1,038 matches
-
de l'Europe et la ville d'Innsbruck, Strasbourg, Conseil de l'Europe, 2002 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librarii pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare solicitate. Plata se va face ramburs (la primirea coletului poștal
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Viața lui Despot Vodă, Johannes Sommer Pirnensis • Ungaria. Attila, Nicolaus Olahus • Mărturisirea de credință ortodoxă, Petru Movila • Etnogeneza românilor. Noi lecțiuni din istoriografii latini, Traian Diaconescu • Scrieri alese. Poezia latină din epoca Renașterii pe teritoriul României, Johannes Sommer, Christianus Schesaeus LIBRARII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICĂ În aceeași colecție, au mai apărut: Mina-Maria Rusu, Poetica sacrului Dorin Popa, Jurnalistul Camil Petrescu Ioan Marian Țiplic Contribuții la istoria spațiului românesc în vremea migrațiilor și evul mediu timpuriu (secolele IV-XIII) Viorel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1949, lucrează la un anticariat deschis împreună cu C. A. Donescu. Pentru „complot împotriva ordinii publice”, va fi întemnițat între anii 1949 și 1953 și 1959 și 1964. În intervalul dintre cele două detenții își câștigă existența ca ajutor de mozaicar, librar și anticar, statistician și documentarist la Centrul de Hematologie din București. A debutat, încă de pe băncile școlii, în 1928, la „Vlăstarul”, colaborând, în continuare, la foarte multe publicații. A mai semnat cu pseudonimele Ahașverus, Alexandru Argeșiu, Alexandru Cârjeu, Arșavir Emin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
mari de manufactură, încălțăminte, librăriile, restaurantele, erau în mâinile lor. Câte un negustoraș român abia mai răsufla în fața concurenței, așteptându-și falimentul. Atunci am înțeles profund Doina lui Eminescu. Profesorul Ștefan Popescu tipărise la Buzău, în mica tipografie a unui librar, Gheorghe Călinescu, o ediție de Poezii ale lui Eminescu, câteva articole din ciclurile Problema evreiască și Basarabia. În afară de noi, normaliștii, care fuseserăm avizați, foarte puțini au apucat să cumpere volumul căci, în aceeași zi, evreii, prin oamenii lor, au cumpărat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la British Museum, cercetat și pregătit pentru tipar cu sprijinul financiar al lui Take Ionescu (pentru care a întocmit, în 1893, raportul Instrucțiunea în Englitera), a fost publicat în 1929 cu un titlu greșit, Tetraevanghelul diaconului Coresi din 1561, de către librarul bucureștean Pavel Suru, fără să fi primit încuviințarea lui G., care nu încheiase lucrarea. O situație mai fericită va avea ediția din 1936, Povestea vorbii de Anton Pann, „scriitorul popular” care l-a preocupat întreaga viață, întocmită la solicitarea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Sau nu aveți editor? Va trebui să căutăm soluții, să ne interesăm ce se poate face. E actualmente, Într-adevăr, o perioadă vitregă pentru carte, căci prețurile de producție sunt enorme, banii din vânzări se recuperează anevoie (lumea e săracă, librarii remit greu sumele Încasate), deci editorii sunt prudenți și mai ales zgârciți, dar, după cum vedeți prin librării, sunt destui care se descurcă. În caz că problema este găsirea unui editor, iată o mică sugestie care merită, cred eu testată. A apărut de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Zweig, Heinrich Mann, Anna Segers, precum și ale unor autori sovietici erau publicate În foileton În presă, ceea punea uneori probleme pentru drepturile de autor, unii autori importanți fiind tipăriți În tiraje suplimentare fără autorizație. Ceea ce se găsea pe atunci În librarii părea pe deplin suficient, abia mai tarziu punându-se problemă diversificării producției artistice și literare, apărând listele de așteptare pentru anumite titluri. „Cu ce am citit [an acei ani], mă pot lua la Întrecere cu oricare european cultivat” (E.B
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
obștești și cooperatiste, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2012. Gabanyi Anneli Ute, Literatura și politica în România după 1945, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001. Havel Václav, Words on words. Discurs de acceptare a Premiului pentru Pace al Asociației librarilor germani, 15 octombrie 1989. http://www.nybooks.com/ articles/archives/1990/ jan/18/words-on-words/. Accesat la 25 ianuarie 2015. Orwell George, O mie nouă sute optzeci și patru, Editura Polirom, Iași, 2012. Petrescu Cristina , From Robin Hood to Don Quixote. Resistance
