117,747 matches
-
ar fi zis, căci astfel îi apar cititorului până către sfârșitul romanului, când perspectiva oarecum se schimbă. Începe să se vadă că există legături între lumile celor doi, între evenimentele pe care ei mental le reconstituie, între experiențele lor omenești, legături purtătoare de sens. Dar să vedem mai de aproape ce e cu aceste personaje din ale căror retrospecții alternante germinează și crește substanța epică a romanului. Una din vocile naratoare este aceea a liceeanului Tin, violonist în formare, venit din
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
voce naratoare este a unui om din generația matură, juristul Șerban Strava, și el provincial găzduit temporar în aceeași casă a unchiului Alexandru, unchiul lui Tin pentru că lui Strava îi este cumnat. Între mai toate personajele cărții sunt de altfel legături de rudenie. Deși locatari ai aceluiași imobil, cei doi aproape că nu se întâlnesc, casa unchiului Alexandru, care e demnitar, fiind de fapt o luxoasă reședință, cu parter, etaj, mansardă, cu încăperi numeroase și mai multe livinguri, cu intrări și
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
nu fenomenele înseși; explicația pe care ne-o prezintă e foarte convingătoare. «Aproape toate revelațiile intelectuale ale adolescenței mele au fost legate de noțiunea de „sistem”: cu alte cuvinte, mi-a venit mai ușor să observ și să memorez relația, legătura, raportul dintre două lucruri decît lucrurile înseși; care nu-mi spuneau nimic înainte de a reuși să le includ într-o clasă generală. Dacă voi ajunge la vîrsta memoriilor, îmi va fi cu neputință să redau ceva din atmosfera, întîmplările, figurile
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
prin care o autoritate non-literară ar lua o decizie în legătură cu literatura, sublinierea diferenței dintre realitatea nemijlocită și cea transfigurată - toate acestea cu greu ar putea fi atacate ori criticate în vreun fel. Rămîne însă de stabilit dacă au sau nu legătură directă cu subiectul discuției. Cu atît mai mult cu cît este probabil că o bună parte dintre telespectatori nu au citit versurile respective, iar acestea, repet, nu pot fi reproduse, în condiții legale, pe un post de televiziune. Cu alte
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
de subcultură, dacă nu cumva de sub-uman”, ar fi fost util să aflăm care ar fi criteriile după care un text este plasat de o parte sau de cealaltă a barierei. După părerea mea, distincția nu are în nici un caz legătură cu subiectul. Nu cred că există subiecte interzise sau măcar imorale. Despre orice se poate scrie bine și, în același timp, fără a șoca neapărat, fără a forța în vreu fel nota. Romanul Ai toată viața înainte, al lui Romain
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
vs. a da/a face click („dacă doriți să aflați mai multe dați click pe detalii”, users.rol.ro; „pentru a descărca comunicatul în format Word faceți click aici”, falr.ro/ro); absența articolului e un semn al sudării, al legăturii mai stînse dintre elementele componente ale locuțiunii. Oricum, construcțiile fără articol sînt mai numeroase: 395 „dă un click”, față de 1.980 „dă click”; 586 „dați un click”, 4.160 „dați click”; 13 „fă un click”, 190 „fă click”. Englezismul este
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
receptăm așa cum se cuvine. Tot pe Ioan Mattis, de data aceasta pe Mattis Janos, îl privește monografia lui Almasi Tibor, apărută la Györ, sub aegida Fundației Triade și cu sprijinul lui Georg Lecca. Asemenea expoziției de la Brașov, deși fără nici o legătură directă, monografia reactualizează opera unui important pictor contemporan și face un pas important către lansarea lui spre spațiul european. O monografie de asemenea, de data aceasta una artistică a Gheorghienilor, mai exact , Topografia artistică a depresiunii Gheorghienilor, prima de acest
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
o mare parte din acest merit îl pot revendica cunoscutul critic Samuil Damian, lector la Heidelberg timp de 20 de ani (1976-1995), și succesorul lui, tot așa de bine cunoscutul profesor Gelu Ionescu (1995-2001), care au fost amîndoi mijlocitori ai legăturilor noastre strînse și susținute cu Uniunea Scriitorilor (al cărui membru onorific sînt din 1991). Cît privește pe cei care ne-au onorat cu vizita lor, vă pot da lista aproape întreagă. - O listă care va fi, desigur, o tabula gratulatoria
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
