245,951 matches
-
neplăcute covîrșesc... pe cele bune"; "cele bune sînt de ordine mai mult materiale"; "mai toate aceste noțiuni posed între accepțiunile lor și cîte o nuanță ironică (cf. berechet) ce le face improprii pentru dicțiunea înaltă și solemnă" (Influența orientală asupra limbei și culturei române, 1900). Turcismele pot fi așadar ușor "ținute sub control". Elemente populare care trec neobservate sau elemente stilistice supramarcate, cuvintele de origine turcă au fost acceptate ușor în literatură. în Vieața lui Daniil Scavinschi - prefață reluată parțial în
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
așadar ușor "ținute sub control". Elemente populare care trec neobservate sau elemente stilistice supramarcate, cuvintele de origine turcă au fost acceptate ușor în literatură. în Vieața lui Daniil Scavinschi - prefață reluată parțial în ciclul Negru pe alb - C. Negruzzi laudă limba foarte curată a poetului pe care îl evocă: "Este de luat seama că în toată prescrierea aceasta abia două ziceri străine limbei i-au scăpat: huzur și hal, și aceste poate pentru că sunt turcești. Nici un cuvînt grecesc, nici un slavonism nepriimit
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
în literatură. în Vieața lui Daniil Scavinschi - prefață reluată parțial în ciclul Negru pe alb - C. Negruzzi laudă limba foarte curată a poetului pe care îl evocă: "Este de luat seama că în toată prescrierea aceasta abia două ziceri străine limbei i-au scăpat: huzur și hal, și aceste poate pentru că sunt turcești. Nici un cuvînt grecesc, nici un slavonism nepriimit limbei". La fel de firesc acceptă prezența turcismelor Heliade Rădulescu, cînd discută cazul termenilor vestimentari, ca exemplu perfect de împrumut lexical superficial, care nu
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
foarte curată a poetului pe care îl evocă: "Este de luat seama că în toată prescrierea aceasta abia două ziceri străine limbei i-au scăpat: huzur și hal, și aceste poate pentru că sunt turcești. Nici un cuvînt grecesc, nici un slavonism nepriimit limbei". La fel de firesc acceptă prezența turcismelor Heliade Rădulescu, cînd discută cazul termenilor vestimentari, ca exemplu perfect de împrumut lexical superficial, care nu schimbă natura limbii: Cînd a văzut întîia dată românul dulamă, poturi, contoș, anteriu, ceacșiri, islic, firește că a întrebat
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
scăpat: huzur și hal, și aceste poate pentru că sunt turcești. Nici un cuvînt grecesc, nici un slavonism nepriimit limbei". La fel de firesc acceptă prezența turcismelor Heliade Rădulescu, cînd discută cazul termenilor vestimentari, ca exemplu perfect de împrumut lexical superficial, care nu schimbă natura limbii: Cînd a văzut întîia dată românul dulamă, poturi, contoș, anteriu, ceacșiri, islic, firește că a întrebat pe cel care le purta cum se cheamă și acela i-a spus cum se cheamă" (Paralelism între limba rumână și italiană). Nu altfel
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
superficial, care nu schimbă natura limbii: Cînd a văzut întîia dată românul dulamă, poturi, contoș, anteriu, ceacșiri, islic, firește că a întrebat pe cel care le purta cum se cheamă și acela i-a spus cum se cheamă" (Paralelism între limba rumână și italiană). Nu altfel s-ar fi comportat un occidental: Ce face franțezul sau altă nație din zioa de astăzi cînd ia turbanul turcului să-l poarte sau vine trebuința a vorbi de dînsul decît să-l numească iar
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
a vorbi de dînsul decît să-l numească iar turban? Ce face cînd vine trebuința a vorbi despre senatul turcesc, decît a-l numi pe numele lui Divan ș.c.l., dar asemenea vorbe fie cît de multe nu schimbă limba franțozească de a fi limba franțezului, ci din protivă îi avuțește dicsionarul". Comparația (determinată poate și de simpatii și opțiuni politice personale) atestă o plasare psihologică și ideologică în afara Balcanilor: atitudinea față de turcisme nu este una de resentiment față de un
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
să-l numească iar turban? Ce face cînd vine trebuința a vorbi despre senatul turcesc, decît a-l numi pe numele lui Divan ș.c.l., dar asemenea vorbe fie cît de multe nu schimbă limba franțozească de a fi limba franțezului, ci din protivă îi avuțește dicsionarul". Comparația (determinată poate și de simpatii și opțiuni politice personale) atestă o plasare psihologică și ideologică în afara Balcanilor: atitudinea față de turcisme nu este una de resentiment față de un semn al invaziei, al conflictelor
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
