775 matches
-
datelor după reguli indicate de către stasuri și formate(în cazul prelucrării informatice) * Transmiterea notiței alcătuite pentru continuarea prelucrării documentului (achizițiecatalogare-clasificare) 104. Enumerați lucrările de referință folosite în catalogare R: Surse de informare generală pentru redactarea notiței bibliografice sunt : dicționare, enciclopedii, lexicoane, atlase, bibliografii.,monografii, cataloage de edituri,de opere, de autori, index de edituri, liste internaționale de forme aprobate pentru catalogarea numelor de stat, catalog de scriitori colectivi și anonimi, catalog suplimentar pentru nume de persoane fizice(Londra 1980), lista vedetei
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
vor fi considerate o culme a culturii renascentiste. De la Disputa (1509) și Școala din Atena (1510‑1511) din Stanza della Segnatura, la Expulzarea lui Heliodorus (1512) și Elibera‑ rea sfântului Petru (1513) din Stanza d’Eliodoro, Raffaelo a creat un lexicon de personaje, limbaj corporal prin mișcări, aranjamente spațiale, efecte de lumină, armonii coloristice și narațiuni dramatice care vor servi ca punct de referință pentru viitorii artiști. Moștenirea lăsată de Raffaelo numit și Prințul pictorilor i‑a oferit artistului o poziție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
vor fi considerate o culme a culturii renascentiste. De la Disputa (1509) și Școala din Atena (1510‑1511) din Stanza della Segnatura, la Expulzarea lui Heliodorus (1512) și Elibera‑ rea sfântului Petru (1513) din Stanza d’Eliodoro, Raffaelo a creat un lexicon de personaje, limbaj corporal prin mișcări, aranjamente spațiale, efecte de lumină, armonii coloristice și narațiuni dramatice care vor servi ca punct de referință pentru viitorii artiști. Moștenirea lăsată de Raffaelo numit și Prințul pictorilor i‑a oferit artistului o poziție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
trebuit să intru în aria gen și politici educație, pentru că era o zonă descoperită, cel puțin în România, și a trebuit să mă ocup și de agendele politice în legătură cu relațiile de gen. Acum lucrez cu Otilia Dragomir la editarea unui lexicon feminist care urmează să apară la Polirom. Trebuie, de asemenea, să conduc un masterat de studii de gen. Sunt mult prea multe lucruri ca să le poți face bine pe toate. La un moment dat te copleșesc. Rezultatul este însă că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se referă la un anumit fel de bani și anume la piesele metalice cu valoare proprie". 5 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981,vol. I, p. 28. 6 Ibidem. 7 Vezi și Gh. D. Bistriceanu-co., Lexicon de finanțe, bănci și asigurări, Editura Economică, București, 2006, vol. I, p. 213. 8 Jacques Le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 332. 9 Apud. Ilie Marinescu, Prețul, moneda, creditul și dobânda, Editura Academiei RSR, București, 1987
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1976; 15e éd., 1997. - Lita LUNDQUIST: La Cohérence textuelle: syntaxe, sémantique, pragmatique, Copenhague, Nyt Nordisk Forlag Arnold Busck, 1980. - Lita LUNDQUIST: L'analyse textuelle. Méthode, exercices, Paris, CEDIC, 1983. - Lita LUNDQUIST: "Linguistique textuelle en France", în G. Hodus et alii: Lexicon der Romanistischen Linguistik, Hamburg, Niemeyer, 1988. - Lita LUNDQUIST: "Le Factum Textus: fait de grammaire, fait de linguistique ou fait de cognition?", Langue française 121, Paris, Larousse, 1999: 56-75. - Teun A. VAN DIJK: "Texte", în J.-P. de Beaumarchais, D. Couty
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
XXIII, 1, Presses universitaires de Nancy, 103-123. LUNDQUIST Lita 1980: La Cohérence textuelle: syntaxe, sémantique, pragmatique, Copenhague, Nyt Nordisk Forlag Arnold Busck. - 1983: L'analyse textuelle. Méthode, exercices, Paris, CEDIC. 1988 "Linguistique textuelle en France", în G. Hodus et alii: Lexicon der Romanistischen Linguistik, Hamburg, Niemeyer. - 1999: "Le Factum Textus: fait de grammaire, fait de linguistique ou fait de cognition?", Langue française 121, Paris, Larousse, 56-75. LUZZATI Daniel 1985: "Analyse périodique du discours", Langue française 65, Paris, Larousse, 62-73. MAINGUENEAU Dominique
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ce aparține lui Sapir și Whorf, care pretind "că limba nu doar transmite, ci ne și modelează felul de a gândi, atitudinile și credințele.16". Una din marile diferențe, bariere între culturi este limba. Convențiile lingvistice pot cauza neînțelegeri în ceea ce privește lexiconul, formele de politețe, relațiile manageriale. Michael Argyle argumentează că persoanele aflate în contact cu o altă cultură ar trebui să fie conștiente de impresia pe care o creează prin stilul verbal pe care îl folosesc. O persoană poate indica o
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
