formă accesibilă, cu un stil simplu și atrăgător. Este
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]