5,973 matches
-
fecioara „curată”, eroina basmului. în acest punct al epicului, structura scenariului (până aici clasică) devine atipică prin contaminarea motivului bine cunoscut și universal răspândit (pe care îl voi numi „legarea magico-erotică a balaurului”) cu motivul autohton (tangent cu primul) al „legării magice a balaurului de către solomonar”. Nu mai apare, ca în scenariul tipic, un erou cu aptitudini „războinice” care răpune/ îmblânzește monstrul cu ajutorul fecioarei, cu atributele sale „(erotico-)magice”. Apare, în schimb, „solomonarul din pustie”, care-și „duce viața sub mare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 179). în exemplele semnalate sau comentate mai sus - numărul lor poate fi ușor multiplicat, dată fiind larga răspândire a motivului - observ rolul jucat de fete- fecioare în scenariul mitico-epic în discuție. Prezența și aportul personajelor feminine în cadrul acțiunii de „legare” a monstrului pare să introducă o semnificație erotică. Nu întâmplător, ele trebuie să fie tinere fecioare și să fie expuse, goale sau în straie de mireasă, pe malul apei sau în fața peșterii în care sălășluiește balaurul. Ulterior, când a apărut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
relațiile trupești cu diavolii sunt mincinoase” și că așa- numitele „vrăjitoare” sunt biete femei psihopate, care au nevoie de îngrijiri medicale și nu de procese inchizitoriale (Johannes Wier, Des praestigiis daemonum et incantationibus ac veneficiis, Basel, 1563). Tot în sfera „legării erotice” intră și unele manifestări de nuditate rituală, atestate pe tărâm românesc și aiurea încă din cele mai vechi timpuri. Sunt cunoscute riturile apotropaice în cadrul cărora femeile se dezgolesc (și, câteodată, mimează actul sexual) în vederea alungării/legării duhurilor rele. La
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tot în sfera „legării erotice” intră și unele manifestări de nuditate rituală, atestate pe tărâm românesc și aiurea încă din cele mai vechi timpuri. Sunt cunoscute riturile apotropaice în cadrul cărora femeile se dezgolesc (și, câteodată, mimează actul sexual) în vederea alungării/legării duhurilor rele. La jumătatea secolului al XVIII-lea, arhiepiscopul catolic al Moldovei, Marcus Bandinus, a descris un rit de nuditate rituală menit să alunge/lege demonul ciumei. „într-o noapte obscură - notează Bandinus -, 10 fete bătrâne, despuiate, alergară de mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alte populații : slavi, fino-ugrieni etc. (41, p. 199). Tot în Moldova, dar la peste trei secole de la mărturia lui Bandinus, sunt consemnate scenarii rituale aproape identice (nudi- tatea și circumambulațiunea rituale, descântecul, amenințarea cu bețe), având însă ca obiect al legării magico-erotice stihiile atmosfe- rice. Pentru a alunga grindina, vrăjitoarea „ieșea afară și-nconjura livada în pielea goală [...]. Mergea îndărăt cu cârja [...]. Sorocea din gură” ; sau „Cu niște bețișoare de alun ; în pielea goală, se ducea cu bețele lângă iaz și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
faptul că analogia dintre cele două practici rituale nu se oprește aici. Apotropeu tipic în cazul ciumei, cămașa de cânepă expusă la hotar joacă același rol magic și în cazul grindinei (33, p. 126). Practica nudității rituale având drept scop „legarea” magică a stihiilor naturale și a demonilor care le declanșează are o vechime milenară. Plutarh (Mulierum virtutes, IX) relatează astfel legenda potrivit căreia Belerophon îl roagă pe zeul Poseidon să declanșeze o furtună-potop care să pustiască ogoarele lycienilor : „Marea înălțându
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
implorau, i-au ieșit înainte femeile, ridicându-și fustele și dezgolindu-și trupurile și astfel, dându-se el înapoi de rușine, s-au retras, după cum se spune, și valurile” (cf. 84, p. 160). Una dintre cele mai interesante legende privind „legarea” pe cale erotică a monstrului este cea a Sfintei Martha care leagă cu centura sa virginală înfricoșătorul balaur Tarasque. În acest caz, cele două toposuri („legarea” și „legarea erotică”) s-au suprapus într-o formă spectaculoasă. Scoaterea centurii de castitate și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se spune, și valurile” (cf. 84, p. 160). Una dintre cele mai interesante legende privind „legarea” pe cale erotică a monstrului este cea a Sfintei Martha care leagă cu centura sa virginală înfricoșătorul balaur Tarasque. În acest caz, cele două toposuri („legarea” și „legarea erotică”) s-au suprapus într-o formă spectaculoasă. Scoaterea centurii de castitate și legarea monstrului Tarasque sunt gesturi a căror semnificație simbolică nu este decât foarte vag mascată. Sf. Martha își dăruiește propria virginitate balaurului, în vederea „legării” magico-erotice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și valurile” (cf. 84, p. 160). Una dintre cele mai interesante legende privind „legarea” pe cale erotică a monstrului este cea a Sfintei Martha care leagă cu centura sa virginală înfricoșătorul balaur Tarasque. În acest caz, cele două toposuri („legarea” și „legarea erotică”) s-au