661 matches
-
ei. Cu cea mai bună înfățișare și cu o tipologie variat amicală, ingerința își instalează efectul oblic în respectiva casă, se simte chemată la o acțiune emolientă, dar curînd se autonomizează și începe să funcționeze în sine, introducîndu-și propria sa legitate, propria sa (bună)dispoziție, dilatîndu-se acaparator și conducînd încetul cu încetul protejații la pasivitate. Din împăciuitoare ea devine agresivă și cinică, făcîndu-și mendrele, și orice recurs la forurile superioare rămîne cam ineficient, căci afară de simple recomandări verbale cu aer de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
diferența dintre viziunea parmenidiană (una masculină aș spune, forțând încadrarea în aceste tipare), statică, ordonată și ușor de înțeles, și cea heraclitică, în cadrul căreia totul curge, este schimbător (o viziune feminină asupra lumii). Abia apariția conceptului de structură dinamică a legităților a permis acestei din urmă viziuni să intre cu putere în ontologie, la ora actuală fiind perspectiva dominantă. O bună parte din farmecul cotidian al unui om de știință derivă din siguranța cu care vorbește despre unul sau altul din
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
un moment în care teoreticienii educației își îndreptau cu prioritate atenția spre copil și legile sale de dezvoltare, pedagogul suedez lansează într-o formă literară care o amintește pe aceea a lui Rousseau o caldă chemare pentru respectarea copilăriei, a legităților de dezvoltare a ființei umane în creștere: "Atît timp cît tatăl și mama nu-și vor pleca fruntea în țărînă, în fața măreției copilului; atît timp cît nu vor înțelege că vorba "copil" nu este decît o altă expresie pentru ideea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
numeroase idei pedagogice pe tezele evoluționismului ne amintește de adepții principiului educației în conformitate cu natura: J. A. Comenius, J.-J. Rousseau. J. H. Pestalozzi, W. A. Diesterweg. Dacă natura este supusă evoluției aprecia Dewey educația însăși nu se poate sustrage acestei legități. Cum vom vedea, sistemul său pedagogic încearcă să răspundă tuturor problemelor pe care le ridica existența democrației și a revoluției industriale, ținînd seama de sugestiile pe care i le oferea concepția evoluționistă. Înseși criticile formulate la adresa școlii și sistemului de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o nouă combinare a unor elemente cîndva imitate (6, p. 34). Iată așadar, trei realități care caracterizează ființa umană în creștere interes, efort, creație toate avîndu-și izvorul în "elanul vital". Acest elan tinde cu puterea pe care i-o conferă legitățile naturii spre creșterea propriei sale puteri (legea biogenetică) (7). Potrivit acestei legi, viața psihică cunoaște, pe de o parte un proces de "diviziune a muncii", de diferențiere (sentimentele devin mai fine, mai nuanțate, inteligența mai suplă și mai rapidă) și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
2.3. Pedagogia psihologică și experimentală După cum s-a văzut într-unul din capitolele precedente, încă de la începutul secolului se conturase în România o mișcare pedagogică, cu oarecare ecou, ce își propunea întemeierea afirmațiilor sale pe cunoașterea, pe cale experimentală, a legităților de dezvoltare a copilului, precum și verificarea, pe aceeași cale, a ipotezelor pe plan educativ. În deceniile trei și patru, mișcarea se dezvoltă, cîștigă noi aderenți, se pun la punct unele tehnici experimentale și se realizează chiar cercetări cu ajutorul lor. Ideea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe baza investigațiilor empirice și a reflexiilor posedă un număr de idei, principii, teze comune, valabile cel puțin într-o anumită perioadă istorică pentru spații geografice mai largi. Așa, de pildă, efortul pedagogilor se îndreaptă aproape de un secol spre surprinderea legităților fenomenului educațional. Evident, nu pot fi atîtea legități cîte țări sînt! Expresiile: pedagogie franceză, pedagogie americană, pedagogie rusă, pedagogie românească ș.a.m.d. nu pot fi luate decît în sensul unor "școli" naționale de cercetare. În acea perioadă, G. G.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un număr de idei, principii, teze comune, valabile cel puțin într-o anumită perioadă istorică pentru spații geografice mai largi. Așa, de pildă, efortul pedagogilor se îndreaptă aproape de un secol spre surprinderea legităților fenomenului educațional. Evident, nu pot fi atîtea legități cîte țări sînt! Expresiile: pedagogie franceză, pedagogie americană, pedagogie rusă, pedagogie românească ș.a.m.d. nu pot fi luate decît în sensul unor "școli" naționale de cercetare. În acea perioadă, G. G. Antonescu care nu era chiar atît de departe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
