2,345 matches
-
și nocturn, undeva, într-un nor, cu zborul îngerului meu păzitor. Acuma, cum stau așa, culcat pe spate în sicriul ce mă poartă spre mine însumi, iată, pot să-mi număr mai bine stelele și păcatele, zâmbetele și visele ucise, laurii și bătăliile pierdute. Undeva, departe și târziu, dincolo de orizontul însângerat al acestui tărâm pârjolit, pustiit, se odihnesc morții la lumina lumânărilor de ceară dintr-o poezie încă nescrisă. Îi simt, îi invoc, le vorbesc. Ceva mai aproape, rug lângă rug
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]
-
să fie armonizabile pentru ca statul să fie cu putință, nici înțelegem, nici avem vreo încredere în mișcări violente sau estralegale și, mai puțin încă, în conspirațiuni, deși aceste din urmă s-au bucurat în trecut de o nejustificată glorie, de laurii pe cari cu ușurință-i plăsmuiesc gazetele, de aureola pe cari cei interesați o creează cu aceeași ușurință cu care cei dezinteresați o condamnă. Tăgăduim că pe calea aceasta se poate realiza un adevărat progres, pe care nu-l vedem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
La vot! La vot! strigau credincioșii guvernului, și majoritatea arșicelor decidea de soarta țării. Țara, astăzi în nedumerire, se întreabă: Cine poartă răspunderea? [ 5 martie 1880] ["APARȚINE TRADIȚIUNILOR... "] Aparține tradițiunilor partidului de la putere de-a întuneca adevărul, de-a-și atribui lauri nemeritați și de-a respinge solidaritatea faptelor acelora cari-l privesc numai pe el. Radicalii noștri, deși îmbrăcați pururea în haina compromisă pe veștejitele lor trupuri de "naționali", se preocupă înainte de toate de triumful intereselor partidului. Poftele lor nesățioase trebuiesc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
La vot! La vot! strigau credincioșii guvernului, și majoritatea arșicelor decidea de soarta țării. Țara, astăzi în nedumerire, se întreabă: Cine poartă răspunderea? [ 5 martie 1880] ["APARȚINE TRADIȚIUNILOR... "] Aparține tradițiunilor partidului de la putere de-a întuneca adevărul, de-a-și atribui lauri nemeritați și de-a respinge solidaritatea faptelor acelora cari-l privesc numai pe el. Radicalii noștri, deși îmbrăcați pururea în haina compromisă pe veștejitele lor trupuri de "naționali", se preocupă înainte de toate de triumful intereselor partidului. Poftele lor nesățioase trebuiesc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a ajuns prin demagogie la așa hal; dar, astfel stând împrejurările, "Romînul" ne va da voie să facem și să mănținem deosebirea între țara lui Ștefan și a lui Mircea, din a cărei sâmbure născător a răsărit un codru de lauri, și între țara ofiliților și parfumaților caraghioși cari se felicită prin Paris cu comunarzii și-și petrec zilele dormind și nopțile prin Bal-Mabille. Nu e deosebire de țară și țară, ci de generație și generație; și, daca n-am avea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unui articol scris acum o lună în "Journal des debats" și asupra căruia, în momentul traducerii, nu ne puteam da o lămurire exactă? Să fie gelozie? întreabă "L'Independance roumaine". Dacă confrații cred în adevăr că pismuim vro frunză din laurii lor, n-avem decât a face citarea cerută. Iată dar ce zice "Journal des debats" în articolul asupra cestiunei dunărene: "L'Independance roumaine", pe care am citat-o deja și pe care trebuie s-o cităm încă pentru că e singurul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
