971 matches
-
pierzându-se în negura veacurilor. În acest sens, principele Dimitrie Cantemir, în celebra sa Descriptio Moldaviae, consemna această familie în rândul neamurilor boierești care ar fi dăinuit aici de la începutul istoriei Moldovei 1, iar cronicarul Ion Neculce, în al său Letopiseț, făcea referiri la funcțiile pe care le-au deținut unii membri ai acestei familii în secolele XVII-XVIII2. Ceva mai târziu, spre jumătatea secolului XIX, în scrierea paharnicului Constantin Sion3 privitoare la genealogia familiilor boierești moldovene se nota în mod exagerat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
traducere după originalul latin de Gh. Guțu, introducere de Maria Holban, comentariu istoric de N. Stoicescu, studiu cartografic de Vintilă Mihăilescu, indice de Ioana Constantinescu, notă asupra ediției de D. M. Pippidi, București, 1973, p. 280-281. 2 Ion Neculce, Opere. Letopisețul Țării Moldovei și o samă de cuvinte, ediție critică și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, București, 1982, p. 24, 296, 421, 467 etc. 3 Constantin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boerii Moldovei, ediție îngrijită de Rodica Rotaru, Mircea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dar În măsură mai largă de istorici și oameni de cultură români dintre care menționam: Alexandru V. Boldur, Ion Nistor, Constantin C. Giurescu, Nicolae Smochină, Ioan Mailat, Vasile Harea.... Spre frontiera de vest a Ucrainei, În Podolia, Zidiri arhaice și Letopisețe din Îndepărtatele vremi amintesc de o existență dacică cu nume de voevozi si localități evocate doar de cronici. Regiunea Podoliei apropiată de pămanturile Moldovei are cele mai frecvente urme de fapte și Întîmplări ce amintesc de existența dacilor. Localitatea Camenițe
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
1310 de către genovezi. După alte surse, cetățile Hotin, Camenița, Țețina, frecvent amintite de cronicile moldovenești, menționează un voievodat sub numele de Țara Sepenițului În fruntea căruia se afla un voievod maramureșean, citat pe la Începutul veacului al V-lea. Într-un letopiseț, reise că din anul 1347 Hotinul este amintit ca cetate valahă. În lungul interval de timp de când a fost menționat pentru prima dată și până În anul 1712 când Hotinul a fost transformat În raia urcească, cetatea a adăpostit domnitorii moldoveni
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
periferia CP, care conține proiecții de topic și de focus, și periferia vP poate găzdui proiecții de topic și de focus); obiectul direct năvală în (53e) primește această intepretare. Analiza atentă a fragmentului din (56) (corespunzând exemplului (53e)) extras din Letopisețul lui Ureche (ULM.~ 1725) arată că, de fapt, un subconstituent (Bodgan Vodă) al subiectului (oastea lui Bogdan Vodă) este menționat anterior în discurs; din această perspectivă, nu este clar dacă subiectul ocupă poziția de generare [Spec, vP] sau este deplasat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care există o singură inversiune, putem observa o scădere graduală a ratei inversiunii pe parcursul secolului al 18-lea, de la 5.21% (rată aproximativă de una din douăzeci) în AA.1708 la 1.68% (rată aproximativă de una din cincizeci) în letopisețul lui Neculce. Secolul care stă mărturie dispariției treptate a inversiunii este deci secolul al 18-lea. Interpretarea pe texte Se poate lesne observa că proporția inversiunilor nu este aceeași în fiecare text. În secolul al 16-lea, în traduceri, rata
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
51-289. CIst.1700-50 Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Românești. Ed.: Istoria Țărâi Rumânești atribuită stolnicului Constantin Cantacuzino, ed. O. Dragomir, București: Editura Academiei Române, 2006, 145-202. CL.1570 Coresi, Liturghier. Ed. Al. Mareș, București: Editura Academiei, 1969, 127-148. CLM.1700-50 Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei. Ed.: M. Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1958, 41-201. CM.1567 Coresi, Molitvenic. Ed.: Coresi, Tâlcul evangheliilor și molitvenic românesc, ed. V. Drimba, București: Editura Academiei Române, 1998, 189-211. CP1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
română, 5), 193-199. MC.1620 M. Moxa, Cronograf. Ed.: Mihail Moxa, Cronica universală, ed. G. Mihăilă, București: Minerva, 1989, 95-223. Mol.1689 Molităvnic. Ed. A. Dumitran, A.-M. Gherman, A. Vanca, Alba Iulia: Reîntregirea, 2009, 163-1075. NL.~1750-66 Ion Neculce, Letopisețul. Ed.: Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, ed. I. Iordan, București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, ed. a II-a, 1959, 31-388. NT.1648 Noul Testament. Ed. Alba Iulia: Reîntregirea, 1998. PH.1500-10 Psaltirea Hurmuzaki
