1,578 matches
-
a existenței umane desfășurate într-o matcă etnică. În cazul lui dor, Blaga nu face o evaluare de conținut în raport cu latinescul dolus, cu etimologia. Concluzii desprinse din compararea semantismului orginar cu cel din limba română se oferă însă în cazul latinescului pavimentum din care a rezultat românescul pămînt 384, unde se relevă, crede Blaga, o translație de la civilizația dominată de urbanism (pavimentum însemna "podea" și "pavaj; stradă pavată") la civilizația de tip "organic", natural, într-un mediu rural, adică o trecere
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de la civilizația dominată de urbanism (pavimentum însemna "podea" și "pavaj; stradă pavată") la civilizația de tip "organic", natural, într-un mediu rural, adică o trecere din cultura majoră în cea minoră. O evoluție cu aceeași explicație este reprezentată de schimbarea latinescului veteranus ("soldat trecut la pensie și împă-mîntenit") la românescul bătrîn, unde s-a atrofiat orice nuanță semantică ce nu corespundea vieții organice, naturale. În final, Blaga formulează chiar o lege psihologico-filologică, potrivit căreia cuvintele latine ce desemnau noțiuni corespunzătoare unei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
În 1944, un avocat evreu polonez pe nume Raphael Lemkin, refugiat în Statele Unite după ce-și pierduse întreaga familie, devine consilier la direcția de afaceri externe a Departamentului de Război american. El creează neologismul "genocid", de la grecul genos, "rasă", și latinescul caedes, "omor", "masacru", "carnagiu", pentru a numi crimele comise în Europa. Cunoașterea persecuțiilor antievreiești din trecut și a masacrului armean din 1915 îl determină să definească "genocidul" ca "orice plan coordonat metodic de a distruge viața și cultura unui popor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
foarte mult rău omenirii, descriind și promovînd un cu totul alt tip de conducător, diabolic. Acesta s-a impus din păcate și în managementul modern. E o altă viziune. Or, virtutea e a non-rivalității, a non-competiției (etimologic, competiție vine din latinescul cum putere, care înseamnă "a lucra împreună"). Înțeleptul nu luptă, ci lucrează. El este o minune, ca orice om la origine. Poate el să facă rău unei alte minuni? Cel care o face nu este un înțelept. Nu este nenorocire
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
populației învinse, respectiv traco ilir (geto dacic pentru spațiul nostru). La rândul ei, anterior, traco ilira ar fi indo europenizat vocabularul oamenilor străvechimii pe meleagurile cărora migratorii s-au năpustit. Astfel, poate că, de pildă, cuvântul soare nu derivă din latinescul sole, ci din forma sanscritică surya. Nimic nu ne împiedică să acceptăm că este posibil ca idiomurile traco ilire să fi avut o forma similară, mai ales că proveneau, asemenea sanscritei, din categoria lingvistică satem. Așadar, dacă ar fi să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de la Vidin la Silistra, cu muntenii și oltenii. Practic, întâlnim aceleași dansuri, ritmuri și costume populare care, spre est, în Dobrogea, capătă o amprentă mai puternică orientală (turcească, mai ales). 132 De pildă, ne referim la: Reni (care provine din latinescul renie / arina nisip și înseamnă grindurile de nisip), gârla Repedea, care leagă lacul Ialpuh de Dunăre, culmile deluruoase Malu Mare, Pietroasa sau numele cursurilor de apă Salcia, Lunga, Larga, Spinoasa, Sărata, Valea Adâncă, Frasin. În Dobrogea există și o toponimie
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
prosperitate". Fără credință nici un sistem, care e un fel de adevăr obiectiv, deci nici cel economic, nu are șanse de reușită. Se pot face multe analogii între sistemul economic și cel confesional. Spre pildă, cuvîntul credit se trage etimologic din latinescul credere, însemnînd încredere, credibility în engleză. Ceea ce înseamnă că creditarea se bazează pe încredere. De altminteri, omul e religios din fire, fiind înzestrat cu încredere. Neurologul Ernst Poppel consideră că încrederea face parte din dotarea fundamentală a omului, că omul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu putea fi văzut de pământeni, o cască având puterea de a-l face invizibil și despre care Hesiod spune că era confecționată din piele de câine și că „închidea în ea tenebrele lugubre ale nopții”. După unii teoreticieni, cuvântul latinesc persona („mască”) ar fi derivat din etruscul Phersu, echivalent al grecescului Perseu. Phersu este purtătorul de mască în ritualul funebru organizat întru cinstirea unui defunct. Masca figurează astfel spiritul celui mort și, în dansul ritual, cel ce o poartă mimează
