641 matches
-
ce-ar îndestula înverșunatele fiare dacă ce-i înăuntru ar ieși afară dacă ce-i afară ar intra înăuntru. Ploaie la țară Sprijinite neajutoratele plante de fulgere cum de araci și te uiți cum plouă cum Ochiul din înalturi se lichefiază adapă cu milostenie vegetația oarbă umil prefăcîndu-se și El în orbire. Sfîrșit de an Margine strîmbă de an și-o zăpadă ușoară dintr-odată-nghițită de flacăra lumînării cum o pastilă de-un om gripat. Oboseala Sporește oboseala între crestăturile gerului testate
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
fotbalului. Grupul Editorial RAO, București, 2002. Preț: 1 199 000 lei. Iubire fantastică În lumea romanului lui Boris Vian nu există deosebiri și distincții nete între oameni, animale, plante și obiecte. Universul său fantastic ascultă de alte reguli. Lumina se lichefiază, din robinete ies țipari și păstrăvi, șoarecele are conștiință, iar camera se-ngustează până la dispariție. Toate elementele participă la cea mai frumoasă poveste suprarealistă de iubire, amestec alchimic de poezie, muzică, umor, cruzime, tragism. Boris Vian: Spuma zilelor. Editura Humanitas
Agenda2003-7-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280700_a_282029]
-
unde damnații trec spre seară)/ într-o lotrie bună, o sanie nouă/ Și doi cai de rășină să ne poarte sub rouă/ Să ne poarte sub ierburi, sub atâta surpare/ Pe lucii întinderi, pe ghețuri ușoare”. Mirajul cuvântului dărâmă solidul, lichefiază, corodează, surpă, luminează smârcurile indescifrabile, devenim iluzorii în perspectiva curgerii. Ne învăluiesc apele „ca-ntr-un mare năvod de tristețe”. Și totuși poetul rămâne mușcat de întrebări: „Pentru ce te acoperă până la buze/ sublima răceală a valului?” Se-mpacă el
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
deloc în afara kilogramelor din jurul taliei. Eram, Herr Doktor, în camera bunicii și mă uitam în oglinda ovală de la frumosul ei șifonier de mahon și, când m-am ridicat în picioare, am simțit ceva straniu, ca și cum oglinda însăși s-ar fi lichefiat și argintul ei s-ar fi transformat într-o cascadă și blugii erau complet uzi, de la mijloc în sus mă privea aceeași femeie, jerseu negru, mărgele, de la talie în jos, altceva. Ca și cum mi-ar fi crescut o coadă de sirenă
Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
intelectualilor“, „IMGB face ordine“ și duhorile misologiei postceaușiste pentru care ochelarii, barba, ezitările, referințele culturale, poza lui Coposu și aplauzele pentru Vali Sterian erau una cu delictul de leznațiune și, deci, vivat ghilotina. Ei bine, citind cartea, mi s-au lichefiat rezervele, astfel încât joi 5 martie, în curtea GDS, la mesele pendinte de Green Hours, cu sticloanțe păcătos îmbiate dinspre cramele Oprișor și măncăruri parșiv furnizate de unii dintre autorii cuprinși în carte, am acceptat cu toții că, între l’art de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
englez și n-am exercițiul parodoxurilor prin care poți câștiga ori pierde imperii. Iar ruleta rusească nu-mi place nici atât. Simpla idee c-aș putea fi vreodată pus în fața unei asemenea ghilotine, îmi dă vertijuri, simțind cum mintea mi se lichefiază instantaneu.