este dată de faptul că nu a citit toate cărțile care ar fi meritat să fie lecturate. În vreme ce cititorul obișnuit își alege cărțile după pofta inimii, cronicarul are mereu obligații profesionale scadente și, de cele mai multe ori, acestea nu au nici o legătură cu preferințele sale literare: „Nu am citit tot ce aș fi vrut să citesc, înghițind în schimb , din obligațiuni de profesie, tone de maculatură. Acest sacrificiu, fără de care totuși nu se putea, mă face acum nefericit”. O altă problemă care
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
îi prilejuiește lui Aaron Greidinger o revelație: sentimentele lui de odinioară pentru Șoșa au rămas nu numai intacte, ci au căpătat brusc tensiunea specifică vârstei lui actuale, aceea a unei iubiri autentice și profunde, care îl uimește și pe el. Legăturile erotice de până acum (inclusiv aceea cu Betty Slonim), marcate de îndoieli și crize, rămân în urmă și, spre surprinderea tuturor, ia decizia de a se căsători cu Șoșa. În episodul pe care îl prezentăm cititorilor, Aaron Greidinger apare tulburat
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
mulți bani și resurse de toate felurile și să funcționeze din ce în ce mai prost. Poate că teoria lui Illich e puțin forțată, pentru că încă avem nevoie de școli, care să-i educe pe oameni pentru nevoile vieții noastre invadate de tehnică... Deci legătura dintre educație și subcultură este extrem de complexă și am putea glosa la nesfîrșit. - Am lăsat special pentru final o întrebare la care mi se pare greu de răspuns: Ce rol crezi că mai joacă bibliotecile în lumea noastră? Cum crezi
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
de superbă: savanții de pe planeta inventată de cei din organizația care nega existența lui Dumnezeu scriu o enciclopedie la fel de fictivă (ficțiune de gradul doi) care invadează realul pământean. „Și lumea toată va fi Tlön”, căci ficțiunea generează realul. Povestirea face legătura cu a doua temă esențială a creației lui Borges: lumea ca bibliotecă. Pe această planetă fictivă, creată după chipul și asemănarea autorului, „subiectul cunoașterii e unul și etern”, deci literatura nu poate avea decât „un subiect unic” cu „infinite variații
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
lucrare de informație (cu bibliografii bogate, uneori critice și analitice), veritabil instrument de lucru pentru cine va scrie istoria exilului românesc și o monografie despre Alexandru Ciorănescu. În locul autorilor aș fi utilizat mai mult Amintirile fără memorie ale acestuia în legătură, de exemplu, cu numele familiei, la origine Cioran, din rusescul ciornâi-negru, strămoșii fiind ciobani, ajungând cu oile până în Ucraina. De asemeni, aș fi făcut o mențiune despre apelativele profesorului, Don Alejandro în Spania, Cio la Paris, în cercul profesorilor, cercetătorilor
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
butadă spune că 80 la sută dintre români se numesc Ionescu, iar 80 la sută Popescu!) a fost nu o dată întrebat în străinătate dacă e rudă cu celebrul Ionesco, se pare producător ori colportor al butadei amintite. Deși fără nici o legătură de rudenie cu autorul Rinocerilor, d-sa i-a închinat o valoroasă carte intitulată Anatomia unei negații, a cărei poveste merită a fi recapitulată întrucît se dovedește revelatoare pentru biografia și pentru natura psihologică a celui ce-a scris-o
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice de transformare a țării în sensul experiențelor europene, încep să se manifeste și aici personaje noi, actori ai unei istorii dinamice, tocmai buni pentru a mobila cu
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
anume naivitate a americanilor în aprecierea situației din România. Desigur, presa și mass-media sînt teoretic și legal libere. Doar că această libertate nu este legată exclusiv de litera Constituției și, mai ales, de un principiu legal: mult mai strînsă este legătura ei cu stările de fapt din România, unde legea se aplică adesea ad libitum (nu i-am auzit de atîtea ori pe guvernanți ori chiar pe Președinte luînd peste picior solicitarea de a respecta o lege sau alta?) și unde
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
loto, pînă la broșuri cu sfaturi tip “cum să prinzi fantomele de guler”. Cititorii români mi s-au părut mai bucuroși de eveniment și mai avizați în selecție. Pe scurt, mai pofticioși. Capitolul II, unde se vede că există o legătură ascunsă între 1 Mai și 1 Decembrie... Ce avantaje și dezavantaje are Gaudeamusul față de Bookarest sau față de alte tîrguri? O calitate-defect este locul unde se desfășoară. Calitate pentru că spațiul de la Romexpo este mai generos și în apropiere de Casa Presei