structurii acțiunii (acțiunea mintală este deprinderea de a efectua mintal diferite operații: calcule matematice, analiza și aprecierea unor fenomene istorice, gramaticale, literare etc., 9, p. 64). Autorul teoriei formării pe etape a acțiunilor mintale consideră că aceasta este expresia unei legități generale ce se manifestă în procesul devenirii oricărui act principial nou al activității psihice: Tocmai aceste etape și în această ordine asigură conducerea procesului de formare a acțiunii mintale" (9, p. 17). Parcurgerea lor creează condiția pentru o participare activă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și colaboratorii săi (12) tratează dirijarea, rezultă că ei adoptă un alt punct de vedere în problema relației dintre învățare și dezvoltarea mintală decît acela exprimat de J. Piaget. Pentru aceasta din urmă dezvoltarea are un caracter spontan, potrivit unor legități interne ale organizării intelectului, învățarea putînd numai să accelereze sau să încetinească ritmul formării structurilor operatorii ale gîndirii. După opinia psihologului rus, o bună organizare a instruirii, o dirijare a acesteia în conformitate cu etapele formării acțiunilor mintale ar grăbi procesul formării
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
criticii chiar de către unii psihologi ruși (N. A. Mencinskaia, E. N. Kabanova-Meller, I. A. Samarin). Astfel, se apreciază că acțiunea mintală nu poate fi pusă la baza reprezentărilor și noțiunilor, că succesiunea etapelor de formare a acțiunilor mintale nu are caracterul unei legități universale, că, prin metodica pe care o aplică, este subapreciată "esența creatoare a activității mintale". Galperin și colaboratorii săi susțin că adevărata independență și creativitate se pot manifesta numai după ce elevul dispune de un sistem de cunoștințe și principii pe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
îndeaproape a activității elevului. Utilizarea acestui model, în exclusivitate, ar conduce însă la o anumită schematizare a activității didactice. 15.3. Cunoașterea ca triplă reprezentare: activă, iconică și simbolică Dacă J. Piaget aprecia că dezvoltarea are loc potrivit unei anume legități, căreia trebuie să i se subordoneze învățarea, JEROME BRUNER susține că aceasta este dependentă direct de acțiunea educației, că deci se poate grăbi momentul apariției unei capacități de asimilare a unor anumite cunoștințe. Principala vocație a psihologului elvețian aprecia Bruner
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deosebită relevanță teoretică. S-a discutat, cu acest prilej, și problema relației dintre educație și societate, aspectele și finalitățile educației. Către sfîrșitul deceniului al șaptelea a început o dezbatere relativ largă, care a continuat și în deceniul al optulea, asupra legității și legii în pedagogie. Se avea în vedere importanța metodologică a acestor noțiuni în cercetarea și cunoașterea științifică a realității. Apreciindu-se că în procesualitatea fenomenului educației apar evidente relațiile deterministe, s-a pus întrebarea dacă acestea nu pot fi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
legii" în pedagogie", în vol. Probleme de pedagogie, psihologie-pedagogică și defectologică, E.D.S.P., București, 1958; c. D. TODORAN, "Despre premisele teoretice ale pedagogiei", în vol. Probleme de pedagogie, psihologie pedagogică și defectologie, op. cit.; d. O. ȘAFRAN, M. GIURGEA, B. BRATU, Cu privire la legitate și legi în pedagogie, în "Revista de pedagogie", nr. 5, 1961; e. N. APOSTOLESCU, "Legitatea în pedagogie", în Fundamenta paedagogiae, sub red. D. TODORAN și G. VĂIDEANU, coord. P. APOSTOL, vol. II, E.D.P., București, 1970. La discuțiile asupra legității în pedagogie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
c. D. TODORAN, "Despre premisele teoretice ale pedagogiei", în vol. Probleme de pedagogie, psihologie pedagogică și defectologie, op. cit.; d. O. ȘAFRAN, M. GIURGEA, B. BRATU, Cu privire la legitate și legi în pedagogie, în "Revista de pedagogie", nr. 5, 1961; e. N. APOSTOLESCU, "Legitatea în pedagogie", în Fundamenta paedagogiae, sub red. D. TODORAN și G. VĂIDEANU, coord. P. APOSTOL, vol. II, E.D.P., București, 1970. La discuțiile asupra legității în pedagogie au participat și V. Bunescu, Dan Potolea, I. Gh. Stanciu ș.a. 4. I. GH
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
BRATU, Cu privire la legitate și legi în pedagogie, în "Revista de pedagogie", nr. 5, 1961; e. N. APOSTOLESCU, "Legitatea în pedagogie", în Fundamenta paedagogiae, sub red. D. TODORAN și G. VĂIDEANU, coord. P. APOSTOL, vol. II, E.D.P., București, 1970. La discuțiile asupra legității în pedagogie au participat și V. Bunescu, Dan Potolea, I. Gh. Stanciu ș.a. 4. I. GH. STANCIU, V. NICOLESCU, N. SACALIȘ, Antologia pedagogiei americane contemporane, E.D.P., București, 1971. 5. STANCIU STOIAN și P. POPESCU NEVEANU (sub red.), Modernizarea învățămîntului la
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