De ce și pe cine trădăm? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7749_a_9074]
-
prin străvezimea ei se produc comuniunea cu visul. Și marca pentru amândouă domeniile, atât de steril despărțite, este acuma comună: intensitatea emoția, magia trecutului, vraja îndepărtării, neliniștea nefarmharului, copleșitoarele, insuportabilele chimicale picurând acolo în mtesJ tine, în plexul solar, ulcerîndu-le, lichefiindu-le, colonzîndu-le, făcîndu-ne respirația fierbinte și ochii apoși și gura uscată și arătând ochilor larg deschiși ai emisferelor cerebrale peisaje răvășitoare, pe care le recunosc ca fiind de acolo, din cambrianul, devonianul și silurianul minții noastre, din vremea cîna realul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se-nșire de-a lungul Dâmboviței rectificate a doua oară. Ghemuit într-un colț, pe un palton vechi, cu Biblia lui ferfenițită alături, putea bea liniștit până-n zori. Țuica ordinară, contrafăcută, cea mai ieftină pe care-o putea găsi, îi lichefiase ficatul, îi ulcerase tot trupul și-i veștejise cu desăvârșire pielea, dar nu putuse avea nici un efect asupra ochilor lui, neschimbați de douăzeci și cinci de ani, de când urcasem prima dată în lift alături de el, pe-atunci un tânăr cu fața frumoasă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai greu de alungat. Prin forța gândului, ele reușeau să creeze volume mici, aproape de dimensiunea unui om, în care aerul vibra cu o frecvență joasă. Forța oscilației era atât de mare încît, expus unui asemenea câmp, interiorul corpului uman se lichefia, dând naștere de cele mai multe ori la drame incredibile, în care oamenii vedeau cum din picioare de pildă le rămân doar oasele care sfârșesc și ele prin a se sparge. Singurul lucru care prevestea atacul florilor cântătoare era un zgomot slab
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
venit noi, erați atacați de niște lighioane care scuipau foc. - Da, aprobă Arrus. Numai că înainte fuseseră florile cîntă-toare,. care au trimis asupra dragonului nostru proiectile imaginare, bile imense în care văzduhul tremură atât de puternic încît pur și simplu lichefiază oasele și carnea. - Bine, dar am văzut câțiva oameni care chiar acuză simpto-mele astea. Uite, de pildă, femeia aceea căreia îi atârnă mâna. Aia n-a fost o închipuire, n-a fost un atac mental, vorbi cu însuflețire N'Gai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-Dar pe dumneata te-au numit Olaf. -Erau și patrioți. Trebuie să pun la încălzit mâncarea de ieri seară. O să vezi, e mai bună a doua zi. Așteptând să fiarbă apa pentru paste, amestecai în tocănița al cărei sos se lichefia pe îndelete la foc mic. Biscuit, care-și terminase cina, își luase tălpășița. Sigrid așternu masa în bucătărie. Am pus mâncarea pe masă. -Nu găsești că acum carnea este mai fragedă, mai impregnată de gustul ciupercilor? -Da, zise ea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
să fie reperul? Totul e deplasat cu câțiva metri. Își ridică privirea spre cei câțiva copaci împrăștiați ce împrejmuiesc proprietățile de pe malul râului. Dincolo de zidul de case, câmpurile verzi de porumb freamătă la orizont. Timp de câteva clipe, pământul se lichefiază, așa cum se întâmpla când el și adevărata lui soră erau mici și se învârteau pe loc, apoi se opreau brusc. Se uită la înlocuitoarea lui Karin; și ea pare să se clatine. Mark, trebuie să stăm de vorbă. Despre bilețel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Durerea din ureche se prefăcuse acum Într-o pulsație ce mă ardea. — O să rămîn surd? Surd, nu știu, Însă cît pe ce să dai În mongolism. Energumenul acela de domn Aguilar, cu pocneala lui, era cît pe ce să-ți lichefieze meningele. Nu domnul Aguilar a fost cel care m-a bătut. A fost Tomás. — Tomás? Prietenul dumitale, inventatorul? Am Încuviințat. — Vei fi făcut dumneata ceva. — Bea a fugit de-acasă... am Început eu. Fermín se Încruntă. — Continuă. — E Însărcinată. Fermín
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
făcură la fel. Căldura și lumina care umplură sala calcinară peretele odată cu dihania. Coconii și conținutul lor se topiră ca o melasă translucidă. Se întețea un sunet ascuțit, asurzitor, în timp ce incendiau această parte a sălii. Ceea ce nu era carbonizat se lichefia datorită căldurii intense. Peretele se scurgea, adunându-se în băltoace în jurul bocancilor lor, aidoma plasticului topit. Dar duhoarea nu era cea a plasticului, ci era de origine organică. Toate privirile erau ațintite spre acest perete și pe aruncătoarele de flăcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
frate!... SECRETUL ADRIANEI Nimic Adriana BABEȚI Din cauză că am stat zilnic cam 10 ore în fața calculatorului și-am bibilit o săptămână pagini întregi de programe, proiecte, fișe de evaluare, duminică seara mi s-a rupt filmul și creierii mi s-au lichefiat. Dacă n-aș vrea să trec drept o doamnă, aș zice corect că mi i-am simțit pur și simplu muci. Brusc, habar n-am avut în ce zi sunt și dacă „Orizontul“ trebuie deja dus în tipografie, nici că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