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Barbu, 2000, p. 139). Românul distinge între „vreme” ca veșnicie și „timp”, măsurabil cu ceasul sau cu calendarul. Vremea, cu ritmuri cosmice, stă sub semnul trecutului măreț, glorios și al unui viitor incert, nepredictibil. Timpul stă sub semnul prezentului, al latinescului carpe diem. Ovidiu Papadima (1936/1985, p. 95) remarca la român „pofta lui nebună de viață și înclinarea de a-i gusta din plin toate bunătățile”. Românul este petrecăreț, chefliu, de lume, veselnic, ține nunta trei zile și trei nopți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al XVIII-lea) a început reorientarea culturii spre culturile occidentale și relatinizarea limbii române ca urmare a contactelor directe (studii, călătorii) și livrești (traduceri, manuale) cu culturile neolatine. Formele care siluiau „firea limbii” au fost înlocuite cu altele, „în haine latinești”. A fost o mișcare politică și culturală conștientă, dirijată de cărturarii români din Transilvania, în numele unității de neam și limbă, al ralierii la spiritul limbilor noastre surori. Evoluția de-a lungul secolelor a limbii române de la latină sub influența unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
negative pe multiple planuri și, ca urmare, el trebuie urmărit în permanență, pentru a putea fi combătut în mod cât mai eficient. Autorul 99 Capitolul 1 Finanțe publice - apariție și evoluție 1.1. Geneza finanțelor publice Cuvântul finanțe provine din latinescul finatio, utilizat în secolele al XIII-lea și al XIV-lea în sensul de „plată în bani”, împreună cu alte expresii care desemnau același lucru - financias, financia pecuniaria. Cei care au studiat istoria și teoria finanțelor presupun că aceste expresii derivă
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
a unor acorduri și protocoale bilaterale încheiate cu instituții similare din alte țări. 41 Ibidem. Finanțe publice 60 60 6161 Capitolul 6 Impozitele - definiție, trăsături, clasificare 6.1. Noțiuni generale despre impozite, conținutul și rolul lor Cuvântul impozit derivă din latinescul impunere care, în acest caz, semnifică faptul că statul, în calitatea sa de autoritate publică, impune cetățenilor săi obligația de a contribui la acoperirea cheltuielilor sale, plătindu-i anumite sume de bani, denumite impozite 42. Impozitele în bani au constituit
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
însă în cea de perspectivă acest deziderat se poate realiza numai prin analiza informațiilor pe care le oferă bilanțul contabil. Așa cum am mai precizat, bilanțul se întocmește începând cu apariția contabilității, iar denumirea sa provine, după mai multe opinii, din latinescul bilanx, care înseamnă cu două talere sau din cel de billancium, care semnifică un cântar, însă prin noțiunea de bilanț se înțelege o balanță cu două talere, aflate într-un echilibru permanent. Totodată, Dicționarul explicativ al limbii române definește bilanțul
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
devenire: de la imaginea primară, arhetipală, ca ființă a universalului și individualului, manifestându-se sub forma unui construct psihologic, la întruparea mitică a trecerii înspre alt stadiu existențial ( din colindele românești), spațiul ultim al semnificațiilor fiind meta-imaginea. Etimologic, "casa" provine din latinescul "casa" care s-a mai păstrat în italiană cu acest sens 48. Derivatele existente în limba română s-au format de la același etimon, dar direct din cuvântul derivat din latină; astfel, căsar sau căsaș (cap de familie) are la bază
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care-și revarsă flăcările sau inspiră teama, focul a fost divinizat sub două aspecte, focul ceresc, reprezentat de soare, și focul terestru, din vatra casei. Cultul focului este o caracteristică a religiilor indo-europene; numele zeului vedic Agni se regăsește în latinescul ignis, în lituanianul ugnis, dar și în paleoslavul ogni 275. Cultul vedic al focului se efectua în "casa sacrificatului" sau pe teren acoperit cu iarbă, pe care se făceau trei focuri. Agnihotra, "ofranda pentru foc", avea loc în zori și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o mulțime de cumpărători vin. Aripa de liliac, și așa dacă o porți lângă tine, e bună de dragoste. Ca să-ți meargă bine într-o casă să îngropi un liliac sub prag." 277 Stăpân peste foc și peste apă (numele latinesc "aquila" este un eufemism derivat din "aqua" apă), vulturul, ca pasăre a luminii, a iluminării și reîntineririi, este un intermediar între lumea de aici și lumea de dincolo 278: "Vulturul e împăratul păsărilor. De demult, vulturul era tare bun la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
studiat și singură. Imi plăceau și lecțiile de Stiințe Naturale ținute de profesorul Stelian Gheorghiu, care spunea tuturor elevilor să-i spună Stelică, ca nu cumva să-i găsească o poreclă mai urâtă. La Științe Naturale trebuia să învățăm denumiri latinești pe care, cu cei doi ani de latină, nu le înțelegeam și nu le asociam, așa cum trebuia, unor caracteristici ale plantelor și animalelor. Profesorul știa cu o glumă să treacă însă peste neștiința noastră. Astfel am învățat denumirile latinești, genurile