Și așa de mult îmi plăceau aventurile acestor personaje, încât am început să le inventez unele noi. Se pare că inițiativa mea nu i-a entuziasmat pe părinți, în orice caz, au încercat să mă abstragă cu vechi cărți în limba germană, cu caractere gotice și cu litografii, moștenite de la bunicul. Toate acestea mi le-a amintit acum închisoarea, într-un mod slugarnic și malițios. Locuiam atunci în apropiere de Piața Pușkin, într-o veche casă de lemn, tipică pentru Moscova
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
o fată ce zâmbea timid, într-o rochie de mireasă. Mult timp în acea seară nu s-a calmat agitația din curte. Grupuri-grupuri discutau despre vrăjitoare. O băbuță foarte bătrână povestea: "Era o domnișoară educată, se spune că știa zece limbi. Foarte repede, prin anul 1918, mirele ei a fugit în sud, la albi, era ofițer, de întors nu s-a mai întors, zice-se că a fost ucis. Iar ea nu voia să creadă și l-a tot așteptat. Alte
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
lui Maiorescu: “Patriotism în limitele adevărului”. Mă întrebați în ce constă identitatea noastră. Dar mai avem oare o identitate? Uneori, stau în cumpănă. Îmi spun: nu cumva tot ce ne poate da iluzia unei identități este faptul că vorbim aceeași limbă, ca în trecut, și că locuim pe un teritoriu care reprezintă, aproximativ, vatra noastră tradițională? În rest, ce ne leagă? N-ați avut niciodată în acești ani senzația că solidaritatea noastră națională e alcătuită din milioane de singurătăți? Mi-ar
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
a fost înlocuit de la conducerea subcomisiei. Acest refuz spune multe despre exigențele Parlamentului față de reprezentanții săi. Admitem că dl Predescu n-are calități de orator, dar stăpînește la perfecțiune volubilitatea agramată, sărăcia de vocabular mascată de sacadarea amenințărilor și violentarea limbii române la adăpostul indignării orale. Subconștientul îi joacă însă feste urîte dlui Predescu. Îl recitez: "Las' că vorbesc eu cu ei, de or să înghețe apele". Vrînd pesemne să spună că îi va face să înghețe pe răsculativi, dl Predescu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
înființată subcomisia care i-a fost dată pe mînă și atunci a întors-o pe �înghețarea apelor". Or, aici dl Predescu trimite la expresia binecunoscută "Minți, de îngheață apele!". Cronicarul nu-i face proces de intenție distinsului senator, asta e limba română. În privința elementelor răsculative, îl asigurăm pe dl Predescu - luînd ca martore toate dicționarele limbii române - că acest cuvînt nu există. Creația sa lexicală e o inepție. Dacă dl Predescu nu e convins de opinia Cronicarului, poate că �strică o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
înghețarea apelor". Or, aici dl Predescu trimite la expresia binecunoscută "Minți, de îngheață apele!". Cronicarul nu-i face proces de intenție distinsului senator, asta e limba română. În privința elementelor răsculative, îl asigurăm pe dl Predescu - luînd ca martore toate dicționarele limbii române - că acest cuvînt nu există. Creația sa lexicală e o inepție. Dacă dl Predescu nu e convins de opinia Cronicarului, poate că �strică o întrebare", în aceeași logică lingvistică, patentată de domnia sa, la urechea senatorului Pruteanu, ca apărător al
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
române - că acest cuvînt nu există. Creația sa lexicală e o inepție. Dacă dl Predescu nu e convins de opinia Cronicarului, poate că �strică o întrebare", în aceeași logică lingvistică, patentată de domnia sa, la urechea senatorului Pruteanu, ca apărător al limbii române. Nu ne-am mira ca dl Pruteanu să lase deoparte politețea de partid și să-i spună �o vorbă" colegului său. * EVENIMENtUL ZILEI a publicat, săptămîna trecută, dovada că acuzația jucătorului de fotbal Florin Prunea că Dumitru Dragomir se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
etc.), verbul lui devine profetic și anunță o viitoare renaștere spirituală a țării sale. Atunci cînd majoritatea intelectualilor contemporani nu găseau suficiente lacrimi ca să plîngă înapoierea Portugaliei și doreau modernizarea rapidă a țării, unul dintre cei mai mari poeți de limbă portugheză vedea singura salvare în reîntoarcerea la trecutul legendar. Astăzi Portugalia s-a modernizat. Este membră a Uniunii Europene, integrează "spațiul Schengen", moneda ei națională este internaționalul Euro. S-ar părea că istoria a optat definitiv. Și totuși... Cine ar
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
ca demn păstrător al tradiției transilvănene, noua ortografie latinizantă. Asta nu înseamnă că eminentul Sextil Pușcariu ar fi fost un naționalist xenofob, ci doar că - în spiritul epocii - el s-a dovedit omul cel mai potrivit pentru a elabora ortografia limbii unei țări cuprinse de patima naționalistă 2). Să lăsăm acum la o parte problema "îndelungatei tradiții" a ortografiei cu "â" și să revenim la contemporaneitate. Ce nevoie avea Academia de o nouă ortografie? Să restabilească ceea ce am comentat mai sus