nici nu mai recurgea la verbul a locui, se mulțumea să spună „acum” sau „o clipă”. Iar eu înțelegeam ceea ce se întîmpla cu noi, sau mai bine zis cu ea, sau mai bine zis cu verbul a locui care se lichefia, se scurgea pe fețele noastre, se transforma în microscopice picături de apă sau de sudoare sau de salivă... Cînd Domnișoara ri își mușca buzele privindu-mă era limpede că eu trecusem de fapt prin corpul ei, prin mintea ei, prin
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
legume era un spațiu cultural. nu-și avea cuvîntul cultură, în sensul său doct, originea în termenul inițial care însemna cultura pămîntului ? mîna în care țineam bucata de hîrtie strecurată de domnul Courtois începu să-mi tremure și să se lichefieze. trebuie să citesc imediat ce mi-a scris domnul Courtois, mi-am spus, pentru că altfel hîrtia se va înmuia și fraza va deveni ilizibilă... mi-am amintit că domnul Courtois își scria întotdeauna scrisorile cu stiloul, deci și fraza mea era
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
strigat oligarha dă pă divan, da mandea ieram d-acu În vestibulu dă la bucătărie și n-am auzit-o. Mă jurământez c-am ajuns la ieșire În stare avansată dă fierbere, cu materia cenușie făcută ventilator, iar transpirația Îmi lichefia d-acu plastronu care mi-l dase băiatu noctambul dă la Popolare. Ira să cicatrizez grandiroba la sponsorii mei, așa c-am trecut drept ca bolidu omenesc pân traficu ușor dă la șaișpe și ceva p.m., până am perdut cevașilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ce-am găsit ceva pentru care să lupt, m-am simțit mai bine. Cred că și pentru tata a fost la fel. Uneori inamicul este cel care dă sens vieților noatre. Alteori sensul vine de la persoana iubită. Drew i-a lichefiat trupul lui Mary; numai mintea femeii a rămas în stare solidă, numai mintea i-a rămas trează. Drew era îndrăgostit de pești și păduri și lupi și țărână. El era îndrăgostit de toate și, după ce așteptase atât, oare Mary nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
înainte de a-l fi putut întreba ceva. Febril, căută o sursă de energie și, în mai puțin de 10 minute, pustii imobilul și scuarul. Coridoarele erau adevărate furnale în care huiau trâmbe de flăcări mistuitoare. Pereții aduși la incandescență se lichefiau înecând soldații ce-și urlau moartea. Tancurile se deformau de căldura incendiilor ce le consumau. Nimeni ― însăși această idee îi traversă mintea ca o linie de foc ― dar absolut nimeni, niciun singur membru al acestui comando special nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
dată, cu o exactitate de ceasornic. Era suficient ca medicul să pună vîrful piciorului pe preș pentru ca fojgăiala din jurul său să capete amploare. Păianjenii apăreau de pretutindeni. Din cutia de scrisori, din tocul ușii, din pereți și din burlane ce, lichefiindu-se, luau o formă din ce În ce mai ondulată. Gulerul și mânecile Îi era pline de păianjeni mai mici și mai mari ce alergau cu iuțeală Încoace și Încolo, lăsând În urma lor dâre subțiri și lipicioase. Noimann Întoarse capul, privind cu precauție În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
să revină la dimensiunea lor obișnuită. Și, pe măsură ce porii năpădiți de sudoare se destindeau, se micșorau și insectele ce mișunau prin casă. Chiar și bărbia și trabucul lui Satanovski, legănându-se În hamacul improvizat din secreții nevăzute, piereau din vedere, lichefiindu-se Într-un punct din ce În ce mai Îndepărtat În spațiu. Urma apoi și mult așteptata oră când ornicul Mitropoliei bătea de șase ori. Atunci, cu ultimul zvâcnet, insectele sufereau o scurtă metamorfoză. Pe spatele lor, În locul crucilor, apăreau cadranele de ceas, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
un prozator nenorocit despre una și despre alta, nu fac decât să reconstitui coridorul pe care îl străbăteam în fugă, restul n-are nici o importanță; iar coridorul acela nu poate fi reconstituit altfel când la un capăt al lui te lichefiază viziunile, iar la celălalt capăt te duci să cumperi vinete și așa mai departe, pe când la mijloc te așteaptă doamna Gerda cu nelipsita ei oliță; există, poate, o zonă de filtru prin care trece numai ce, prin natura sa, poate
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
le erau recunoscători celor care îi transformase în mancurți. A urmat, cum era firesc, un proces de metisare. Pentru albi era un câștig. Primeau un trup mai viguros, mai adaptat la spațiul australian, dar își păstrau tradițiile, cultura, aborigenii se lichefiau în comunitatea și cultura anglo-saxonă. Metișii au devenit mai răi. Acestora le este rușine de aborigenii pursânge și spun, ceea ce este adevărat, că aceștia îngroașă prostituția și infracționalitatea de la marginea orașelor, dar nu caută adevărata explicație pentru acest fenomen. Realitatea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să întoarcă lumea pe dos cum faci cu o mănușă. Își pune zilnic în spinare mai mult decât poate duce și de aceea din când în când se trezește cu câte o viroză, strănută fără întrerupere, îi curg ochii, se lichefiază. În timpul crizei simte un fel de furie care îi dă putere să reziste, o face cumva eroic, gătește, spală, face toate treburile casei, furioasă pe starea ei mizerabilă. Din când în când are senzația de îndepărtare a lucrurilor din jurul ei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]