681 matches
-
tot timpul. N-am știut să mă apăr de soiul abject, de intriganți și profitori. Pentru că eu nici nu concepeam ca posibile niște lucruri și aveam principii, idealuri, visam la fapte nobile. Și, cum v-am spus, nu m-am lecuit. În fine, cert este că m-am străduit, dintotdeauna, să nu mă trădez pe mine însămi, în ce simt, în ce cred, în ce-mi place să fac. V.P.: Sunteți critic de teatru și membră a Asociației Internaționale a Criticilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ei. Ajunsese atunci când stătea culcat se urcau puii pe el iar el nici nu mșica pentru a nu-i speria. Iată că a tras învățămintele necesare, pe când anumiți oameni după ce fac închisoare, tot de fărădelegi se apucă și nu se lecuiesc. Mai degrabă un animal necuvântător a înțeles și s-a lăsat de rele. Altă dată, fiind tot cu calul la păscut, am văzut pe izlaz un istar (popândău) și ne-am luat după el, dar nu l-am putut ajunge
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
băț. Deși nu stătea în firea mea de a lovi , cu acest infractor nu se putea altfel că era tare șșmecher și mincinos, căutând deseori să ne ducă în eroare, distrăgându-ne atenția de la adevărații infractori, dar nu s-a lecuit de nărav și a stat numai prin penitenciare. *** N-a trecut nici o zi de lAșaceastă întâmplare și primesc un telșefon de la miliția Raionul Panciu că se află acolo tâlharul Munteanu Ioan și mă solicită să mă duc de urgență acolo
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
foc mocnit, precum mielul la proțap. Printre acești propovăduitori se găseau destui vorbitori destoinici care aflau răspunsuri la Întrebările Încîlcite ale neîncrezătorilor nu numai privitoare la suflet, ci și la trup, la muncile cîmpului, la creșterea vitelor. Pe tineri Îi lecuiau de bubulițe, pe fecioare le sfătuiau cum să-și apere neprihănirea ori s-o Îndure mai ușor, pe bătrîni Îi călăuzeau În pregătirile dinaintea morții - ce vorbe să rostească În ceasul de pe urmă, cum să-și țină mîinile ca să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
privindu-și Însoțitoarea. „El are puterea spiritului“, spuse Petru, vădit stînjenit de Întrebare. Sofia zîmbi cu Înțeles. „Dar oare, cum să zic eu, are și putere fizică?“ adăugă Simon. „Cum să nu“, zise Petru fără șovăire. „Cel care i-a lecuit pe leproși, cel care a...“ „...prefăcut apa În vin, și cîte altele“, Îl Întrerupse Simon. „Așa e“, Încuviință Petru. „Menirea Lui este să facă minuni și...“ „Și eu care credeam că e tîmplăria“, zise Simon. „Și milostenia“, adăugă Petru. PÎnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
lui Solomon - „dată de la Dumnedzău” - și se inventariază calitățile sale taumaturgice („știa și cum va lega pre diavoli și cum îi chema pe numele lor și toate vrăjile”), se spune : Că, de lovea boala pe vreun om, el să și lecuia cu aceale ierbi ce le dedeasă scrisoare Solomon, cât de o vreme mai uitasă oamenii a să închina lui Dumnedzău și a să ruga pentru boale, până stătu împărat Iezechie. Și văzând că au părăsit oamenii a să închina și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de pildă, descria folosirea unui soi de pipă la care țeava subțire era meșterită dintr-o trestie [lat. arundô] : „Se spune că fumul obținut din planta uscată [= podbeal, Tussilago farfara], arsă împreună cu rădăcina sa, dacă se inspiră printr-o trestie, lecuiește tusea cronică” (Naturalis historia, XXVI, 16). „Trebuie să recunoaștem - a conchis Odobescu - că toate popoarele Sciției au practicat fumigațiuni de diferite specii, cu scopul, unele de a se înveseli după masă, spre a cânta și a juca ; altele, spre a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sale taumaturgice („știa și cum va lega pre diavoli și cum îi chema pe numele lor și toate vrăjile”), într-un hronograf românesc din secolul al XVIII-lea se spune : Că, de lovea boala pe vreun om, el să și lecuia cu aceale ierbi ce le dedeasă scrisoare Solomon, cât de o vreme mai uitasă oamenii a să închina lui Dumnedzău și a să ruga pentru boale, până stătu împărat Iezechie. Și, văzând că au părăsit oamenii a să închina și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cliperelor, a corăbiilor încărcate cu lână; plutind între Anglia și Australia, „Teignmouth” descrie un arc larg în Atlanticul meridional. 