suprapus într-o formă spectaculoasă. Scoaterea centurii de castitate și legarea monstrului Tarasque sunt gesturi a căror semnificație simbolică nu este decât foarte vag mascată. Sf. Martha își dăruiește propria virginitate balaurului, în vederea „legării” magico-erotice a acestuia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe cale erotică a monstrului este cea a Sfintei Martha care leagă cu centura sa virginală înfricoșătorul balaur Tarasque. În acest caz, cele două toposuri („legarea” și „legarea erotică”) s-au suprapus într-o formă spectaculoasă. Scoaterea centurii de castitate și legarea monstrului Tarasque sunt gesturi a căror semnificație simbolică nu este decât foarte vag mascată. Sf. Martha își dăruiește propria virginitate balaurului, în vederea „legării” magico-erotice a acestuia. Punând în discuție posibilitatea supraviețuirii în forme folclorice a tradiției arhaice referitoare la preoții-anahoreți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
toposuri („legarea” și „legarea erotică”) s-au suprapus într-o formă spectaculoasă. Scoaterea centurii de castitate și legarea monstrului Tarasque sunt gesturi a căror semnificație simbolică nu este decât foarte vag mascată. Sf. Martha își dăruiește propria virginitate balaurului, în vederea „legării” magico-erotice a acestuia. Punând în discuție posibilitatea supraviețuirii în forme folclorice a tradiției arhaice referitoare la preoții-anahoreți daco-geto-misieni, merită să comentez unele mărturii istorice și arheologice care fie au fost neglijate de cercetători, fie au fost abordate din alte perspective
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
semnificație prea puțin sau deloc cunoscută, i s-a suprapus „clișeul” legendei nașterii miraculoase a lui Alexandru Macedon, legendă care își începuse deja prodi gioasa carieră pe care i-o cunoaștem (159). Mă opresc aici cu exemplificarea și comentarea motivului „legarea erotică a monstrului”, nu înainte însă de a sublinia încă o dată faptul că acesta este din abundență atestat în literatura mito-folclorică și cea istorică, atât pe axa orizontală a spațiului, cât și pe cea verticală a timpului (în acest sens
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au indicat ca origine a teonimului Bendis rădă cina indo-europeană *bhendh = „a lega”. Vezi avest. bandayaiti = „el leagă” ; germ. binden = „a lega, a înnoda” ; rom. bandă, bentiță etc. (165). I.I. Russu a respins această etimologie pe consi- derentul că atributul „legării” este „nu tocmai potrivit semantic pentru un nume de zeitate” (54, p. 59). Dimpotrivă, Mircea Eliade a demonstrat în mod strălucit că „legarea magică” este un atribut esențial al zeilor magicieni, pe care istoricul religiilor îi numește chiar „zei care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înnoda” ; rom. bandă, bentiță etc. (165). I.I. Russu a respins această etimologie pe consi- derentul că atributul „legării” este „nu tocmai potrivit semantic pentru un nume de zeitate” (54, p. 59). Dimpotrivă, Mircea Eliade a demonstrat în mod strălucit că „legarea magică” este un atribut esențial al zeilor magicieni, pe care istoricul religiilor îi numește chiar „zei care leagă” (dieux lieurs). Pe de altă parte, Eliade a arătat că, de cele mai multe ori, acest atribut apare, în mod mai mult sau mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
hore în văzduh și despre care se spune că „pocesc” (adorm, paralizează, „leagă”) pe cel care le surprinde dansând și cântând sau pe cel care încalcă vreun alt tabu (173). Am insistat acum, ca și cu alte prilejuri, asupra motivului „legării” magice, pentru că a fost neglijat de cercetători, în pofida abundenței atestării sale și a rolului important pe care îl ocupă în cadrul mitologiei folclorice românești. Dimpotrivă, în alte mitologii, acest topos esențial a fost studiat și mecanismul său magico-simbolic a fost desfăcut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dintre aceste caracte- ristici se prezintă astăzi, așa cum am mai arătat, într-o formă mascată sau atrofiată. Două par a fi principalele mijloace ale solomonarului în înfruntarea sa cu balaurul, și ambele sunt exclusiv magice : descântarea (citirea din carte) și legarea (punerea frâului). Chiar dacă în economia legendelor solomonărești armele și gesturile „războinice” ocupă un loc secundar, totuși faptul că (și felul cum) au supraviețuit acestea mă face să admit probabilitatea că, inițial, ponderea celor două tipuri de acțiuni („magice” și „războinice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de către Solomon a templului din Ierusalim cu ajutorul arhidemonului Asmodeu (devenit Kitovras la ruși, Markolf la germani, Merlin la francezi, Saturn la englezi). Pentru a-l pune la treabă pe acesta din urmă, Solomon îl „leagă” cu inelul său taumaturgic (190). „Legarea” magică a lui Asmodeu a devenit legare efectivă. În versiunile ulterioare ale legendei, Solomon folosește „un lanț de aur pe care era scris numele lui Dumnezeu”. Legenda a pătruns în literatura română prin romanul popular Viața lui Bertoldo, tradus (începând