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
și nepoata Academiei R.P.R.? Ajung astfel la utilitatea unei asemenea măsuri. Un prim argument a fost (iarăși) pur propagandistic: dacă scriem "fântână", sîntem urmașii Romei, iar dacă scriem "fîntînă", devenim niște pîrliți de balcanici. Cui trebuie să-i demonstrăm latinitatea limbii române? Cei care o știu, fie ei români sau străini, o știu oricum, iar pe ceilalți n-o să-i lămurească un semn cu căciulă care marchează un "a" latinesc (și măcar dacă ar fi așa întotdeauna!). Specialiștii nu au nevoie
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
compuse. Așadar, dacă brava reformă ortografică provoacă încurcături la nivel de traducător, mă întreb cum se va descurca un ins care abia dacă a absolvit liceul. în fine, chiar dacă un asemenea act ar fi cu adevărat util pentru afirmarea latinității limbii române 3), adică dacă acceptăm ascendența unui principiu spiritual asupra unuia pur pragmatic, eu cred că utilizarea semnului "â" doar în cuvintele legate de țară ("România") și cetățean ("român") marca mult mai puternic latinitatea limbii române. Exista un fel de
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
adevărat util pentru afirmarea latinității limbii române 3), adică dacă acceptăm ascendența unui principiu spiritual asupra unuia pur pragmatic, eu cred că utilizarea semnului "â" doar în cuvintele legate de țară ("România") și cetățean ("român") marca mult mai puternic latinitatea limbii române. Exista un fel de demnitate a lui "â", semnul la care apelezi doar în situații speciale. Folosirea lui - rară, dar semnificativă - crea un focar de solemnitate în rîndul scris. "â" avea o oarecare aromă de literă sacră (nu exagerez
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
și cînd se folosea ortografia latinizantă, se scria "sunt", dar se citea "sînt"?5) Iar faptul că, enervată de ineficiența reformei inutile, instituția respectivă apelează la Parlamentul României ca să impună cu anasîna (anasâna?) o măsură impopulară, propagandistică și contrară spiritului limbilor în general, nu face decît să confirme ceea ce bănuiam de mult: departe de detașarea științifică obligatorie în cazul unui asemenea for înalt, Academia Română pare mai degrabă un instrument de propagandă revanșard. Girul acordat unei lucrări de istorie cu tentă naționalistă
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
Ceea ce a contat era, cum am spus impactul propagandistic. în fața propagandei, orice argument științific (pro sau contra) pare să pălească. Și mai e un lucru, unul extrem de important: poate ar fi vremea să renunțăm la ideea că originea latină a limbii române reprezintă un fel de blazon aristocratic pe care contactul cu graiurile peizane ni l-ar putea mînji. Românii au scris mai multe sute de ani cu caracterele chirilice decît cu cele latine. Și de ce ne-ar fi rușine de
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
în Facultatea de filologie - pentru liniștea studenților - să nu se mai prezinte teorii diferite, să nu mai existe o diversitate derutantă de opinii: "este într-adevăr inadmisibil ca în Facultate să se predea studenților mai multe definiții asupra noțiunii de limbă literară, fiecare profesor avînd teoria lui personală, una mai neștiințifică decît cealaltă (...). Definițiile neștiințifice pe care le-au dat unii dintre profesorii noștri limbii literare derutau pe studenți în munca lor de însușire a limbii" (SCL, 1952, p. 190). Se
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
într-adevăr inadmisibil ca în Facultate să se predea studenților mai multe definiții asupra noțiunii de limbă literară, fiecare profesor avînd teoria lui personală, una mai neștiințifică decît cealaltă (...). Definițiile neștiințifice pe care le-au dat unii dintre profesorii noștri limbii literare derutau pe studenți în munca lor de însușire a limbii" (SCL, 1952, p. 190). Se înțelege cum, de la asemenea principii și de la o viziune foarte particulară a noțiunior de "știință" și "științific", se poate ajunge la formulări incredibile, în
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
multe definiții asupra noțiunii de limbă literară, fiecare profesor avînd teoria lui personală, una mai neștiințifică decît cealaltă (...). Definițiile neștiințifice pe care le-au dat unii dintre profesorii noștri limbii literare derutau pe studenți în munca lor de însușire a limbii" (SCL, 1952, p. 190). Se înțelege cum, de la asemenea principii și de la o viziune foarte particulară a noțiunior de "știință" și "științific", se poate ajunge la formulări incredibile, în care interpretarea faptelor istorice e substituită de decizia autoritară. E prezentat
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]