3,106 matches
-
avut șansa să nu declanșeze o dezbatere publică cu privire la modelarea ei politică. Dar, asemenea avantaje sunt minime față de dezavantajele rezultate din lipsa unei legitimări ideologice, morale și politice. În schimb, slăbiciunile unei poziții ambigue în societate, dublată de lipsa de legitimare, s-au dovedit catastrofale în momentul în care noii capitaliști români au fost nevoiți să facă față atacului dur al capitalului internațional. 6. NOUA CLASĂ A CAPITALIȘTILOR ROMÂNI Această nouă clasă, care a „explodat” în realitate imediat după prăbușirea comunismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost prima nouă categorie socială care a reușit să se afirme - valorificând perioada în care a existat „disimulată” în interstițiile societății socialiste -, dar și cel mai puțin capabilă să modeleze noua realitate. În schimb, a fost principala sursă de legitimare și de sprijin a ideologiilor deformate și ineficiente ale intelectualității. Și tocmai faptul că cele două neputințe s-au sprijinit reciproc a permis noului capitalism din România să se dezvolte, relativ la adăpost de dezbaterea publică și de influența populației, pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai ales cel occidental. Căci în vreme ce capitaliștii români erau considerați din capul locului ca fiind „răi”, capitalul străin era considerat „dezirabil” în general, iar cel occidental, chiar „benefic”. Această viziune cu privire la capitalul străin era puternic susținută și de factorii de legitimare externi - instituțiile financiare internaționale (BIRD, FMI, OCDE, UE, BERD etc.), think-tank-urile occidentale (de la societățile de rating la cele de consultanță) și chiar ONG-urile cu însemnate contacte occidentale - cu impact semnificativ asupra legitimărilor în societatea românească, la cancelariile statelor occidentale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
era puternic susținută și de factorii de legitimare externi - instituțiile financiare internaționale (BIRD, FMI, OCDE, UE, BERD etc.), think-tank-urile occidentale (de la societățile de rating la cele de consultanță) și chiar ONG-urile cu însemnate contacte occidentale - cu impact semnificativ asupra legitimărilor în societatea românească, la cancelariile statelor occidentale și mass-media occidentală, de asemenea cu un puternic impact legitimator în opinia publică românească. În al patrulea rând, capitalul occidental dispunea de un know-how tehnologic și organizatoric, inclusiv managerial, la care noii capitaliști
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asupra celui mai important dintre toate personajele politice ale tranziției, adică asupra lui Ion Iliescu. Dar nu trebuie uitat că, în acea perioadă, Ion Iliescu reprezenta cea mai mare parte a populației și, în consecință, era purtătorul celei mai solide legitimări politice. Guvernul „terapiei de șoc” al lui Petre Roman a fost contestat și înlocuit printr-o combinație de acțiune socială („mineriada” din 1991) și acțiune politică (demiterea guvernului de către Parlament și Președinte). Noul guvern de tehnicieni instalat în urma acestei „lovituri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
semnificativ, iar finanțarea deficitului bugetar depindea de bănci. Arbitrul confruntării era, evident, politica - și, până în 1996, ea a decis în favoarea capitalului industrial. În schimb, guvernarea care rezultă din victoria CDR în alegerile din 1996 este orientată politic împotriva capitalului industrial. Legitimarea politică este întemeiată pe o ideologie a reformelor conform căreia capitalul de stat - prioritar industrial - trebuie sacrificat de dragul privatizării și al trecerii la economia de piață. În realitate, avem de a face cu un prim val al ofensivei capitalului occidental
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
financiar. Capitalul financiar occidental își face apariția pe piața românească pe scară largă începând cu 1997, beneficiind de un sprijin politic și ideologic occidental semnificativ. Terenul confruntării este cel al guvernării, iar capitalul financiar occidental aduce în sprijinul său deopotrivă legitimarea internaționlă și presiunea politicii occidentale. Politicienii români se pomenensc dintr-odată prinși la mijloc între aceste două centre de presiune divergentă - industria românească, pe de o parte, și capitalul financiar, autohton și străin, pe de altă parte. Rațiuni politice îi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu privire la privatizare - la „împărțeala” avuției socialiste -, iar această competiție a dominat și modelat toate procesele tranziției, de la cele politice la cele sociale și culturale, și chiar religioase. Orice grup și, până la urmă, orice individ din societate și-a construit o legitimare specială care să-i permită să solicite o parte cât mai mare din uriașa avuție care urma să fie împărțită. După care s-a ciocnit, ca individ și ca membru al grupului, de legitimările și solicitările altor indivizi și altor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din societate și-a construit o legitimare specială care să-i permită să solicite o parte cât mai mare din uriașa avuție care urma să fie împărțită. După care s-a