2,103 matches
-
doresc modificarea și completarea legii în sensul introducerii unui nou act de identitate, care să ateste cetățenia română și să cuprindă domiciliul acestora din străinătate. Având în vedere că, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării și că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile
DECIZIA nr. 716 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282997]
-
trebui să aibă un caracter imperativ și un înțeles unic, raționamentul judecătorului tinzând spre clarificarea înțelesului unor norme juridice, pe cale de jurisprudență, selectivă și neunitară, cu toate că jurisprudența nu constituie izvor de drept, iar judecătorul nu poate fi legiuitor. ... 6. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că, după modificarea articolelor din titlul II al Codului de procedură penală, referitor la camera preliminară, s-a asigurat dreptul la
DECIZIA nr. 661 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283079]
-
un înțeles unic, devin opționale, de la caz la caz, raționamentul judecătorului tinzând spre clarificarea înțelesului unor norme juridice, pe cale de jurisprudență, selectivă și neunitară, cu toate că jurisprudența nu constituie izvor de drept, iar judecătorul nu poate fi legiuitor. ... 14. În aceste condiții, Curtea constată că soluționarea aspectelor invocate de autorul excepției nu intră în sfera contenciosului constituțional, ci țin de competența exclusivă a judecătorului de cameră preliminară, care are competența, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 661 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283079]
-
calitate a legii, Curtea, prin Decizia nr. 213 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 august 2013, a reținut că, în acord și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. Referitor la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai
DECIZIA nr. 705 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279302]
-
creditelor și să încadreze conduita actorilor din domeniul bancar în anumite tipare fixate de Guvern, cum ar fi cele referitoare la creditare și dobânzi. Acestea sunt riscurile pe care Guvernul și le asumă atunci când eludează rolul Parlamentului de unic legiuitor și reglementează, în pripă, prin ordonanțe de urgență. ... 23. Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în raport cu împrejurarea că au fost stipulate motivele care au
DECIZIA nr. 488 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278797]
-
sa de Cameră decizională în materie, nu ar putea avea posibilitatea să modifice sau să completeze aceste norme juridice, ci doar să le aprobe sau să le respingă. Or, în aplicarea prevederilor art. 61 din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, atribut suveran de reprezentare a voinței cetățenilor, având astfel competența constituțională de a transpune în lege cerințele societății. ... 12. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, președintele Camerei Deputaților
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
cu modificările și completările ulterioare. ... 24. În jurisprudența sa, cu privire la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare, statuând, în esență, că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
2 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 7 februarie 2023, paragraful 85). ... 25. Curtea a reținut că, potrivit art. 61 din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Art. 75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
cu privire la dispoziții care nu au fost niciodată și în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, rezultă că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte dispozițiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră. Or, adoptând legea în forma supusă controlului, Camera Deputaților a sustras dezbaterii primei Camere sesizate soluții legislative care țin de substanța și
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). ... 21. În același sens, prin Decizia nr. 705 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 19 februarie 2024, paragraful 15, Curtea a reținut că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte criteriile de calitate a legii. Referitor la aceste cerințe, în Hotărârea din 29 martie 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Curtea Europeană a
DECIZIA nr. 665 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280646]
-
unei norme juridice în sensul adaptării acesteia la realitățile sociale este o prerogativă exclusivă a autorității legislative având în vedere dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă
DECIZIA nr. 618 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280682]
-
a asigurărilor sociale de sănătate. “ ... ... 13. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (2) referitoare la principiul egalității în drepturi, ale art. 61 alin. (1) cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, ale art. 115 alin. (6) referitoare la delegarea legislativă și interdicțiile legiferării pe această cale și ale art. 139 alin. (1) privind stabilirea prin lege a impozitelor, a taxelor și a altor contribuții. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 595 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278835]
-