primul sistem de telecomunicații pe unde ultrascurte”, că e „realizatorul uneia dintre primele experiențe de telecomandă prin unde radioelectrice”, că are „lucrări de pionierat în radiolocație și radionavigație”, în fine, că a obținut „Premiul Nobel pentru Fizică, [în] 1908”. Nici un lexicon, din cele consultate de mine, nu se referă la „bogățiile” lui. Și, cred, nici un profesor nu le vorbește elevilor de ele, cum nu mi-a vorbit nici mie. Chiar fabuloase, „bogățiile” se uită repede. După primele fructificări, cînd încă se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
forme de materiale, de energie și de viață existente În natură (minereuri, combustibil, apă, vegetație și animale sălbatice etc.), care prin desprinderea lor din natură, pot fi folosite de om În formă brută sau În urma prelucrărilor industriale” [154, p.702]. Lexiconul de Geologie, Geografie, Mine și Petrol, volumul II , pagina 535 referindu-se la resursele minerale, arată că acestea sunt „Rezerve sau zăcăminte de substanțe minerale utile situate În scoarța terestră, susceptibile să fie valorificate Într-o anumită Împrejurare sau Într-
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pare că nu mai are relevanță ca și categorie de identificare.223 În domeniul relațiilor internaționale dezbaterile cu privire la rolul pe care ar trebui să-l aibă conceptul de identitate, ca și categorie analitică care și-a găsit recent locul în lexiconul convențional al acestei discipline, sunt în plină desfășurare, unii cercetători încercând să plaseze identitatea într-un cadru de variabile, în timp ce alții argumentează că natura multifațetată a identității face ca un studiu sistematic al politicii mondiale să fie imposibil de realizat
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
internă. 20 Evelyn Glose, Mechanismen des Bedeutungswandels, LMU München, Institut für Romanische Philologie, Proseminar Semantik, Lexikologie, Etymologie, 3. Fachsemester, Sommersemester 2005 (vezi pe www.hausarbeiten.de/faecher/ vorschau/49985.html). 21 Vezi Blank, pp. 288-292; Andreas Blank, Polysemy in the Lexicon, în Meaning Change Meaning Variation (editori: Regine Eckardt și Klaus von Heusinger). Workshop held at Konstanz, Feb. 1999, Universität Konstanz, Arbeitspapier 106, vol. I, pp. 11-29; Idem, Why Do New Meanings Occur? A Cognitive Typology of the Motivations for Lexical
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care acest vehicul a dispărut, voiture a început să desemneze cu precădere "mijlocul de transport pentru persoane care se deplasează cu ajutorul unui motor propriu", denumit până atunci exclusiv prin termenul automobile, ale cărui seme au fost preluate de voiture. 27 Lexicon of Linguistics (editori: Johan Kerstens, Eddy Ruys, Joost Zwarts), Utrecht Institute of Linguistics, 1996-2001, pe www2.let.uu.nl/Uil-OTS, s.v. Absorption; autorii fac trimitere la N. Chomsky, Lectures on Government and Binding, Dordrecht, Foris, 1981. 28 Anna (Ania) Lubowicz
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în categoria "grupurilor eliptice", rezultate prin "elipsa modificatorului". 77 Condensarea contribuie însă, cum vom vedea, la îmbogățirea terminologiei tehnico-științifice, de specialitate, ceea ce constituie una dintre preocupările stilicticii moderne, care cercetează și limbajele profesionale. 78 Vezi Andreas Blank, Polysemy in the Lexicon, în Meaning Change Meaning Variation (editori: Regine Eckardt și Klaus von Heusinger). Workshop held at Konstanz, Feb. 1999, Universität Konstanz, Arbeitspapier 106, vol. I, p. 13. 79 Vezi Evelyn Glose, Mechanismen des Bedeutungswandels, LMU München, Institut für Romanische Philologie, Proseminar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dicționarele de limbă germană, ca și cele de limbă engleză (ne rezumăm aici la dicționarele online), atestă cuvântul block și cu sensul "Häuserblock" (http://dict.leo.org), "Wohnblock, Mehrfamilienhaus" (http://www.canoo.net), "bloc (de locuințe)" (http://www.bertys.ro/lexicon/wb.php), "blochaus" (http://www.dictionar.us/german-roman), "a large building divided into separate apartments, offices, shops, etc." (http://dictionary.reference.com), "a large, usually tall building divided into separate parts for use as offices or homes by several different
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
1946, când a părăsit România, devenise redactor cultural la Radiodifuziunea franceză; că a fost din 1975, cercetător la prestigiosul CNRS (Centre National de Recherche Scientifique) din Paris; că a scris articolelele despre România în mai multe enciplodedii străine, printre care Lexicon der Weltliteratur im 20 Jahrhundert, Encyclopédie de la Pléiade, Histoire générale des Littératures; Dictionnaire des Littératures etc. Se știe că deține o imensă colecție de discuri, cea mai completă, se pare, din Paris, și că redactorii muzicali de la posturile specializate din
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
sale istorii. Și atunci întrebarea; Cine? Și în numele cui vorbește acest individ dimpreună cu acoliții săi? devine oportună, ca și întrebarea, cărui spațiu cultural aparțin acești indivizi?. Scopul devine evident încă din 1810 când iconomul Daniil scrie în prefața unui lexicon nici mai mult nici mai puțin că limba greacă trebuie însușită, ca și datinile și obiceiurile grecești „Albanezi, români, bulgari, bucurați-vă și pregătiți-vă să vă faceți romei. Lăsați limba cea barbară, dialectul și datinile - ca ele să pară