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pentru Presă și Tipărituri, dosar 22/1976, ff. 61-64) sau cel din 6 decembrie 1976, la romanul lui Aurel Mihale, Focul alb (ibidem, ff. 74-76). 1 Václav Havel, Words on words. Discurs de acceptare a Premiului pentru Pace al Asociației librarilor germani, 15 octombrie 1989. http://www.nybooks.com/articles/ archives/ 1990/jan/18/words-on-words/. Accesat la 25 ianuarie 2015. 2 Ibidem. 3 Congresul al II-lea al Educației Politice și Culturii Socialiste, 24-25 iunie 1982, Editura Politică, București, 1982, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Dobrogei din Constanța anunța că "zilele acestea, în orașul nostru, se va serba inaugurarea bibliotecii universale fondată de tinerimea care alcătuiește cercul literar "Ovidiu""2258. În cuprinsul acestui articol se arăta că "primele apeluri lansate de membrii cercului "Ovidiu" către librarii din țară pentru mărirea bibliotecii au găsit un ecou sincer în inimile dumnealor"2259. Acesta era motivul pentru care "dl. Socec, din capitală, s-a grăbit a expedia prin poștă, pe adresa cercului "Ovidiu", volume de cărți științifice și literare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sincer în inimile dumnealor"2259. Acesta era motivul pentru care "dl. Socec, din capitală, s-a grăbit a expedia prin poștă, pe adresa cercului "Ovidiu", volume de cărți științifice și literare în valoare de 100 lei; dl. G. M. Grigoriu, librar din Constanța, a donat un frumos album al armatei franceze, în valoare de 50 lei; dl. Sfetea, din capitală, (...) a expediat volume în valoare de 60 lei; dl. Ignat Samitca, din Craiova, (...) a expediat volume în valoare de 30 lei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
un frumos album al armatei franceze, în valoare de 50 lei; dl. Sfetea, din capitală, (...) a expediat volume în valoare de 60 lei; dl. Ignat Samitca, din Craiova, (...) a expediat volume în valoare de 30 lei; dl. V. R. Brăcăcescu, librar din Călărași, (...) de 33 lei; dl. D. Ionescu, librar din Brăila, (...) de 50 lei; dl. P. Apostoleanu, din Brăila, (...) a trimis (...) cărți prețioase"2260. Totodată se menționa faptul că "dl. Albert Hermely, librar din Constanța, a binevoit a dona cercului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
50 lei; dl. Sfetea, din capitală, (...) a expediat volume în valoare de 60 lei; dl. Ignat Samitca, din Craiova, (...) a expediat volume în valoare de 30 lei; dl. V. R. Brăcăcescu, librar din Călărași, (...) de 33 lei; dl. D. Ionescu, librar din Brăila, (...) de 50 lei; dl. P. Apostoleanu, din Brăila, (...) a trimis (...) cărți prețioase"2260. Totodată se menționa faptul că "dl. Albert Hermely, librar din Constanța, a binevoit a dona cercului "Ovidiu" o prețioasă colecție de diferite cărți, în valoare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de 30 lei; dl. V. R. Brăcăcescu, librar din Călărași, (...) de 33 lei; dl. D. Ionescu, librar din Brăila, (...) de 50 lei; dl. P. Apostoleanu, din Brăila, (...) a trimis (...) cărți prețioase"2260. Totodată se menționa faptul că "dl. Albert Hermely, librar din Constanța, a binevoit a dona cercului "Ovidiu" o prețioasă colecție de diferite cărți, în valoare de 40 lei"2261, în timp ce, "dl. D. Nicolaescu, librar din Constanța, a donat cărți și obiecte în valoare de 100 lei"2262. La 12
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din Brăila, (...) a trimis (...) cărți prețioase"2260. Totodată se menționa faptul că "dl. Albert Hermely, librar din Constanța, a binevoit a dona cercului "Ovidiu" o prețioasă colecție de diferite cărți, în valoare de 40 lei"2261, în timp ce, "dl. D. Nicolaescu, librar din Constanța, a donat cărți și obiecte în valoare de 100 lei"2262. La 12 iulie 1898 săptămânalul Constanța publica un articol referitor la "botezul vapoarelor "Regele Carol I" și "Principesa Maria""2263, eveniment petrecut la 1 iulie 1898 în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Aici era în largul lui! Doamne, câte văzuse, câte știa! Cu cine dialogase! Cine-l primise în casă! Primul volum de amintiri ("Umbre") i l-am tipărit în 1970 la "Junimea", într-un tiraj modest. Cu fiecare nou volum, cererea librarilor creștea semnificativ, motiv pentru care puțini sunt deținătorii întregii serii, iar bibliotecile oferă cărțile numai pentru lectură la sală. Leon poseda marea știință de a specula amănuntul caracterologic și a înfiripa portrete din două-trei linii. O replică îi era prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o recitare, pledoaria pentru valoarea dramaturgiei sale, neuitând s-o susțină și cu argumentul rimelor nerepetate... Pe atunci, teatru nu se publica mai deloc, darămite cărămida operei complete. I-am vorbit despre ne-vandabilitatea cărții de teatru, despre veto-ul librarilor comanditari, încercând să-i fac și un calcul din care să reiasă pierderile consistente ale Editurii. Mă asculta neatent și, în mod sigur, nici nu avea disponibilitatea să accepte o discuție axată pe altceva decât pe ideea de valoare unică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a cărților, ziarelor, filmelor etc. nu mai au cum să fie reînviate. Ele corespund unui anumit sistem social-economic și-s posibile doar în cadrul respectivului sistem. Cândva, au avut rezultate spectaculoase: editurile și tipografiile nu puteau face față tirajelor comandate de librari iar tiraj comandat însemna tiraj plătit în avans și în întregime. Ceea ce editorul de azi nici nu poate îndrăzni să viseze. După cum nici cititorul onor mileniului trei nu-și poate visa o carte foarte ieftină și larg accesibilă: înainte de 1990
