769 matches
-
Elisabeta Lăsconi A trecut peste un deceniu de când a apărut în limba română Dicționar khazar, roman lexicon în 100.000 de cuvinte de Milorad Paviș (Ed. Nemira, 1998), ce a revoluționat specia romanului, l-a propulsat în secolul XXI, situându-l pe scriitorul sârb între înnoitorii prozei contemporane. Lectura cărții a însemnat atunci o experiență răvășitoare, pulverizând
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
propriile ei superstiții medicale. Aceste fabulații sînt precum aerul pe care îl respirăm în mod automat și precum ideologia dominantă căreia ne supunem fără s-o recunoaștem. Ne alcătuiesc și ne hotărăsc comportamentul. Despre aceste pseudocunoștințe medicale e vorba în Lexiconul erorilor medicale al medicului german Werner Bartens. Titlul poate induce în eroare: în paginile dicționarului nu e vorba atît de ideile greșite ale medicilor dintr-un timp sau altul, cît de părerile noastre eronate cu privire la ființa umană atunci cînd o
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
medicinei, de la rolul benefic sau malefic al colesterolului pînă la eficiența liposucției și a liftingurilor, de la incidența cancerelor pînă la influența hormonilor asupra psihicului, sau de la eradicarea unor boli infecțioase pînă la recenta lor recrudescență în epoca contemporană. E un lexicon din paginile căruia afli cît de puțină cunoaștere se află în mulțimea de cunoștințe ferme cu care ne-am încărcat mintea. Cu alte cuvinte, afli cîtă pseudocunoaștere populară plutește în jurul disciplinelor medicale. În fond, în afara medicilor, toți sîntem niște diletanți
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
magia. Tocmai de aceea medicii apar tot mai des în ochii noștri învăluiți într-o aură de vraci, vindecători și terapeuți taumaturgi. Ce fac ei numai ei știu, iar nouă nu ne rămîne decît să chibițăm pe margine. În privința terminologiei, lexiconul lui Werner Bartens e scris într-o limbă la îndemîna oricui. Îl citești cu plăcere, cu atît mai mult cu cît autorul nu-și înfrînează umorul pe care îl are din plin. Rezultatul este un dicționar pe care îl poți
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
spun că avem de-a face cu două boli complet diferite, a căror singură asemănare stă în apariția radicalului "reuma" în numele lor. Nu am intenția de a insinua că traducerea Ioanei Dinescu nu ar fi bună. Dimpotrivă, varianta românească a lexiconului e fluentă, plăcută și firească, lucru cu atît mai îmbucurător cu cît e vorba de o traducere din limba germană. Și totuși, în fraza anterioară s-a strecurat o greșeală. În rest, numai cuvinte bune despre dicționarul pseudocunoașterii noastre medicale
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
spre admirația cititorilor și uimirea criticilor. Cu o inteligență narativă puțin comună, Mircea Horia Simionescu își surprinde mereu cititorii prin abordări deloc uzuale în tradiția prozei românești, cum ar fi ordonarea materiei epice după regulile stilului administrativ sau după principiul lexiconului. Ceea ce la nivelul formal de fond al construcției epice (hard-ul romanelor și prozelor scurte, dacă se poate vorbi de așa ceva) pare de un schematism dezarmant, se complică fundamental la nivelul stilului, al frazei propru-zise (soft-ul romanelor). Totul se
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
la Cluj, în 1822-1823: Dictionariu rumanesc, lateinesc, si unguresc, dein orenduiala excellentii sale preosfintitului Ioan Bobb, vladeicul Fagarasului asediat si cu venitu cassi clerului typarit in doao tomuri. Lucrarea - a cărei paternitate nu e tocmai lămurită - , a precedat mai celebrul Lexicon de la Buda, din 1825; în prezentările istoriei lexicografiei românești nu i se atribuie un rol foarte important, fiind considerată, alături de altele din aceeași perioadă, alcătuită din "simple liste de cuvinte", deci neinteresantă din punctul de vedere al tehnicii lexicografice. Totuși
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
Bulgăre (sau bulgăr, variantă destul de răspândită) e un cuvânt vechi, dar a cărui origine a rămas necunoscută. Cuvântul a fost atestat în Palia de la Orăștie (1582) - „și Domnul Dumnezeu făcu pre om den bulgăr de pământ” - și e cuprins în Lexiconul de la Buda (1825). Laurian și Massim îl înregistrează în Glosarul care completează dicționarul lor academic, fiind rezervat cuvintelor non-latine (Glossariu care coprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor cum și cele de origine îndoioasă șindouiosaț, 1871
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
circumspecție și în cele din urmă cu ostilitate de autoritățile comuniste. Ierarhia oficială a valorilor literare nu coincidea cu aceea propusă de dicționar. Și, în afară de asta, enerva însăși ideea de a-i consacra pe scriitori prin menționarea lor într-un lexicon impunător, în condițiile în care Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu dețineau exclusivitatea în materie de prestigiu și faimă. în mod surprinzător, și după 1989 dicționarul s-a împotmolit în tot felul de dificultăți, astfel încât până în prezent nu au apărut decât