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
cu pricina. Între ei, Rebreanu, Goga, Blaga, adică ardelenii... * În Academia Cațavencu, nr. 46, pe prima pagină, o fotografie a lui Adrian Năstase cu următoarea legendă: Topul milionarilor confirmă: Bogăția s-a născut la stat. Urechea noastră ne face instantaneu legătura cu unul dintre scriitorii menționați mai sus și care credea că veșnicia s-a născut la sat. Se mai schimbă și clișeele. * „Bogată țară, cinste cui te mulge!”, scrie dl I.T. Morar în finalul comentariului său din Academia Cațavencu la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
a devenit, pe an ce a trecut, una de coterie politică și de zîmbete mînzești pentru uzul televiziunilor. Un fel de „Hai s-o facem și pe-asta!” animă autoritățile, în vreme ce omul de rînd pare să aibă tot mai puțină legătură cu ceea ce se întîmplă. Nu există un tipic, ci în fiecare an se improvizează altceva, ca și cum am tot aștepta ca sensul profund al acestei sărbători să ni se dezvăluie, iar asta nu se mai întîmplă. Firește că ziua cu pricina
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
dezinteresat, ci pe încheierea unei afaceri cît mai profitabile cu oficialitatea în cauză. Și ce agenție ar fi mai abilă și mai inteligentă decît una ale cărei profituri depind exclusiv de calitățile astea? Dacă s-a putea face o asemenea legătură, Pépin, ai putea să te-ntorci frumușel la telescopul tău. Agenția de publicitate s-ar ocupa de toate și ar avea grijă să informeze presa așa cum trebuie. Mai mult, cred c-ar rezolva și problema carierei amantei tale. - Pare soluția
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
mâinilor pe umerii vecinilor, în scena din cimitirul satului, la parastasul părinților personajului principal din romanul Vâltoarea: „Când văzu mulțimea aceea de sute de brațe puse pe umerii celor de dinante și lanțul ce se durase”, Vasile Popovici a înțeles „legătura firească dintre el și toți acei oameni”. Este momentul conștientizării că singurătatea este slăbiciune ce trebuie și poate fi înfrântă. Și această idee se alege din mulțimea de fapte și gânduri ale romanului, a cărui acțiune este împinsă până la începerea
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
tot adăugăm pînă în ziua în care altcineva le pune capacul. Probabil că relația extraordinar de vie pe care o are cu trecutul acest om mai curînd anxios decît senin cum încearcă și reușește să pară i se trage de la legătura lui specială cu ceea ce ar putea fi. Prezentul lui Pintilie e o punte incomodă între ceea ce a făcut și ceea ce vrea să facă. de unde, poate, și privirea nostalgic jucăușă cu care evaluează tot ce e în jurul lui. Cînd vorbește cu
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
le explici că la noi se întâmplă și altfel! Poezia însă este un lucru bizar: ea nu poate să fie îngropată de vie și renaște în ciuda tuturor eforturilor chiar ale unui aparat propagandistic atât de puternic cum este al nostru.“ Legătura dintre viață și artă este totală. Aderarea la acmeism nu este o simplă înscriere într-un un set de principii de creație, este un modus vivendi: „Pentru O.M. acmeismul nu însemna numai «dorul de cultura universală», ci și afirmarea
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
creație, este un modus vivendi: „Pentru O.M. acmeismul nu însemna numai «dorul de cultura universală», ci și afirmarea elementului pământesc și social. Ca la orice om cu o concepție despre lume unitară, în fiecare dintre raționamentele lui se vede legătura dintre cu concepția sa generală despre lucruri. Firește, nu este vorba despre un sistem filosofic bine gândit, elaborat, ci, mai degrabă, de ceea ce el numea într-unul din articolele sale, perceperea lumii de către artist.“ Există zeci de pagini care tratează
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
București-Oradea, 592 km. Accelerat la 7 jumate seara; ajunge a doua zi la 7. Vagonul de dormit e scump. București-Odorhei. Odorheiu Secuiesc? 40 000 de locuitori. Județul Harghita. Vreo 350 km. Pe harta CFR-ului mai că nu există, singura legătură de care se știe e cu două schimbări, la Brașov și Vînători (haltă). 8 ore. Telefoane la companiile de microbuze. Microbuze pentru Brașov, da, dar nu trec nici pe la Odorhei, nici pe la Miercurea Ciuc. Telefon la Miercurea Ciuc. Aniko: „De la București la
Drumurile noastre toate... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13387_a_14712]