ciocnit, ca individ și ca membru al grupului, de legitimările și solicitările altor indivizi și altor grupuri. Soluția tuturor problemelor - atât personale, cât și de grup - era, desigur, la nivel politic. Pe tot parcursul acestei analize a tranziției postcomuniste românești am întâlnit noțiunea de „grad de libertate”, care exprima posibilitatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în principal desființarea acestui sector rezervat administrației. Nu în ultimul rând, privatizarea a trebuit să țină cont de populație. În condițiile revoluționare ale primilor ani de după prăbușirea comunismului, populația nu putea fi ignorată. De fapt, ea era principalul factor de legitimare a tuturor măsurilor de reformă și nici un fel de privatizare nu era posibilă fără acordul populației. Această situație s-a întins pe toată perioada primului deceniu de postcomunism și a condiționat orice altă reformă în domeniul privatizării. În consecință, cum
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
domeniul privatizării. În consecință, cum orice succesiune la guvernare a avut drept consecință o nouă alegere cu privire la privatizare, fiecare dintre acestea a fost însoțită de o repartizare gratuită a proprietății de stat către populație, ca un soi de „plată” a legitimării pe care populația o acorda privatizării principale, dedicată uneia sau alteia dintre elite. Elita managerială a primit controlul proprietății de stat (limitată de „rezervarea” pentru administrație a regiilor autonome), grosul fostei industrii socialiste, dar a acordat populației gratuit circa o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aplicate reformele tranziției, ca urmare, pe de o parte, a legăturilor sale interpersonale vaste cu noua clasă politică a societății, iar pe de altă parte, ca urmare a capacității sale ridicate de influențare a opiniei publice și, în consecință, de legitimare a politicilor publice și a personalităților politice. Cum era de așteptat, și-a utilizat influența inclusiv asupra politicilor privatizării și, la rândul ei, în structură și în componență a fost masiv influențată de efectele privatizării. În materie de privatizare, rolul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cazuri, comparabile cu veniturile obținute de proprietarii de capital. Mai ales într-o societate în tranziție, precum cea românească, în care diferențele dintre capitaliștii autohtoni și funcționarii capitalului străin pot fi chiar în favoarea acestora din urmă. În spațiul fost comunist, legitimarea lor este excepțională - marele capital străin și, pe urmele lui, cel autohton dispun de o legitimitate superioară, pentru că se consideră că reprezintă viitorul societății. Tehnicitatea la care fac apel în relația cu opinia publică și cu populația, prin limbaj, tradiție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fi interfața de comunicare între societăți și sisteme, potențial ce le mărește importanța în fiecare dintre rețelele ale căror legături le asigură. Chiar dacă mica burghezie națională și mica burghezie produsă de marele capital internațional au baze economice și de legitimare diferite, unitatea lor este, totuși, remarcabilă. În special pe baza istoriei sociale și politice a fostelor colonii, sociologia este mai obișnuită cu conflictul dintre aceste două componente ale micii burghezii dintr-o societate aflată în dezvoltare procapitalistă. Mica burghezie națională
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
le-a urmărit nimeni niciodată. A fost nevoie de 10 ani, de o instituție de talia și autoritatea Băncii Mondiale și de un economist laureat al Premiului Nobel pentru economie - deci dificil de contestat - aflat la vârful structurii ierarhice a legitimării și cunoașterii în sistemul capitalismului dezvoltat pentru ca explicațiile ideologice cu privire la „lipsa de voință politică” și „rețeaua fostei Securități” să poată fi ignorate și contrazise legitim. Noua abordare implica faptul că o economie capitalistă de piață se face nu numai cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
radiouri subvenționate, astfel încât să nu depindă nici de piață, nici de reacția publicului, și pe care le-au utilizat ca portavoce ale propriilor interese de afaceri și politice. Al doilea punct de sprijin al capitalului occidental a fost dependența de legitimarea externă a politicii românești. I-a ajutat aici lipsa de unitate a clasei politice românești în apărarea sistemului pe care tocmai îl construise. În competiția pentru legitimarea externă, taberele politico-economice românești s-au acuzat reciproc de corupție, compromițându-i legitimarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politice. Al doilea punct de sprijin al capitalului occidental a fost dependența de legitimarea externă a politicii românești. I-a ajutat aici lipsa de unitate a clasei politice românești în apărarea sistemului pe care tocmai îl construise. În competiția pentru legitimarea externă, taberele politico-economice românești s-au acuzat reciproc de corupție, compromițându-i legitimarea internă. Figura ideală pozitivă a „capitalistului politician” a fost înlocuită cu cea negativă a „baronului local”, iar „eroul pozitiv” a luat forma investitorului strategic occidental, instituționalizat. Presiunea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