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
al lui Titu Maiorescu de a fi semnalat pericolul. În studiul său din 1868 În contra direcției de astăzi în cultura română, constata, la început, că științele filologice la noi s-au creat prin trei opere false (Istoria lui Petru Maior, Lexiconul de la Buda din 1825, Tentamen criticum din 1849), toate eronate și falsificatoare. "Direcția falsă o dată croită, prin cele trei opere de la începutul culturii noastre moderne, inteligența română a înaintat cu ușurință pe calea deschisă și, cu același neadevăr înlăuntru și
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
dau în D, ca în dicționarele obișnuite, numai definiții (riguroase) ci se fac adevărate analize ale conceptului respectiv, articolele devenind astfel, mici concentrate de lingvistică. De asemenea trebuie specificat că unele articole reprezintă, de fapt, succinte studii de ex. limbaj, lexicon, gramatică, sem(?), tranzitiv. Aproape fiecare articol este însoțit de ilustrări adecvate alese cu deosebită grijă din cei mai de seamă scriitori... Celui care consultă D-ul nu-i va scăpa elementul estetic de bună calitate care îl întîmpină în special
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
etnicitate (ethnic loyalty). Apar, acum, lucrări de emancipare culturală: Protopiriea (�primă învățătură") a lui Theodor Cavallioti, destinată culturalizării Aromânilor în limba greacă (Th. Capidan: �încredințat că numai în această limbă cineva se poate cultiva"). Apare, întocmit de Daniil Moscopolites, un Lexicon Tetraglosson (probabil, 1794) în care aromâna figura alături de greacă, albaneză și bulgară (teritoriile în care erau răspândiți Aromânii!) - cu aceeași demnitate și �drept de cetate" în lumea balcanică. Se poate adăuga, aici, acel încă misterios (sau prea puțin cunoscut) manuscris
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
frigul, care se întinde, episodic, în trei secțiuni, pe un traseu de blockbuster mai degrabă incongruent cu poezia de până acolo. Indiciat scrupulos, poemul în cauză amplifică perspectiva ludic științifică. E unul din puținele sale merite.) Ce nu intră în lexiconul patern al lui Coman? Cafeaua, de exemplu. Absența e de natură să nedumerească serios. Deși apare mai peste tot în interiorul poemelor, nici un titlu nu-i e, așa cum s-ar cuveni, rezervat. Dedus exclusiv din text, ritmul e totdeauna susținut. Uneori
Exiguum Etimologicum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7173_a_8498]
-
Ovid lângă Caransebeș»”. Ce legătură poate exista între Publius Ovidius Naso, poetul roman exilat pe viață la marginea extremă a imperiului, acolo unde, între geți și sarmați, își scrie „Tristele” și „Ponticele”, și meleagurile bănățene? Aparent nici una. Și totuși... Un lexicon de geografie din 1780, editat de Karl Gottlieb von Windisch la Bratislava, sub numele de „Geografia Regatului Ungar”, ne informează doct că orașul Caransebeș a fost o colonie romană și se pare că vestitul poet Ovidius a trăit aici în
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
în scrierile vechi numele orașului nostru se găsește scris în diferite forme, în 1551 figurând chiar ca Tomoschwar, pe lângă cetate curgând Tomisch (Timișul), foarte apropiat așadar de Tomiswar. Să mai spunem, pentru amuzament, că în ediția a II-a a lexiconului de conversație a lui Brockhaus se poate citi despre Ovidiu că ar fi fost exilat la Tomis, „în Moesia de jos, actualul Banat Timișean”. Scaunul meu drag În timpul războiului austro-turc din 1737 - consemnează același Béla Schiff - ziarul de campanie „Geheime
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească", 1931). Magiunul de opiu e menționat, de mai multe ori, și în extrem de interesantul volum al lui Andrei Oișteanu, Narcotice în cultura română (2010). Și sensul „pastă alimentară" este destul de vechi: cuvântul e atestat în Lexiconul de la Buda (1825), în forma măjun, cu trimitere la lictariu: un ardelenism (împrumut din maghiară), explicat la rândul său ca „miere de prune". În uz și în dicționarele ulterioare, acest sens se va impune tot mai mult: la Șăineanu, în
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
zahăr) prezintă interes în măsura în care e un anglicism perfect intrat în limbă, adaptat fonetic și grafic cu mare rapiditate, pe care mulți vorbitori nu-l mai raportează la original (engl. jam). Micul Dicționar Academic îi indică drept primă atestare anul 1957 (Lexiconul Tehnic). Probabil că termenul a pătruns inițial prin importuri, pe etichetele produselor alimentare, - dar s-a impus prin adoptarea sa oficială, ca denumire industrială într-un sistem economic centralizat. Răspândirea sa a fost astfel foarte rapidă, în ciuda concurenței cu vechiul