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
rătăcitor” cu cea a poporului său. Ulterior, În 1908, la New York, Goldfaden a compus tot În idiș un libret muzical intitulat Ahasverus <endnote id="(539, p. 100)"/>. Pentru romancierul Mihail Sebastian (Iosef Hechter), „jidovul rătăcitor” apare În ipostaza unui umil librar ambulant, Abraham Sulitzer, care călătorește cu trenul de clasa a III-a și cară după el multe pachete cu cărți (tipărirea, comercializarea și editarea de cărți erau vechi ocupații evreiești). „Ovreiul e un om cu pachete. Câte necazuri, atâtea pachete
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu știu cum de mai pot suporta ei aceast) situație. O plimbare prin Orașul Vechi cu Sholem Kahn, de la o facultate a Universit)ții Ebraice. M) duce prin sectorul grecesc al cartierului creștin și vizit)m mică libr)rie franciscan). B)trânul librar este un arab creștin care, În urm) cu pește cincizeci de ani, a f)cut parte din armată turc) și Îi place s) vorbeasc) despre acele zile feroce. În vitrin) se afl) traduceri franciscane ale unor jurnale de c)l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cuplului de artiști Clegg & Guttmann care au amplasat trei micro-biblioteci în trei zone de impact social și economic din Hamburg, în aceste biblioteci găsindu-se cărți achiziționate din vecinătățile respective. Realizate din vechi cutii electrice, aceste biblioteci fără gardieni și librari au fost amplasate pentru trei luni, după o procedură elaborată de înștiințare asupra proiectului, de interviuri și discuții cu rezidenții. Aceștia trebuiau să aducă și puteau să împrumute cărți, în fiecare dintre zone proiectul având rezultate diferite. De asemenea, proiectul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pentru a lucra în librăria acestuia; în 1859 a deschis o librărie proprie, în asociație cu Bălăceanu, pe Podul Mogoșoaiei. În 1871 librăria sa era instalată pe strada Lipscani la nr. 7 (în Hanul Greci). Și-a încetat activitatea ca librar în anul 1874. 284. Librăria Ig. Haiman se afla pe Calea Mogoșoaiei, nr. 74, în fața Palatului Regal (pe la 1890); ea a fost „cea dintâi librărie care a introdus la noi cărțile străine în depozit permanent“ (George Costescu, op. cit., p. 233
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ungară a dat 10 mii lei mai mult. În acel moment s-a stins și a treia bucățică de lumânare. Ungurii au obținut aprobarea licitației pentru dânșii la suma de 8 milioane zece mii lei. În anul acesta grădina lui Ioanid librarul pune pentru întâia oară în consumație legumele și fructele cultivate în grădina lui din strada Polonă. Această grădină se numea, înainte de a fi proprietatea lui Ioanid, grădina „Brâslea“. Era o grădină de margine de oraș, unde se făceau petrecerile, unde
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ținut „ieri“); monopolul a fost concesionat unui consorțiu susținut de Banca Franco-Ungară din Budapesta și de Bank of Roumania; în anii 1872-1877 acesta a obținut beneficii reprezentând 75% din capitalul social depus. 10. Grădina lui Breslea (Brăslea, Braslea), devenită proprietatea librarului George Ioanid (1818-1906) a fost transformată de acesta, mai ales după ce și-a lichidat librăria, în 1874, într-o grădină de pomi fructiferi și de legume care aproviziona cu trufandale piețele de zarzavaturi ale Capitalei; ea se întindea pe o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
204, 205 Basilescu, Nicolae (Nae): 397 Bassarabescu, I.A.: 118, 167 Bassarabescu, N.: 167, 168, 172, 211, 404 Bastaky: 298 Batony (pseudonim): v. Bacalbașa, Anton Bădescu, Nicolae Fabiu: 167, 168 Băicoianu, Al.: 276 Băicoianu, C.: 276 Bălan, Florea: 337 Bălăceanu (librar): 147, 175 Bălăceanu, Ion: 22, 365 Bălăcescu, C.: 90, 92, 93 Bălcescu (familia): 127 Bălcescu, Nicolae: 230 Băleanu (familia): 50 Bălteanu, Eniu D.: 299 Bărbucică (poreclă): 155, 201 Bărcănescu (familia): 126 Bărcănescu („cântăreț“): 399 Bărcănescu, D.: 300 Bărnuțiu, Simeon: 71
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]