periclitatei granițe" de la răsărit: "De la Nistru pân'la Tisa / Tot Românul plânsu-mi-s'a / .../ Din Satmar pân'în Săcele / Numai vaduri ca acele..." (Doina). Astfel că M. Eminescu putea nota în articolul său din 1882 aceaste rânduri ca o cunună de laur peste limba românească din ținutul sătmărean: "Încă în a suta a șaptesprezecea Miron Costin scria regelui Poloniei că cel mai frumos și mai corect dialect românesc, cel mai apropiat de graiul italic se vorbește în Sătmar, unde, cu toată emigrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
că până acum au venit doar formal, dar acum există material asupra căruia se discută, iar tov. Liuba Chișinevschi spunea că se poate constata că se muncește. Și atâtea laude ale fruntașilor partidului ne-au făcut să ne culcăm pe lauri. ...O mare lipsă este că nu cunoaștem anumite hotărâri secrete ale Cons. de Miniștri. Noi rugăm guvernul ca față de noi să nu păstreze secret, noi trebuie totuși să cunoaștem acele hotărâri și să veghem la aplicarea lor. Tov. Gheorghiu-Dej: Sigur
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dincolo de Caucaz, până la izvoarele fluviilor Oxus și Jaxartes, făcând din Rusia o țară mare, puternică și temută și deschizându-i calea spre dominația mondială”. Engels explică unele împrejurări ale tăriei și slăbiciunii politicii externe țariste: „În ochii publicului vulgar - patriotic, laurii victoriilor, ciocnirile succesive, puterea și grandoarea țarismului compensează cu prisosință toate păcatele lui, toate actele de despotism, nedreptatea și samavolnicia; înfumurarea șovinistă îl despăgubește cu prisosință de toate loviturile de picior primite”. Rusia - spune Engels - este tare numai în apărare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Italia a me!", într o atmosferă de mare avânt patriotic. În 1864 impresarul Benjamin Lumley putea consemna:” Nici una din operele lui Verdi nu s-a bucurat de un mai mare entuziasm în Italia și nu i-a adus mai mulți lauri compozitorului. Pretutindeni în Peninsula strigatul lui Ezio i-a adus audiență la picioarele lui Verdi.” Un edificator semn al popularității operei a fost și faptul că celebra cabalettă a lui Foresto, Căra patria, gia madre e reina, era atât de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
el este acela. Celeste Aida, Se quel guerrier io fossi! Se îl mio sogno și avverasse! Un esercito di prodi da me guidato E la vittoria e îl plauso di Menfi tutti! E a te, mia dolce Aida, Tornar di lauri cinto Dirti: per te ho pugnato, Per te ho vinto! Celeste Aida, forma divină, Mistico serto di luce e fior, Del mio pensiero tu șei regina, Tu di mia vită șei lo splendor. Îl tuo bel cielo vorrei ridarti, Le
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ultimii 130 de ani își leagă numele de interpretarea celor trei roluri importante din opera Otello: Francesco Tamango, Giovanni De Negri, Albert Alvarez, Francisco Viñas, Giuseppe Borgatti, Antonio Paoli, Giovanni Zenatello, Renato Zanelli, Giovanni Martinelli, Aureliano Pertile, Francesco Merli, Giacomo Lauri Volpi, Frank Mullings, Leo Slezak, Jose Luccioni, Ramón Vinay, Mario del Monaco, James McCracken, Jon Vickers și Carlo Cossutta. Enrico Caruso studia rolul Otello înainte de moartea sa neașteptată din 1921, zădărnicind astfel planurile companiei MET Opera House de a reprezenta
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