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1620 M. Moxa, Cronograf. Ed.: Mihail Moxa, Cronica universală, ed. G. Mihăilă, București: Minerva, 1989, 95-223. Mol.1689 Molităvnic. Ed. A. Dumitran, A.-M. Gherman, A. Vanca, Alba Iulia: Reîntregirea, 2009, 163-1075. NL.~1750-66 Ion Neculce, Letopisețul. Ed.: Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, ed. I. Iordan, București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, ed. a II-a, 1959, 31-388. NT.1648 Noul Testament. Ed. Alba Iulia: Reîntregirea, 1998. PH.1500-10 Psaltirea Hurmuzaki, ed. I. Gheție și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai veche versiune a traducerii lui Udriște Năsturel, București: Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2013, 82-325. ȘT.1644 Șeapte taine a besearecii, Iași, 1644. Ed. I. Mazilu, Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2012, 173-259. ULM.~1725 Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei. Ed. P. P. Panaitescu, București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1955, 57-210. VE.1703 Viața lui Esop. Ed. Violeta Barbu, București: Minerva, 1999, 175-208. VRC.1645 Varlaam, Răspunsul împotriva catihismusului calvinesc. Ed.: Varlaam, Opere, Răspunsul împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la baza realizării filmelor românești, fotografiile din filmele românești, precum și cele realizate în timpul turnării filmelor, împreună cu negativele acestora, afișele, pliantele cinematografice etc., jurnalele cinematografice de actualități, precum și materialele cinematografice nemontate (imagine și sunet) obținute în cadrul filmărilor de cinecronica sau de letopiseț cinematografic și al filmărilor unor evenimente deosebite sau în cadrul filmărilor unor activități ale protocolului de stat, realizate înainte de anul 1990 cu finanțare integrală de la bugetul de stat sau de la bugetele unor unități cinematografice de stat; c) abrogata; ... d) săli și
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
și contemporană, casa memorială O. Cazimir ș.a. Desfă șoară o amplă activitate de creație și de cercetare. Redăm din opera sa o „închinăciune” dedicată Marelui Ștefan pentru a cărui preaslăvire a făcut 6 a ni de pu șcărie. Pagini de letopiseț Măria sa Ștefan avea, se spune, Când poposea în cramă la Cotnar, O binecuvântată slăbiciune. De care prea puțini aveau habar. Se mângâia cu Grasa și Feteasca. Și dulci, și seci, și, vorba aia, Când degusta din ploscă și Băbeasca, Poftea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și își dovedește vastele cunoștințe pe care le posedă. Cititul este modul cel mai plăcut de a cunoaște lumea, deoarece timpurile trecute își spun experiența, mai ales în filele cărților. Mie îmi place istoria neamului meu și de aceea citesc letopisețele, din care mi-am descoperit originea. Astfel, am cunoscut lumea și pe mine însumi. Alte cărți pe care le citesc adesea sunt cele de călătorie. Acestea îmi dezvoltă imaginația, iar cărțile lui Jules Verne îmi pun în față imaginile lumii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cu apă bună de băut, pentru că aici, lângă o fântână cu apă dulce, se poate găsi una cu apă sărată sau sălcie. Am pomenit noi despre cele vreo 400 de documente ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei ajunse la Zolkiew. Din Letopisețul Țării Moldovei al lui Ion Neculce aflăm: „Atunce (1686 n.n.) au luat craiul (Sobiețchi n.n) și pe Dosofteiu mitropolitul din Ieși, cu toate hainele și odoarele mitropoliei. Ș-au luatu și moaștele lui Sfetei Ion Novei de la Suceavă, care
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Drăghiceanu susține că: „...din camerier al lui Vasile Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia acestui voievod”. Despre firea și năzuințele lui Gheorghe Duca vorbește și Ion Neculce în „ Letopisețul Țării Moldovei”: „Că el să ține și vorove în casa lui, de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Unii cred că-l pot numi pe însuși inițiatorul mișcării de înnoire: „Iancu Roset - scrie Cezar Bolliac - a fost cel întâi boier care a lepădat binișul și ișlicul pentru frac și pălărie“ (Trompeta Carpaților, 1866, nr. 437); alții trec la letopiseț pe cei din urmă cavaleri ai vetustății: „Boieri mari ca banul Iordache Filipescu și Alexandru Ghica «Barbă Roșie» au purtat până la moarte, sub domnia lui Carol I, vechiul costum cu anteriu, brâu și, în loc de ișlic, o șapcă rusească“ (Constantin Moisil
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ușor asimilabil, noul se asociază cu vechiul, nuvela lui Negruzzi ne instruiește și altminteri. Alexandru Lăpușneanul se înfățișează, în chip deschis, ca o lectură nouă a unui text vechi: câteva file ale cronicii lui Ureche. Lesne de recunoscut pentru știutorii letopisețului, dependența față de el e marcată suplimentar prin epigrafele capitolelor I și IV. Sentimentul de confort intelectual al cititorului de formație tradițională fiind astfel asigurat, restul poate fi oricât de modern, chiar și sub raportul limbii. Cu un simț superior al