evocă mai nuanțat devenirea omului în timp. Dialogul cu alte zone ale cunoașterii i-a stimulat, fără îndoială, voința de a ameliora instrumentele. E lesne de observat, spre exemplu, un paralelism între descoperirea legilor de evoluție a naturii (Darwin) și legitățile sociale definite aproape simultan (Marx). Selecției naturale dintr-un domeniu i-ar corespunde lupta de clasă în celălalt. Se știe că darwinismul a profitat de ideile malthusiene din sfera socialului și că "atracția pulsională" a fourieriștilor beneficiase la rândul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sistemul. Ca o trăsătură comună la autorii citați putem evidenția necesitatea alegerii variantei optimizate de conducere a procesului de învățământ. Optimizarea procesului de învățământ poate fi definită ca o conducere ce se organizează pe baza luării multilaterale în considerare a legităților și principiilor de învățământ, a formelor și a metodelor actuale, precum și a particularităților sistemului dat, a condițiilor sale interne și externe cu scopul asigurării celei mai eficiente funcționări (în limitele optimizării) a procesului de învățământ, prin prisma criteriilor stabilite. Optimizarea
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
are o problemă aproape urieșească de survolat, adică să-și reîncarce toate conceptele cu aspectele inefabile legate de om. Antropologizarea pieței este o acțiune deosebit de complexă, desfășurată în detalii de finețe, prin care operatorii conceptuali și comunicaționali (ipoteze, noțiuni, categorii, legități și consecințe) ajung să fie reîncarnați din perspectiva noii viziuni. Asta ar oferi o deschidere neașteptată, astfel încât teoria să devină adevărata expresie a unor variabile până acum ciuntite, cum este, între altele, timpul calculat. Urmând modelul fizicii, Economia a făcut
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
SME au, în consecință, valori de tip aleatoriu, se confruntă cu probleme din clasa celor de haos și au funcțiuni dedicate raționalizării surselor de haos localizate în logica intersubiectivității. SME sunt esențial diferite de sistemele și modelele fizice pentru că orice legitate, orice recurență și orice singularitate se originează în subiectivitate și intersubiectivitate. SME, cum spun epistemologii, conțin observatorul, iar acesta influențează evoluțiile ca parte indisolubilă. SME, deși pot fi analizate ca macroentități precum planetele, ele au comportamente de tip cuantic; incertitudinea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
specifice să contureze imagini și reprezentări sociale ale acestor fenomene. Acest pariu al cercetărilor de tip antropologic și sociologic este cu atât mai important cu cât se încearcă pătrunderea logicii unor societăți și/sau fenomene care funcționează după principii și legități diferite de cele cu care operează știința modernă. De exemplu, James Frazer scrie în Creanga de aur117 despre legile magiei: legea sau principiul similitudinii (asemănătorul poate produce asemănător) și legea simpatetică (între toate lucrurile există o simpatie universală). Referindu-se
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
precum magia, astrologia sau alchimia se transformă în erezii care se ocupă de idoli, demoni, fantasme. Încetul cu încetul, știința modernă ia locul vechilor științe. Imaginarul Renașterii pe care s-a clădit o adevărată cultură este ignorat și înlocuit cu legități, raționamente, concepții și paradigme specifice spiritului modern. Trecerea de la știința Renașterii la știința modernă, așa cum este explicată și argumentată de cunoscutul istoric al religiilor, ilustrează din plin faptul că orice etichetări și conotații pe care le primesc magia, divinația, astrologia
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un scop clar asociat intim cu instinctele, nevoile și scopurile umane"166. Nu credem că este vorba de "înrudire", ci mai degrabă de o asemănare a "obiectului de studiu". Ea poate funcționa chiar și atunci când ne referim la lege și legități. În divinație și în magie funcționează o seamă de principii care au fost enunțate încă din Antichitate și apoi preluate. O foarte bună sistematizare a lor o face James Frazer în Creanga de aur167. Prima ar fi legea similitudinii. Ea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu poate fi despărțit și poate acționa în chip miraculos asupra posesorului. De pildă, un clarvăzător poate spune foarte multe despre un subiect dacă posedă o fotografie sau un obiect ce i-a aparținut cândva acestuia. Al treilea tip de legitate le combină pe cele două și funcționează conform unei simpatii pneumatice universale, cum scria la timpul său Marsillio Ficino. Aceasta ar însemna că lucrurile și ființele acționează, la distanță, unele asupra altora, printr-o simpatie secretă care, asemenea eterului invizibil
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
asupra altora, printr-o simpatie secretă care, asemenea eterului invizibil din știința modernă, are rolul de mijlocitor. Așa cum se prezintă informațiile pe care le avem la dispoziție grație cercetărilor din domeniul antropologiei și etnologiei, vechile științe nu duceau lipsă de legități care să ofere publicului explicații satisfăcătoare și convenabile. A treia condiție pe care dorim să o verificăm, cea de metodă, nu ridică mari probleme. La fel ca în cazul științelor moderne, divinația și magia posedă un arsenal de tehnici extrem de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]