privind salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, cu indicarea funcției, nivelului studiilor, vechimii în funcție, salariului de bază pentru anul 2020 și coeficientului, Curtea Constituțională a statuat că reprezintă dreptul și obligația autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (...) și că (...) pentru considerentele expuse anterior, nu pot fi reținute nici criticile de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 80 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278557]
-
care îndrituiește legiuitorul să stabilească prin lege competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. În virtutea acestor prevederi, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, fapt ce nu constituie o ingerință a puterii legiuitoare în activitatea judecătorească (a se vedea Decizia nr. 100 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011). Curtea Constituțională a statuat în acest sens că, potrivit art. 126 alin. (2
DECIZIE nr. 700 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281096]
-
de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României. Însă prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de
DECIZIA nr. 690 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281103]
-
în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). ... 29. În același sens, prin Decizia nr. 705 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 19 februarie 2024, paragraful 15, Curtea a reținut că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte criteriile de calitate a legii. Referitor la aceste cerințe, în Hotărârea din 29 martie 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Curtea Europeană a
DECIZIE nr. 666 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280785]
-
a Guvernului nr. 49/2014 și a Legii nr. 128/2017 prin care a fost dezincriminat acest tip de incompatibilitate, Guvernul apreciază că sesizarea este inadmisibilă, întrucât se critică o omisiune legislativă. Or, potrivit art. 146 din Constituție, Curtea Constituțională nu este legiuitor pozitiv, neavând competența de a se pronunța asupra omisiunilor legislative. ... 17. Cu privire la neconstituționalitatea art. 160 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, în ceea ce privește caracterul definitiv al hotărârii judecătorești prin care se soluționează
DECIZIA nr. 550 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280080]
-
pentru Senat și Camera Deputaților. ... 13. Acceptarea unor astfel de critici ar transforma instanța constituțională într-un legislator pozitiv, contrar prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, excepția
DECIZIA nr. 547 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280501]
-
din Constituție, potrivit cărora impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1), potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, precum și ale art. 115 referitor la delegarea legislativă din Legea fundamentală. ... 24. Totodată, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate aduce în discuție aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii, chestiuni care, astfel cum se va
DECIZIA nr. 476 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285411]
-
judiciare pe care partea îl datorează statului. Se arată, de asemenea, că textele criticate au fost adoptate cu ignorarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și că acestea dau posibilitatea instanței de judecată să se erijeze în puterea legiuitoare, aspect ce contravine principiului echilibrului și separației puterilor în stat. În acest sens, se susține că instanța poate stabili cheltuielile judiciare pe care o persoană le datorează statului în lipsa unei norme juridice sau a unui document care să ateste
DECIZIA nr. 240 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286851]
-
de justificare practică, iar dispozițiile art. 231 alin. (2) cu referire la art. 229 alin. (1) lit. b) din Codul penal reprezintă opțiunea legiuitorului, fiind adoptate de Parlament potrivit politicii sale penale, în considerarea rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Prin adoptarea acestor norme, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, respectând principiile constituționale invocate de autorul excepției (Decizia nr. 25 din 6 martie 1996, publicată
DECIZIA nr. 109 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286840]
-
constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, Decizia nr. 81 din 25 mai 1999 sau Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003). De asemenea, Curtea Constituțională a precizat că este dreptul exclusiv al legiuitorului
DECIZIA nr. 94 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287660]
-
justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, dar aceasta nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Nici reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea
DECIZIA nr. 200 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287700]
-
metode de calcul. ... 14. Lanțul de norme contestate din ordonanțele de urgență încalcă și principiul separației puterilor în stat, deoarece Guvernul a utilizat mecanismul ordonanțelor de urgență succesive pentru a bloca efectul legilor-cadru de salarizare date de Parlament, ca autoritate legiuitoare. Toate legile-cadru de salarizare, începând cu anul 2010, au stabilit, ca principiu general, principiul legalității, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forța legii. O normă care trimite generic la niște cuantumuri dintr-o
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]