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
răspăr de J. -K. Huysmans, unde „obrajii tencuiți cu fard și buzele pictate” sînt de rigoare. în literatura romînă nu existau modele de acest fel. Deprinderea de a folosi sulimanul e atestată atît de Neculce, într-o cunoscută pagină din Letopiseț, despre țiitoarea unui domnitor din secolul al XVII lea, „o fată de rachieriță”, cît și de Prințul de Ligne, la sfîrșitul secolului următor, însă acest gen de artificiu nu era privit cu simpatie. Chiar și în epoca modernă mentalitatea locală
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe dușmani și îi vând ca robi neguțătorilor din Orient . Captivii erau luați atât de la popoarele sedentare, cât și de la nomazi; sclavii erau de neam slav, rhus, bulgar, burtaș, peceneg. Din cronicile rusești aflăm aceleași lucruri despre cumani. De exemplu, letopisețul rusesc al lui Lavrentie relatează că la anul 1093, polovții (cumanii) „au ars cetatea Tarțscului și pe locuitori i-a risipit”, iar pentru anul 1094 spune „țăranii au pierit, alții au fost prinși și au fost risipiți în diferite țări
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
au moșii și sate, sunt în sfatul domnesc și apar în documente, ultima dată în 4 august 1400 . Vitejii lui Ștefan sunt ridicați la acest rang în cadrul unor ceremonii feudale, de regulă după unele victorii importante, așa cum se spune în Letopisețul anonim: „a instituit mulți viteji atunci (8 iulie 1481) și a dăruit multe daruri scumpe și îmbrăcăminte boierilor și vitejilor și întregii oștiri”, iar tot așa procedează Ștefan cel Mare după victoria împotriva polonilor la Codrii Cosminului, dar când se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a mai putut interveni, fiind urmărită de cavaleria lui Ștefan care nu se pedestrise pentru a intra în luptă din vale. Ureche Vornicul, cum îi zice Mihail Kogălniceanu în analiza pe care o face bătăliei de la Războieni , folosind datele din Letopisețul moldovenesc, cu pana lui iscusită, analizează cu mult discernământ bătălia de la Vaslui: „Ștefan le-au ieșit înainte din sus de Vaslui, la Podul Înalt, pre care i-au biruit Ștefan Vodă nu așa cu vitejia cum cu meșteșugul, că întâi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
semnul cruzimii pe care a cultivat-o cu o Îndărătnicie ieșită din comun. „Acest fel fu sfârșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sânge În istoria Moldovei”, gratulat cu apelativul „nenorocitul domn”. Izvorul de inspirație al nuvelei este „Letopisețul țării Moldovei” de Grigore Ureche. Răspunsul dat de Lăpușneanul solilor lui Tomșa, În frunte cu vornicul Moțoc și postelnicul Veveriță, este indicat de scriitor a fi din Cronica lui Miron Costin, Însă se știe că despre domnia lui Alexandru Lăpușneanul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Între cei trei preoți care slujesc la biserica românească din strada Jean de Beauvais, Iulian Nistea pare cel mai „călugăr“ și e, de fapt, cel mai modern: ai zice că tocmai a ieșit din biblioteca de mănăstire, părăsind manuscrise și letopisețe, ca să asculte necazurile unui suflet rătăcitor. Dacă rătăcitorii sunt românii ajunși la Paris, ceea ce părăsește părintele pentru ei nu sunt nici pana, nici foi vechi de pergament, ci, adesea, tastatura calculatorului. Părintele Iulian Nistea este unul dintre cei mai prolifici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
are cinci: Teatrul Național, Teatrul Liric, Teatrul Davila, Comœdia și Compania Lirică Grigoriu pentru operetă. Din această agitație se va naște, cu siguranță, o literatură dramatică. Istoria Cele mai vechi cronici în limba română sunt cea ale lui Ureche 23: Letopisețul Țării Moldovei 24, cu pagini admirabile despre domnia lui Ștefan cel Mare, rivalitatea acestuia cu Vlad Țepeș, bătălia de la Războieni; cea a lui Miron Costin 25, din timpurile cele mai îndepărtate până în 1662, cu un tablou foarte viu al căsătoriilor
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și X de Vasile I Macedoneanul și Leon al VI-lea cel Înțelept, vorbesc și Nicolae Iorga (Bizanț după Bizanț) și Neagu Djuvara (Între Orient și Occident). 240 Grigore I. Dianu, op. cit., p. 17. 241 Mihail Kogălniceanu, Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, tom II, București, 1872, p. 22. 242 "Era un turn mai înainte în chip de clopotniță și sub turn era visteria și sub visterie, temnița în care se închideau tîlharii, ucigașii, foarte lucru prost a privi cineva
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]