1,039 matches
-
puțin. Datoria de a economisii ajunsese cea mai mare virtute și creșterea plăcintei obiectul unei adevărate religii". Urmările economice ale păcii, Editura Viața Românească SA, București, 1920, p. 19. 53 Discutând despre imposibilitatea plafonării averii, Aristotel argumentează: ,,Nu trebuie ca legislatorii să lase deoparte un fapt pe care îl omit în cazul de față: cei care limitează mărimea averii trebuie să limiteze și numărul copiilor. Căci dacă numărul copiilor întrece mărimea averii atunci legea va fi în mod necesar suprimată și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fără ezitare, în repetate rânduri, nu numai reglementări datând dinaintea venirii lor la putere, ci și propriile lor reglementări. Numai Eminescu își mai retușa de atâtea ori poemele. Trebuie spus însă că Eminescu o făcea din dorința de perfecțiune, în timp ce legislatorii noștri de azi procedează așa din neseriozitate (improvizează o lege, o ordonanță sau o hotărâre, o pun în aplicare și, după o vreme, constatând că a fost prost gândită, trec la revizuirea ei). Mai trebuie apoi precizat că Eminescu experimenta
Improvizație legislativă în cultură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14300_a_15625]
-
procedură civilă, și nu de art. 86 din acest cod. Arată că autorul excepției de neconstituționalitate critică, în realitate, o serie de pretinse omisiuni ale reglementării legale, pe care Curtea, chiar dacă ar fi reale, nu le-ar putea complini, nefiind legislator pozitiv. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 15 aprilie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 245/2004/C, Curtea de Apel Târgu Mureș Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIE nr. 346 din 21 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162272_a_163601]
-
față, refuzul acestuia de a emite o ordonanță de revocare a măsurii preventive a reținerii. Or, după cum s-a mai reținut de către Curtea Constituțională în jurisprudența sa, acceptarea acestor critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni prevederilor art. 61 din Constituție, republicată, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Sub acest aspect jurisprudența Curții Constituționale este constantă, statornicind limite ale competenței acesteia, cum ar fi: Curtea "nu se poate
DECIZIE nr. 411 din 12 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162425_a_163754]
-
mai 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995), "ea nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică", spre a îndeplini rolul de "legislator pozitiv" ( Decizia nr. 27 din 12 martie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată
DECIZIE nr. 411 din 12 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162425_a_163754]
-
judecătorești nu doar a rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, ci și a altor acte sau măsuri ale procurorului, precum, în speța de față, rechizitoriul. Acceptarea acestor susțineri ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, republicată, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Sub acest aspect jurisprudența Curții Constituționale este constantă, statornicind limite ale competenței acesteia, cum ar fi: Curtea "nu se poate substitui legiuitorului
DECIZIE nr. 452 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162497_a_163826]
-
mai 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995), "ea nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică", spre a îndeplini rolul de "legislator pozitiv" ( Decizia nr. 27 din 12 martie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată
DECIZIE nr. 452 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162497_a_163826]
-
de modul de redactare a textului art. 23 din Legea nr. 18/1991 , republicată, ceea ce ar presupune o modificare a acestuia, atribut ce nu revine Curții Constituționale. Acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 61 din Constituție, republicată, potrivit căruia "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării". De asemenea, este de observat că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, "Curtea Constituțională se
DECIZIE nr. 358 din 23 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162498_a_163827]
-
sub aspectele practice pe care le-ar presupune o apreciere asupra oportunității vreunei măsuri reparatorii, Curtea nu numai că nu s-ar putea pronunța, dar, în principiu, n-ar putea să completeze sau să schimbe măsuri legislative existente, devenind astfel "legislator pozitiv". Atât soluțiile, cât și considerentele acestor decizii sunt valabile și în cauza prezentă, neexistând temeiuri pentru reconsiderarea jurisprudenței Curții în materie. Analizând criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 și ale art.
DECIZIE nr. 184 din 27 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, ale art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158568_a_159897]
-
ridicat, aprecierea nu este de resortul contenciosului constituțional. Curtea Constituțională nu este în măsură să cenzureze opțiunile legiuitorului și să înlocuiască aprecierea acestuia suverană și deplină - cu propria sa apreciere, căci în felul acesta s-ar transforma, practic, într-un legislator pozitiv, subsecvent". (A se vedea Decizia nr. 75 din 17 aprilie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 29 septembrie 1997). Mutatis mutandis, acest argument este valabil și în ceea ce privește aprecierea cuantumului cauțiunii stabilit prin textul
DECIZIE nr. 39 din 29 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156288_a_157617]
-
ridicat, aprecierea nu este de resortul contenciosului constituțional. Curtea Constituțională nu este în măsură să cenzureze opțiunile legiuitorului și să înlocuiască aprecierea acestuia - suverană și deplină - cu propria sa apreciere, căci în felul acesta s-ar transforma, practic, într-un legislator pozitiv, subsecvent". (A se vedea Decizia nr. 75 din 17 aprilie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 29 septembrie 1997.) Mutatis mutandis, acest argument este valabil și în ceea ce privește aprecierea cuantumului cauțiunii stabilit prin textul
DECIZIE nr. 40 din 29 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156354_a_157683]
-
iunie 1992 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 28 iulie 1992) sau "nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de [legislator pozitiv]" ( Decizia nr. 27 din 12 martie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996) și "nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite" ( Decizia nr. 45 din
DECIZIE nr. 157 din 30 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157709_a_159038]
-
1950-1961 au fost obligate să efectueze stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii. Curtea constată că stabilirea categoriilor de persoane cărora li se acordă anumite reparații pentru constrângerile și privațiunile suferite în trecut, fiind o problemă de opțiune a legislatorului pozitiv, intră în atribuțiile exclusive ale autorității legiuitoare, cu condiția ca, evident, să nu instituie privilegii ori discriminări între persoanele care se încadrează în aceeași categorie și se află într-o situație identică. Din textul art. 1 al Legii nr.