21: Scriitorii n-au inventat bomba atomică, habar n-au ce se ascunde în sincrofazotroane, habar n-au cum se va lecui cancerul, habar n-au de bio-geo-astro-matematico-cosmo-ș.a.m.d.-ologie. Sunt niște profani depășiți, niște ageamii în ale științei fără de care veacul nu mai e veac. Bun. Fie. Dar descoperirea teoretică a doctorilor americani Weissmann și Kestenbaum - conform căreia moartea unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Fowler, și mai ales în cazul normelor și comportamentelor, lucrurile stau de regulă diferit. Dacă vrem să convingem pe cineva să se lase de fumat, de exem plu, nu vom obține rezultate prea bune dacă aranjăm indivizii în rând, îl lecuim pe primul de fumat, iar apoi lăsăm ca acest lucru să se transmită la următorii. Mai degrabă va trebui să plasăm mai mulți nefumători în jurul fumătorului, iar aceștia să acționeze, eventual, în echipă. Cartea fețelor 126 5. Rețeaua are o
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
formă capul peste coroane. Printre flori picurau încet stropi greoi, ce se prelingeau din sicriul asudat. Lui Rim acum îi zbârnâiau picioarele ca niște coarde slabe. Se gândi la gută și o grimasă mare de nemulțumire îl urâți încă; părea lecuit de sărutări virginale: "Fecioară nesocotită!" își zise cu severitate. în spatele lui, gemenii se adăposteau ca fugăriți. Muzica le căzuse ca un rechizitoriu. Se întrebau mereu laolaltă în gânduri suspecte: Ei sunt care au ucis-o? și la orice mișcare a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
eu nu beau din viciu, Ci pentru maestrul meu. Ca oricare bun creștin, Zac și eu de-aceeași boală: Îmi place paharul plin, Iar femeia-mi place goală. Într-o lume cam bolnavă Ce ne arde și lovește, Păstorel ne lecuiește Cu „Tămâie și otravă”.
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
săturat pofta de jazz. Dar celelalte duminici, în care zgârcita nevastă a unui văr de-al tatei mă ținea nemâncat până venea omul și la-ndemnul lui se îndura să se scoale din pat să pună de omletă, m-au lecuit definitiv. Nu pot asculta jazz decât în zile ploioase sau nopți de insomnie, când numai gândul la cineva care se gândește la mine mă salvează de refugiul în alcool - modalitate la-ndemână pentru angoasele individului obișnuit să folosească materia cenușie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Elena! - Și în ziua când te voi vedea la fel? 38 - ... In ziua aceea . E bine să-ți spui dinainte . Vei ști că sânt bolnavă, că nu am putut scăpa de experiența înjositoare . . . dar vei putea spera că mă voi lecui și libera curând . . . - Afară numai dacă, nu vei găsi vreun tovarăș destul de îndemînatec ca să proclame supremația femeiei și infamia colectivă a bărbaților. - Nu e primejdie! Specimenul nu s-a născut! . . . Iacă pentru mine . . . dar tu? Da, da ... domnia-ta? . . . întrebarea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
prin depărtarea nopților unde cuvintele sunt taine inepuizabile. Sunt condamnată în pietrele secetei, iar amintirile mă sufocă în atingerea fulgilor ce întotdeauna mă fac să plâng prin umbrele timide ale îngerilor. Degeaba mi-aș căuta o lege pentru a-mi lecui moartea. Nimeni nu mi-ar înțelege durerea, nici măcar strigătul poetului ce ar pătrunde ca o expirare adâncă peste trupul pământului - el mă acceptă câteodată să-i mai îndulcesc șoaptele sublimului, să-i încălzesc soarele cu o stâncă de păsări ce
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
să strice inimile poeților, dar se gîndi că altădată n-o să-i mai publice nimic și tot el ar fi în pierdere. Așa că se mulțumi doar să se retragă iar în muțenie pentru o vreme și să lase timpul să lecuiască acea rană teribil de dureroasă. Și mai este un fapt care nu poate fi trecut nicidecum cu vederea. Probabil Vlad, că pe Ilinca și pe Virgil nu-i cred în stare de o asemenea cruzime, deși s-ar putea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
alte nebunii pe care leau făcut împreună în sat, până când drumurile lor s-a despărțit. Apoi el a povestit două întâmplări cu un șofer de la depozitul de lemne, care-i făcea probleme. Îl sancționase de câteva ori, dar nu-l lecuise. Acesta era un hoțoman, dar și un om care se ținea de făcut glume la cei din jur, Chiar și lui care era șeful său. Îl chema Gălușcă. Când nu avea muncitor care să-l însoțească la adusul lemnelor dintr-