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
scriitorii există, în situația în care amenințarea ignoranței generale pare să-și fi atins scopul, cu toate că în ultima vreme au apărut istorii ale literaturii române, fie "de azi pe mîine", fie "condensate" sau mai puțin condensate, elective sau esențiale, și lexicoane în care aproape că au fost adunați toți scriitorii români din toate timpurile, pare, pe lîngă desuetudinea ideii, o încercare disperată de-a face mai prezentă, mai interactivă breasla în contact cu cei pentru care scriem sau cu cei cărora
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
Orchestre (Simfonia XV). Partitura conține, ca și multe altele, însemnări de dirijor cu creion colorat. Concertul are o unică parte, Moderato. Potrivit datării din Repertoriul general al creației muzicale românești de Mihai Popescu și catalogului publicat de Viorel Cosma în lexiconul Muzicieni români, Cuclin a transformat concertul în Simfonia XV în 1954. Ce l-a determinat pe Cuclin să reconsidere concertul? După ciclul primelor paisprezece simfonii, descris de el însuși în Mes symphonies, compozitorul inserează această simfonie concertantă, scriind apoi încă
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
acestei fotografii. Îmi place să cred că un viitor matein o va scrie." (pag. 160). Șansele unor asemenea întreprinderi sunt - ne dăm seama împreună cu Matei Călinescu, destul de mici. Și nu sub imperiul vreunei crize științifice care ar împiedica realizarea unui lexicon cultural, nici sub acela al unei secătuiri a talentului pus în joc de un Radu Albala ori Alexandru George (continuatori ai tainei conului Rache din Sub pecetea tainei), ci dintr-un dat - să-l numim, din perspectivă istorică, natural - al
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
Între Bisturiu și Stetoscop, Indienii - o antologie, Omule alb, ascultă-mă” ( antologie de proza și poezie indiană), Ultimul cartuș din tranșee, Între dragoste și datorie, Dincolo de orizonturi, Călătorii pe două continente (cu Ines Coroianu), Ultimele cuvinte ale unor oameni iluștri,Lexicon, Ena (roman-saga), Lungul drum spre Laguna Hills, Jandarm la împărata, Simboluri și mesaje indiene pe stâncă în America de Nord. Cu o săptămână înainte de a se stinge, proiectăm o editare a aforismelor glossate de Dsa prin vreme. N-a fost să fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Între Bisturiu și Stetoscop, Indienii - o antologie, Omule alb, ascultă-mă” ( antologie de proza și poezie indiană), Ultimul cartuș din tranșee, Între dragoste și datorie, Dincolo de orizonturi, Călătorii pe două continente (cu Ines Coroianu), Ultimele cuvinte ale unor oameni iluștri,Lexicon, Ena (roman-saga), Lungul drum spre Laguna Hills, Jandarm la împărata, Simboluri și mesaje indiene pe stâncă în America de Nord. Cu o săptămână înainte de a se stinge, proiectăm o editare a aforismelor glossate de Dsa prin vreme. N-a fost să fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Între Bisturiu și Stetoscop, Indienii - o antologie, Omule alb, ascultă-mă” ( antologie de proza și poezie indiană), Ultimul cartuș din tranșee, Între dragoste și datorie, Dincolo de orizonturi, Călătorii pe două continente (cu Ines Coroianu), Ultimele cuvinte ale unor oameni iluștri,Lexicon, Ena (roman-saga), Lungul drum spre Laguna Hills, Jandarm la împărata, Simboluri și mesaje indiene pe stâncă în America de Nord. Cu o săptămână înainte de a se stinge, proiectăm o editare a aforismelor glossate de Dsa prin vreme. N-a fost să fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
23 august 1944, cu ample ramificații proustiene în trecut. Imaginea și simbolul cocoșului decapitat sînt recurente (poate prea recurente înspre finalul romanului), mult mai interesant ca procedeu de structurare a conținutului pare să fie jocul "cuvintelor enigmatice". Adolescentul deschide mereu lexiconul sau dicționarul de neologisme sau îl întreabă pe bunicul care e un adevărat lexicon ambulant pentru a afla ce înseamnă "exitus" sau "orgasm" sau ce se ascunde în spatele unor sintagme, "duminică poleită cu margini arzînde" sau cum se pot traduce
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
sînt recurente (poate prea recurente înspre finalul romanului), mult mai interesant ca procedeu de structurare a conținutului pare să fie jocul "cuvintelor enigmatice". Adolescentul deschide mereu lexiconul sau dicționarul de neologisme sau îl întreabă pe bunicul care e un adevărat lexicon ambulant pentru a afla ce înseamnă "exitus" sau "orgasm" sau ce se ascunde în spatele unor sintagme, "duminică poleită cu margini arzînde" sau cum se pot traduce antroponimele dintr-o limbă în alta. între dicționar și realitate, un adolescent încearcă să
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]