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
denumiri latinești pe care, cu cei doi ani de latină, nu le înțelegeam și nu le asociam, așa cum trebuia, unor caracteristici ale plantelor și animalelor. Profesorul știa cu o glumă să treacă însă peste neștiința noastră. Astfel am învățat denumirile latinești, genurile, familiile, speciile, etc. Imi plăceau și lecțiile de limbi străine. La franceză eram foarte bună și, cu acele cunoștințe căpătate în liceu, voi putea menține corespondența și prietenia cu MarieMichele, o franțuzoaică pe care o voi cunoaște în timpul studenției
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
comicul de limbaj: "Angel radios! Precum am avut onoarea de a vă comunica în precedenta mea epistolă, de când te-am văzut întâiași dată pentru prima oară mi-am pierdut uzul rațiunii: da! sunt nebun..." Tânărul publicist este semidoct (deformează dictonul latinesc "vox populi, vox dei!"), demagog (rostește fraze patriotarde), infatuat. Zița este incultă și romantică, Chiriac este prost, egoist și limitat sufletește. BIBLIOGRAFIE: Cazimir, Șt., Caragiale Universul comic, E.P.L., București, 1967; Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ed.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
taxonomică, de încadrare și denumire a ceva deocamdată nou și neclar. De aceea, unul dintre cei mai mari oameni de știință ai lumii poate fi considerat Carl Linné, care și-a asumat imensa sarcină de a da câte un nume latinesc tuturor viețuitoarelor de pe Pământ. Ca atare, trebuie și tu să porți un nume convențional, iar cei din jur se grăbesc să ți-l dea. Mama ta ți-a spus că ești fetiță, din motivele x, y, z. Dar acum, nu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
învățați și foarte buni predicatori și pentru duminici și pentru sărbători deosebit. 3. Universitatea din Peșta este mult mai bună decât cea din Pisa în Italia, unde fusesem noi mai ales la științele filosoficești, care toate să învață în limba latinească“. „Lumina“ este reprezentată de tipografie pentru că face posibilă cunoașterea. De aceea tipărește o lucrare de filosofie „spre luminarea rumânilor carii în toate locurile până acum au fost foarte proști și neînvățați“. Pentru enoriași preotul trebuie să fie o persoană de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de o funcție anticipatorie a instrumentului. Prin urmare, cele trei femei frumoase preiau rolul ursitoarelor și, prin cadoul făcut, marchează destinul lui Emanou. În plus, dacă ținem seama că lăuta se înrudește cu chitară, iar lăuta își are etimonul în latinescul testudo 111 care înseamnă broască țestoasă, putem extinde funcția anticipatorie a instrumentului la momentul nașterii copilului din cimitirul de mașini, o naștere care semnifică, în film, a doua izbăvire a neamului omenesc. 2.1.1. n. Nașterea copilului în cimitirul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
logosul (discursul limbaj și rațiune totodată) și nu aparține, deci, umanității. Dacă romanii îi considerau pe huni a fi "animale cu două picioare", aceasta se datora limbii lor "păsărești". Mai târziu, termenul barbar a fost înlocuit cu sălbatic, provenit din latinescul silvaticus, însemnând "al pădurii" (care vine din pădure) și trimițând tot la natură: la origine, animalele considerate sălbatice erau cele care trăiau libere, în codru. Termeni fondatori, piloni ai etnocentrismului, cuvintele "barbar" și "sălbatic" au în comun respingerea celuilalt, a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ABREVIERI adv. - adverb ap. - apelativ (nume comun) art.hot. - articol hotărât bg. - bulgar (de origine bulgară) d. - din, provine din et. - etimologie (origine) germ. - germană (de origine germană) jud. - județ (ul) km. - kilometri lat. - latinesc (de origine latină) m. - metri mag. - maghiar (de origine maghiară) n. pers. - nume de persoană (antroponim) n. top. - nume de loc, nume topic pol. - polonez (de origine poloneză) prep. - prepoziție rus. - rusesc (de origine rusă) scr. - sârbo-croată sl. slv. - slav
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cale ferată, pe ruta Suceava Nord - Vadul Siret, din județul Suceava. Et.: n. pers. Dărman sau Derman + suf.-ești. După unii specialiști, antroponimele de mai sus reprezintă variante ale numelui de persoană Gherman, des folosit în Moldova, care provine din latinescul Germanus « frate », pătruns prin filieră grecească. DOFTEANA, râu cu cascadă, afluent pe dreapta al Trotușului, care izvorăște de sub vârfurile Nemira Mare și Șandru Mare, de la care și-a luat numele și localitatea omonimă, situată în Depresiunea Dărmănești, la 10 km
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]