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
roșie. Îmi telefonează și mă întreabă ce fel de vin i-am dat și i-am răspuns: „Vinul care-ți place! ” I-am închis telefonul și cât am mai stat la depozit, nu mi-a mai venit în control. Îl lecuisem. Cei care au ascultat și năzdrăvănia pe care i-a făcuto revizorului s-au amuzat copios. Apoi a continuat. Nu mi-e rușine să spun. N-am făcut lucruri care să mă ducă în pușcărie. Să fur lemne din depozit
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Doctorul-greiere: Este un derbedeu ... un nesuferit ... o haimana ... E un copil neascultător care o să-l facă pe bietul taică-său să moară de inimă rea. Pinocchio: (plânge sub cearșaf) Doctorul-corb: Când mortul plânge, e semn că e pe cale să se lecuiască, cra! cra! cra! Doctorul-bufniță: Îmi pare foarte rău că trebuie să te contrazic, colega, după mine, bu-hu-hu!, când mortul plânge, este semn că nici nu se gândește să mai moară, buhu-hu! Zâna: Dar dumneata ce zici ? Doctorul-greiere: Ceea ce am avut
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
și un fel de anticameră la muncile iadului (aceasta e una din perspectivele din care putem înțelege sintagma "banul e ochiul dracului"). Uzura poate fi un semn al posesiei, uzul fiind unul din atributele acesteia. Poate de aceea bătrânețea ne lecuiește de iubirea pentru persoana de alături: semnele de pe fața ei ne arată că am avut-o. Numai că semne există și pe fața noastră. Și pe amândoi ne-a avut timpul. Un posibil câștig al filosofiei: îți permite să-ți
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
foc mocnit, precum mielul la proțap. Printre acești propovăduitori se găseau destui vorbitori destoinici care aflau răspunsuri la Întrebările Încâlcite ale neîncrezătorilor nu numai privitoare la suflet, ci și la trup, la muncile câmpului, la creșterea vitelor. Pe tineri Îi lecuiau de bubulițe, pe fecioare le sfătuiau cum să‑și apere neprihănirea ori s‑o Îndure mai ușor, pe bătrâni Îi călăuzeau În pregătirile dinaintea morții - ce vorbe să rostească În ceasul de pe urmă, cum să‑și țină mâinile ca să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
privindu‑și Însoțitoarea. „El are puterea spiritului“, spuse Petru, vădit stânjenit de Întrebare. Sofia zâmbi cu Înțeles. „Dar oare, cum să zic eu, are și putere fizică?“ adăugă Simon. „Cum să nu“, zise Petru fără șovăire. „Cel care i‑a lecuit pe leproși, cel care a...“ „...prefăcut apa În vin, și câte altele“, Îl Întrerupse Simon. „Așa e“, Încuviință Petru. „Menirea Lui este să facă minuni și...“ „Și eu care credeam că e tâmplăria“, zise Simon. „Și milostenia“, adăugă Petru. Până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
învârtește în apa rece ca gheața de vreo două ori până reușește să iasă din râu, murat ca la carte. Țiganii au făcut haz câteva luni pe seama pățaniei boierului, dar acesta s-a "răcorit" așa de bine că s-a lecuit și de pirandă". Femeia s-a oprit din mers și se uită la Zinzin așteptând să vadă reacția acesteia. Zinzin se uită la ea și îi spune: Mi se pare o poveste tristă". Intră în sala de mese. Zinzin o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
arătător și degetul mare, cele cinci puncte, semnul captivității. Iese rar din celulă. Face icoane bune de protocol. Zâmbește blând și ironic. Da’ ce bătaie! Aoleu! Bătaie... N-am luat în anchetă bătaie d-asta. Țărani proști... tata, că mă lecuiește, că mă vindecă așa. De unde? O fost tocma’ invers. Dacă m-apuca dincolo de gard, m-apucam s-arunc cu pietroaiele. I-am spart geamurile la casă, am vrut să-i dau foc. Și nu am fost rău numa’ cu unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
linia obișnuită a „creației” sale. De fapt, Balerina era surdă; sesiza, cred, doar vagi sunete. Și - poate - ritmul, prin undele ce-i atingeau epiderma; avea o piele aproape transparentă, așa mi se părea. Dacă ar fi rămas, i-ar fi lecuit de limbuție pe cei trei de mult. I-ar fi omorât. Pentru că, în pat, era scorpie. Scotea sufletul din om. Ultima vlagă. Neîntrecută în arta sexului oral... Și eu aș fi putut să sfârșesc astfel. Înaintea lor, Balerina a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]