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arhidemonului Asmodeu (devenit Kitovras la ruși, Markolf la germani, Merlin la francezi, Saturn la englezi). Pentru a-l pune la treabă pe acesta din urmă, Solomon îl „leagă” cu inelul său taumaturgic (190). „Legarea” magică a lui Asmodeu a devenit legare efectivă. În versiunile ulterioare ale legendei, Solomon folosește „un lanț de aur pe care era scris numele lui Dumnezeu”. Legenda a pătruns în literatura română prin romanul popular Viața lui Bertoldo, tradus (începând din secolul al XVIII-lea) după cartea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Labirintului” (Plutarh, Thezeus, XIX), sau De-o fecioară ajutat, cu un fir ce mereu l-înfășoară, Al lui Egeu fiu [= Tezeu] găsi ușa anevoioasă prin care Nu mai trecuse-ndărăt nici unul din cei dinainte-i (Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 175-177). 4. „Legarea” Minotaurului Conotațiile mito-simbolice ale firului sunt extrem de complexe. Dintre ele, cea a „legării” este esențială. La nivelul eposului, acțiunea este concret reprezentată prin legarea efectivă a monstrului (demonului). În fond, este vorba de o reprezentare alegorică a unei acțiuni magice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mereu l-înfășoară, Al lui Egeu fiu [= Tezeu] găsi ușa anevoioasă prin care Nu mai trecuse-ndărăt nici unul din cei dinainte-i (Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 175-177). 4. „Legarea” Minotaurului Conotațiile mito-simbolice ale firului sunt extrem de complexe. Dintre ele, cea a „legării” este esențială. La nivelul eposului, acțiunea este concret reprezentată prin legarea efectivă a monstrului (demonului). În fond, este vorba de o reprezentare alegorică a unei acțiuni magice abstracte, de ordonare, pe care o produce Demiurgul asupra Haosului (monstrului primordial). Înlocuirea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin care Nu mai trecuse-ndărăt nici unul din cei dinainte-i (Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 175-177). 4. „Legarea” Minotaurului Conotațiile mito-simbolice ale firului sunt extrem de complexe. Dintre ele, cea a „legării” este esențială. La nivelul eposului, acțiunea este concret reprezentată prin legarea efectivă a monstrului (demonului). În fond, este vorba de o reprezentare alegorică a unei acțiuni magice abstracte, de ordonare, pe care o produce Demiurgul asupra Haosului (monstrului primordial). Înlocuirea noțiunilor/acțiunilor abstracte cu cele concrete este una dintre legile epicului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care o produce Demiurgul asupra Haosului (monstrului primordial). Înlocuirea noțiunilor/acțiunilor abstracte cu cele concrete este una dintre legile epicului popular, dar nu întotdeauna gestul abstract este supus unui fenomen de concretizare totală. Voi prezenta în continuare suficiente exemple de „legări” care-și păstrează în mod evident caracterul magic : „legarea” monstrului prin descântec (prin magia cuvântului), „legarea” prin circumambulațiune (prin magia gestului), „legarea” prin eros (magico-erotică) etc. Dar, chiar și atunci când zeul (eroul) leagă la propriu demonul (monstrul), sunt uneori păstrate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
noțiunilor/acțiunilor abstracte cu cele concrete este una dintre legile epicului popular, dar nu întotdeauna gestul abstract este supus unui fenomen de concretizare totală. Voi prezenta în continuare suficiente exemple de „legări” care-și păstrează în mod evident caracterul magic : „legarea” monstrului prin descântec (prin magia cuvântului), „legarea” prin circumambulațiune (prin magia gestului), „legarea” prin eros (magico-erotică) etc. Dar, chiar și atunci când zeul (eroul) leagă la propriu demonul (monstrul), sunt uneori păstrate date care atrag atenția asupra subtextului magic al demersului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
una dintre legile epicului popular, dar nu întotdeauna gestul abstract este supus unui fenomen de concretizare totală. Voi prezenta în continuare suficiente exemple de „legări” care-și păstrează în mod evident caracterul magic : „legarea” monstrului prin descântec (prin magia cuvântului), „legarea” prin circumambulațiune (prin magia gestului), „legarea” prin eros (magico-erotică) etc. Dar, chiar și atunci când zeul (eroul) leagă la propriu demonul (monstrul), sunt uneori păstrate date care atrag atenția asupra subtextului magic al demersului. De foarte multe ori, în colindele românești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu întotdeauna gestul abstract este supus unui fenomen de concretizare totală. Voi prezenta în continuare suficiente exemple de „legări” care-și păstrează în mod evident caracterul magic : „legarea” monstrului prin descântec (prin magia cuvântului), „legarea” prin circumambulațiune (prin magia gestului), „legarea” prin eros (magico-erotică) etc. Dar, chiar și atunci când zeul (eroul) leagă la propriu demonul (monstrul), sunt uneori păstrate date care atrag atenția asupra subtextului magic al demersului. De foarte multe ori, în colindele românești, eroul (eroina) leagă monstrul cu „o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]