DECIZIE nr. 160 din 1 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157769_a_159098]
-
lege criticat să prevadă, printre altele, rezilierea contractului de închiriere chiar și înainte de termenul stabilit prin acest contract. Referitor la propunerea autoarei excepției de a modifica prevederile menționate, se arată că instanța de contencios constituțional nu poate îndeplini rolul de legislator pozitiv și nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor deja instituite. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de
DECIZIE nr. 123 din 16 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 lit. c) din Legea locuinţei nr. 114/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157237_a_158566]
-
supusă controlului. [...]", precum și din jurisprudența Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999), excedează competenței Curții Constituționale, care nu poate îndeplini rolul de "legislator pozitiv". De altfel, Curtea a reținut în jurisprudența să că nici sub alte aspecte dispozițiile legale criticate nu încalcă cerință unui termen rezonabil. Astfel, prin Decizia nr. 159 din 30 mai 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 248 din 12 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4-11 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150555_a_151884]
-
acesteia a măsurilor care trebuiau luate în cazul în care printre chiriași se găsesc copii și tineri. Or, așa după cum Curtea Constituțională a reținut în mod constant, acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 58 din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este unică autoritate legiuitoare a țarii. Sub acest aspect jurisprudența Curții Constituționale este constantă, statornicind limite ale competenței acesteia, cum ar fi: "Curtea nu poate da o altă
DECIZIE nr. 191 din 13 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151174_a_152503]
-
iunie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 28 iulie 1992), "ea nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică", spre a îndeplini rolul de "legislator pozitiv" (Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996) și "nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite" (Decizia nr. 45 din
DECIZIE nr. 191 din 13 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151174_a_152503]
-
mai 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995), "ea nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică", spre a îndeplini rolul de "legislator pozitiv" ( Decizia nr. 27 din 12 martie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin
DECIZIE nr. 27 din 25 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165317_a_166646]
-
rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, ci și a altor acte sau măsuri ale procurorului (extindere vizată și în prezența excepție de neconstituționalitate), nu poate fi acceptată, întrucât ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, în contradicție cu art. 61 din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este unică autoritate legiuitoare a țarii. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții, soluția și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și
DECIZIE nr. 74 din 8 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 şi ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165813_a_167142]
-
de neconstituționalitate. O asemenea interpretare, care ar disimula o veritabilă creare a unei norme constituționale, contravine principiului supremației Constituției, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, precum și statutului constituțional și legal al Curții, care îi interzice rolul de legislator pozitiv. În calitatea sa de garant al supremației Constituției, prevăzută de art. 142 alin. (1) din Constituție, republicată, Curții Constituționale îi este interzis, potrivit dispozițiilor art. 2 din legea sa organică, în exercitarea controlului de constituționalitate, să modifice sau să
DECIZIE nr. 339 din 17 septembrie 2004 asupra sesizării de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161498_a_162827]
-
vigoare a Legii fundamentale din 1991, pentru că s-ar opune principiului neretroactivității legii; omisiunea de reglementare a regimului juridic al bunurilor trecute în proprietatea publică a statului nu poate fi sancționată de Curtea Constituțională, deoarece aceasta nu are rol de legislator pozitiv; spiritul reglementărilor internaționale la care România este parte, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt în sensul că statul dispune de apreciere în privința bunurilor pe care le afectează unei utilități publice, astfel că nu se poate reține încălcarea
DECIZIE nr. 445 din 25 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 şi 3 din titlul I al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154833_a_156162]
-
Parlamentul poate hotărî, în limitele prevăzute de Constituție". De asemenea, nu intră în competența Curții nici "lipsa de precizie" din actul normativ considerat neconstituțional, întrucât "controlul de constituționalitate nu poate privi omisiuni de reglementare (...), pentru că, altfel, Curtea Constituțională ar deveni legislator pozitiv, ceea ce este de neconceput". În ceea ce privește invocarea art. 114 și a art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție, în susținerea excepției, Avocatul Poporului apreciază că reglementările legale criticate nu contravin acestor prevederi constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIE nr. 473 din 9 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitării seminţelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea şi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 149/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154834_a_156163]
-
Curții Constituționale (de exemplu, prin Deciziile nr. 1/1992, nr. 27/1996, nr. 45/1995 și nr. 191/2003) s-a statuat că o asemenea susținere nu poate fi primită, întrucât ar implica transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 58 din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele
DECIZIE nr. 487 din 16 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) şi (7), art. 27 alin. (1) şi (2) şi art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155467_a_156796]
-
problemă de constituționalitate de competența Curții Constituționale. În acest sens, arată că, de fapt, autorul vizează extinderea dispozițiilor legale criticate și la alte situații neprevăzute în text, ceea ce excedează competenței instanței de contencios constituțional, care nu poate acționa ca un legislator pozitiv. Curtea de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie consideră că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. Astfel, arată că prin art. 278^1 din Codul de procedură
DECIZIE nr. 74 din 5 februarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195602_a_196931]
-
sub aspectele practice pe care le-ar presupune o apreciere asupra oportunității vreunei măsuri reparatorii, Curtea nu numai că nu s-ar putea pronunța, dar, în principiu, n-ar putea să completeze sau să schimbe măsuri legislative existente, devenind astfel "legislator pozitiv". În acest sens sunt dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "(3) Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului
DECIZIE nr. 279 din 22 martie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi ale art. 9 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187111_a_188440]