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
după o anticameră,-n sertarul editurii, nu mai lungă de vreun an de zile), al autorului temeswarens (locuitor, adică, al urbei de pe Bega, fără a fi și bănățean, — cum se tot putea citi prin cronici, culegeri de eseuri și docte lexicoane), intitulat Afinități... — ... efective, completă Nora Aron sau, mai degrabă, Carmen Carpen. După o scurtă pauză, cea dintâi ținu să-l șicaneze pe proful Elisav, spunând că vede,-n el, un sadic sadea... — ... sau get-beget, întări Carmen. — Sadic, în măsura-n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
e de găsit pentru că stă pe Yahoo Messenger pe «invizibil»“. Oricum, cei șaptezeci la sută dintre românii fără dare de voturi au reușit, prin absenteismul lor, să îi arunce într-o situație ridicolă pe politicienii noștri. DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP „Lexicon de întrebuințare zilnică“ „Albina Românească“ publica în cel de-al zecelea număr din anul 1838 un „Lexicon de întrebuințare zilnică“. Nu știm cine este autorul, dar e foarte probabil ca acesta să fi fost Asachi însuși, având în vedere preocupările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
fără dare de voturi au reușit, prin absenteismul lor, să îi arunce într-o situație ridicolă pe politicienii noștri. DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP „Lexicon de întrebuințare zilnică“ „Albina Românească“ publica în cel de-al zecelea număr din anul 1838 un „Lexicon de întrebuințare zilnică“. Nu știm cine este autorul, dar e foarte probabil ca acesta să fi fost Asachi însuși, având în vedere preocupările sale pentru fabule, scrieri moralizatoare, cugetări, încercări poetice. Eu am citit însă acest „Lexicon“ în primul tom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
anul 1838 un „Lexicon de întrebuințare zilnică“. Nu știm cine este autorul, dar e foarte probabil ca acesta să fi fost Asachi însuși, având în vedere preocupările sale pentru fabule, scrieri moralizatoare, cugetări, încercări poetice. Eu am citit însă acest „Lexicon“ în primul tom al „Daciei literare“ (ediția realizată de Maria Platon și apărută la Editura Minerva în 1972). Îl preluase din „Albina“ Mihail Kogălniceanu, după obiceiul galant practicat de presa acelei vremi (obicei care, uneori, ascundea și o criză de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
a publica unele articole considerate îmbogățitoare pentru cititori, apărute inițial în alte publicații. Și, foarte important (iar unele ziare de azi ar putea lua aminte), de fiecare dată era precizată sursa de proveniență a textului. Redau și eu, în continuare, „Lexiconul de întrebuințare zilnică“, pe care îl consider nu doar amuzant și frumos scris, ci, în multe cazuri, chiar foarte actual. „ADEV|RUL: Este o mâncare care toți o doresc, dar puțini o mistuiesc. BLÎNDEȚEA: Este o virtute care împodobește pre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
de operații, încît grupările și relațiile posibile dintre limbi devin reflexe ale unor autentice întemeieri pentru hartă antropologica a lumii. Din aceste motive, lucrarea lui Dorel Fînaru nu reprezintă formă cunoscută a tratatelor sistematizatoare, reduse de obicei la aspectul unui lexicon, prin care distingerea comunităților din perspectiva lingvistică se întemeiază exclusiv pe descrierea mijlocului de comunicare prin trăsăturile de bază. O secțiune extinsă cu asemenea specific nu lipsește totuși, dar ea este precedată și urmată de capitole ce depășesc caracterul expozitiv
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cercetări lingvistice, XVII, 1966, nr. 1, pp. 19-25. Greenberg, Joseph H., Genetic Linguistics. Essays on Theory and Method, Oxford University Press, Oxford, 2005. Greenberg, Joseph H., Indo-European and Its Closest Relatives. The Eurasiatic Language Family, vol. I. Grammar, vol. ÎI. Lexicon, Stanford University Press, Stanford, 2000, 2002. Greenberg, J. H., Language typology. A historical and analytic overview, Mouton, The Hague, 1974. Greenberg, Joseph H., Some Universals of Grammar with Particular Reference to the Order of Meaningful Elements, în Joseph H. Greenberg
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
and Time, University of Chicago Press, Chicago/London, 1992. Oprea, Ioan, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008. Paliga, Sorin, Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, Burești, 2012. Paliga, Sorin, Lexicon proto-borealicum et alia lexica etymologica minoră, Fundația Evenimentul, București, 2007. Pereltsvaig, Asya, Languages of the World. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2012. Petrovici, Emil, Despre uniunile lingvistice (Limbile balcanice și uniunile vest-europene), în "Romanoslavica" XIV, 1967, pp. 5-11. Pottier
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]