literară au publicat A. D. Xenopol, N. Iorga, Gr. I. Alexandrescu, Ov. Densusianu, D. A. Teodoru, V. Hulubei și Emil Gârleanu, iar N. Vaschide și Șt. Popescu, mai multe cronici dedicate artelor plastice. Versuri au dat A. D. Xenopol (care folosea pseudonimele I. Laur și Rama), N. Beldiceanu, S. Bodnărescu, Tr. Demetrescu, A. C. Cuza, Raul Stavri, J. B. Hétrat, Gr. N. Lazu, Cornelia din Moldova, D. Iamandi, Ana Conta Kernbach, Adela Xenopol, Spiru V. Hasnaș, A. Vojen, N. Muscă, G. Murnu, V. Lateș, Virginia
ARHIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285447_a_286776]
-
de Montesquiou, ce reproduce frumusețea desăvârșită, noblețea meditativă a chipului său. Pe această frunte Încadrată de bucle ușoare, precum cele ale statuilor grecești, ce au același farmec dezinvolt și plin de strălucire, ai vrea parcă să vezi „divina cunună de lauri a sufletelor surghiunite”. Sub fotografie, poetul a scris următorul vers, prin care Începe o poezie din Liliecii: Je suis le souverain des choses transitoires 3. Adică (oricât de stângace ar fi Încercarea de a rezuma o poezie atât de desăvârșită
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În ținuta oamenilor de rând, a saltimbancilor sau a histrionilor. Ei țin slujbe În aceste ținute laice și pot fi văzuți defilând În jurul altarului cu brațele pline de sticle de vin, pâini mari și hălci de carne. Purtând coroane de laur, se dedau la nenumărate farse; dansează În nef-ul catedralei, cântă cântece licențioase, mănâncă bucăți de carne grasă pe altar, joacă zaruri - lucru pe care Biserica și toate autoritățile Îl interzic prin multiple note care vorbesc despre amenzi și pedepse grave
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Moarte, Reșița, 1998; ed. (47 Poems about Life, Love and Death), tr. Ada D. Cruceanu, Reșița, 1998; Poemele dinaintea tăcerii, Reșița, 1999; Între pereții de plută sau Moartea după Doclin, Timișoara, 1999; Dubla eroare, Timișoara, 1999; Dihorul din grădina lui Laur, Iași, 1999; Urma pașilor în vale, Timișoara, 2001; Nisip, ape de odihnă, Timișoara, 2002; Carte din inima mea, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Marcel Pop-Corniș, Octavian Doclin, „Neliniștea purpurei”, O, 1979, 14; Gh. Jurma, „Muntele și Iluzia”, T, 1984, 9; Liviu
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
în Dunăre, la 13 ianuarie 307, sub Liciniu. În provincia Dacia Ripensis, sunt amintiți martirii Agheu, Gaius și Hermes din Bononia (Vidin-Bulgaria), în Dacia Mediterranea, avem moaște ale martirilor la Naissus (Niș-Serbia), iar în Dardania, sunt cunoscuți martirii Flor și Laur. În Moesia Inferior, o altă provincie sud-dunăreană, pe malul drept, este amintit martirul Lupus la Novae (Sviștov-Bulgaria), iar la Durostorum (Silistra-Bulgaria), au fost martirizați soldații Pasicrat și Valention (frați), decapitați la 24 aprilie 298, Marcian și Nicandru, uciși la 8
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
foarte numeroase, ale revistei: „Deportivas, cinematograficas, musica y teatros”, „Noticiaro rumâno”, „Cronică italiană” ș.a. Printre ei se numără R. Martínez Torres, Manuel Cruz Romero, F. Martínez-Corbalan, Angel Dotor, José Maria Susaeta, Carlos Moral, Martin J. Planas, Juan Solanas, Carlo Alberto Lauri, Ramon Mora Masip, Paolo Boselli, Michele Soravia, Charles Normann, Alfonso Baombalere, Ettore Latronico, Enrico Bottini Massa, P. Zorzi, Valentino Piccoli, Ernesto Mancini, Luigi Giusti. Dintre români, pot fi întâlnite numele lui Mihai Manoilescu, Tache Soroceanu, D. Gusti, Duiliu Marcu, C.
DACIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
planul hărților întocmite de panoramele critice, se numără printre cei mai originali poeți ai iubirii din literatura noastră postbelică. În ultimele cărți, trăirea ec-statică îmbrățișează întregul orizont al eului: o poezie a miracolului vieții, celebrat de „serbările sacre / ale caisului, laurul lamurii, roua dalbă”, și a sufletului plutind ca-ntr-un vis perpetuu în „imperiul ardorii”. Cea de-a treia temă fundamentală e arheologia eului năzuind la resuscitarea prin vers a unei întregi tradiții dispărute istoricește: părinții îngropați în grâu, tatăl
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
publicația sibiană, al cărei redactor va fi mai târziu, între 1862 și 1865. În „Tribuna” și în „Transilvania”, mai semnează și cu pseudonimul Eugen Silvan. Versurile din Sunete și resunete (1862), ca și cele din volumul editat postum, Frunze de laur (1904), aparțin unui poet ocazional, didactic, care crede în menirea lui de a face și astfel accesibile idei etice, aspirații naționale. De aceea, fabula, alegoria, poezia care resuscită istoria românească sunt tot atâtea chemări energice întru înlăturarea întunecimii și a
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
Augustin, din Lessing (Nathan cel înțelept ș.a.), numeroase alte tălmăciri fragmentare circulând prin intermediul cărților lui de citire. SCRIERI: Sunete și resunete, Sibiu, 1862; Cuvântări funebrale și memoriale, Sibiu, 1889; Semințe din agrul lui Christos, I-III, Sibiu, 1898-1899; Frunze de laur, îngr. și pref. Ioan Baptist Boiu, Sibiu, 1904. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, III, 338-339; Breazu, Studii, I, 78-79; Tuliu Racotă, Poetul Zaharia Boiu, RITL, 1976, 4; Dicț. lit. 1900, 110-111; Păcurariu, Dicț. teolog., 55-56. G.D.
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
General de divizie. Pictor de scene istorice, atașat pe lângă armatele franceze: Africa, Italia, Siria, Mexic. Intendent general. Președinte de secție la Consiliul de Stat. Literată. Fost mare referendar al Senatului. Locotenent în regimentul 224 de Infanterie. Crucea de Război cu lauri. Mort pentru Franța... Erau umbrele unui imperiu care strălucise odinioară în cele patru colțuri ale lumii... Inscripția cea mai recentă era totodată cea mai scurtă: Françoise, 2 noiembrie 1952 - 10 mai 1969. Șaisprezece ani, orice alt cuvânt ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
brațul nostru fier... Eu am fost puntul care-n marea lumei Cea liniștită m-am mișcat - și marea, Marea întreagă s-a mișcat cu mine. Din codrii-antici și din pustii de gheață De sub lumina aurorei boreale Și din dumbrăvi de laur, din pustia Egipetului vechi, a Libiei arse *, Porniți de constelații sângeroase, Cu minte-aprinsă de preoți bătrâni Popoarele pornesc în contra Romei..., Vai ție, -al lumei Domn!... de trei ori vai! PATER CELSUS (apart ) Vai ție, -al Daciei Domn, de trei ori
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Marea ce-a înecat jumătate ruina bisericei dace (or tatare); un stâlp în mijloc, de care-i atîrnat-o liră. Petru doarme SCENA 1 PETRU (dormind) SCENA II MAIO, PETRU SCENA 3 PETRU singur SCENA 4 PETRU, MIRA (cu cununa de laur ) SCENA 5 PETRU (singur, se suie-n barcă) ACT. II (sala domnească cu masa-ntinsă) SC[ENA] I ȘTEFAN, MAIO SC[ENA] II MAIO (singur) 3. MAIO, ARBORE (cu hârtiile de la Direptate) 4. PRECEDENȚII, BOIERII, DOMNUL 5. ARBORE, DOMNUL 6
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
s-o ia-n brațe, ea scoate pumnalul, se repede la el, dar, limpezită, îl scapă și se repede c-un țipăt pe sânul lui." Eu nu te-am iubit [decît] pe tine". Ea cade moartă. - Lira și cununa de lauri - În momentul ce intră solii cu perina cu ornatele, el pune mâna dreaptă pe sceptru și scapă din mâna stângă cununa uscată de lauri pe cadavrul Mirei. Adaos la plan Chiar când Mira moare... ea rămâne în inima lui Petru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]