legitimarea externă a politicii românești. I-a ajutat aici lipsa de unitate a clasei politice românești în apărarea sistemului pe care tocmai îl construise. În competiția pentru legitimarea externă, taberele politico-economice românești s-au acuzat reciproc de corupție, compromițându-i legitimarea internă. Figura ideală pozitivă a „capitalistului politician” a fost înlocuită cu cea negativă a „baronului local”, iar „eroul pozitiv” a luat forma investitorului strategic occidental, instituționalizat. Presiunea externă pentru separarea politicii de afaceri a fost cel de al treilea „pilon
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din populație consumă 80% din produsul intern brut al societății. Ion Iliescu a introdus în discursul politic și ideologic referirea la „modelul suedez” ca model de urmat pentru tranziția capitalistă românească. Preluând idei ale stângii occidentale, pentru o mai bună legitimare. Cf. Dogan, Pelassy, (1992). Merită remarcat titlul complet schimbat al lucrării, apărută în Franța cu titlul Le Moloch en Europe: Etatisation et corporatisation (Economica, Paris, 1987). Este greu de spus ce anume înseamnă „forță politică semnificativă”. Putem, de exemplu, să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
alcătuiau materiile de bază predate În școlile de partid (filosofie marxist-leninistă, economie politică și politici economice, istorii ale mișcării muncitorești și ale partidelor acestora, precum și „construcție/viața de Partid”) erau integrate În câmpul științelor sociale („ale societății”), contribuind totodată la legitimarea academică a anumitor poziții din spațiul puterii. Ele au constituit resurse favorizante sau defavorizante, după caz, În procesul reconversiilor profesionale ale foștilor membri ai școlilor de partid după 1989. Istorii de partid și de stat. Dintre științele sociale, istoria a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ale intelectualilor apropiați de PDS au adus În discuție caracterul unilateral al unei părți din istoriografia occidentală despre RDG, reproșându-i mai ales că nu ține cont de schimbările intervenite În raporturile dintre cele două state germane, precum și funcția de legitimare politică conservatoare pe care o Îndeplinesc aceste studii. Ele resping mai ales punerea semnului egalității Între „cele două dictaturi pe pamant german”, nazistă și comunistă. Istoriografia românească după 1989 și-a propus la rândul sau reevaluarea „perioadei comuniste”. Linia de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de evenimentele din 1989. Această contraelită fusese neutralizata În perioada de „postmobilizare” (cum o numește Jowitt), caracterizată prin prioritatea obiectivelor modernizării. Scăderea capacității de mobilizare și de represiune a regimurilor leniniste le impunea să facă apel la noi modalități de legitimare, ceea ce a contribuit și la redefinirea statutului intelectualilor, precum și la profesionalizarea politicii sub influența intelectualilor și a activităților de tip academic. Mai importantă decât definirea „adevăratei naturi” a regimurilor de tip sovietic mi se pare legătură stabilită Între prăbușirea lor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
directe. Privilegiile noastre sunt cele ce ne Împiedică, În mai mare măsură decât poliția politică, să Îmbrățișam o ideologie elitista: puterea elitei ar fi prima care ar avea de suferit din pricina anarhiei ce-ar rezultă din respingerea acestei forme de legitimare. În felul acesta ne străduim, În arte, ca și În toate celelalte domenii, să protejăm atât varză puterii specialiștilor [tehnocrați], cât și capră puterii poporului (Haraszti, 1983, p. 88). # „Fiii poporului” și „elitele funcționale” se regăsesc În miezul dezbaterii care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În mod esențial de dreptul de a acorda doctoratul) de către diferitele școli de partid țin atât de constrângerile unei conjuncturi deosebite (dezvoltarea economiei, a aparatului de partid și a celui de stat etc.), cât și de o strategie simbolică de legitimare (căutarea de prestigiu intern și internațional). Evoluțiile acestor școli au fost diferite, În pofida echivalentei lor formale În ceea ce privește statutul și, uneori, a numărului de cadre. Școlile de la București și Sofia au adoptat mai repede denumirea de „academii” decât celelalte (cele de la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
revoluționarism verbal», critici care justifică mai degrabă sistemul dând impresia că-l contesta. Bourdieu consideră atunci, ca și mai tarziu, că ar trebui formulate Întrebări corecte privind responsabilitatea școlii În locul reproducerii «mitului egalitar» al ideologiei iacobine: sistemul școlar contribuie la legitimarea inegalităților sociale și economice, dându-i aparențele meritului școlar - teze expuse În Leș Heritiers (Moștenitorii), cartea scrisă Împreună cu Jean-Claude Passeron. În ce priveste ideologia, articolul cel mai reprezentativ rămâne cel publicat Împreună cu Luc Boltanski (Bourdieu, Boltanski, 1976, pp. 5-6), În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]