43,803 matches
-
reflectez la alcătuirea, sensul și personalitatea lor și, după un oarecare răstimp, să mă încumet, atât cât îmi stă în putere, nu a le descrie, nu a le povesti, ci a le analiza, a le interpreta, a le tranfera, din limbaj plastic într-un limbaj în egală măsură discursiv și hermeneutic. Am avut, astfel, șansa să cunosc, în detaliu, o pictură deopotrivă complexă și profundă, care își etalează, ostentativ, naivitatea, ocultându-și, concomitent, cu studiată discreție, rafinamentul. Sau, altfel spus, o pictură
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
și personalitatea lor și, după un oarecare răstimp, să mă încumet, atât cât îmi stă în putere, nu a le descrie, nu a le povesti, ci a le analiza, a le interpreta, a le tranfera, din limbaj plastic într-un limbaj în egală măsură discursiv și hermeneutic. Am avut, astfel, șansa să cunosc, în detaliu, o pictură deopotrivă complexă și profundă, care își etalează, ostentativ, naivitatea, ocultându-și, concomitent, cu studiată discreție, rafinamentul. Sau, altfel spus, o pictură ce disimulează gravitatea gândului
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
libertatea să reverse tot veninul din suflete. Suficient venin, preaplin venin! Și lectura devine contagioasă. Deși ești scârbit, parcă vrei să vezi până unde se poate ajunge cu gândul veninos, ce cuvinte ai mai putea întâlni să-ți „îmbogățești” vocabularul. Limbajul scris sau vorbit este singura modalitate de materializare a gândirii noastre și cred că el trebuie folosit în sensul respectului, al demnității omului civilizat. D. Drăghicescu în cartea sa „Din psihologia poporului român”, apărută la începutul secolului XX, scria: „Finețea
„RESPECTĂ SĂ FII RESPECTAT!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_respecta_sa_fii_respectat_vavila_popovici_1351267678.html [Corola-blog/BlogPost/358816_a_360145]
-
poruncește rațiunea, este temelia cunoașterii și a înțelepciunii. Între oamenii civilizați există minime raporturi de respect reciproc, formule de prețuire, de decență, de bun simț. În mass-media este din ce în ce mai evidentă această eludare a termenilor decenți, evitarea intenționată a reverențelor de limbaj, poate și pentru a se vedea în ce lume trăim? O oglindă a vieții? Vorbirea stradală nu poate fi aceeași cu cea scrisă, nu poate fi adusă cu predilecție pe ecranele televizoarelor. O cenzură proprie este necesară, din respect pentru
„RESPECTĂ SĂ FII RESPECTAT!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_respecta_sa_fii_respectat_vavila_popovici_1351267678.html [Corola-blog/BlogPost/358816_a_360145]
-
mulți indivizi și din tot mai puține persoane. Cum s-ar spune: multă lume, puțini oameni!”, ne atenționează Pr. Alin-Cristian. „Fără educație și fără Dumnezeu, persoana devine individ, cuvântul devine vorbă, mintea devine creier, sufletul devine trup... de necuvântător, iar limbajul devine onomatopee. [ ... ] Aurul se cunoaște după culoare, păsările după tril, oamenii după cuvânt...” Referință Bibliografică: „RESPECTĂ SĂ FII RESPECTAT!” / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 665, Anul II, 26 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vavila Popovici
„RESPECTĂ SĂ FII RESPECTAT!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_respecta_sa_fii_respectat_vavila_popovici_1351267678.html [Corola-blog/BlogPost/358816_a_360145]
-
a mesajelor non-verbale, a gesturilor, a mesajelor transmise prin întreaga persoană a interlocutorului, mai înseamnă și ceea ce a vrut să spună și n-a reușit, sau chiar ceea ce dorește să ascundă. Citirea gesturilor, prin lumina noilor descoperiri, indică faptul că limbajul non-verbal are o legatură strânsă cu sentimentele interlocutorului, legată atât de context cât și de simțirea generală a unei presoane. Într-o situație ca cea de mai sus, dacă soția ar cunoaște și acest limbaj, pe care intuitiv (intuiția feminine
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1426197475.html [Corola-blog/BlogPost/365549_a_366878]
-
noilor descoperiri, indică faptul că limbajul non-verbal are o legatură strânsă cu sentimentele interlocutorului, legată atât de context cât și de simțirea generală a unei presoane. Într-o situație ca cea de mai sus, dacă soția ar cunoaște și acest limbaj, pe care intuitiv (intuiția feminine) îl percepe, atunci ar ști dacă și unde minte soțul. Prin întrebarea: ► Care crezi că sunt nevoile celuilalt vis-a-vis de intimidate, tu ți le cunoști? Dar pe ale tale personale le recunoști și dacă da
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1426197475.html [Corola-blog/BlogPost/365549_a_366878]
-
în cuvinte și fraze, că este exprimabil religios. Crezul este indisolubil legat de Logos. Între Crez și Logos descoperim o legătură unitară, fermă și indestructibilă. Logosul dă consistență formulării din Crez. Crezul, la rândul lui, este inima exprimării teologice în limbaj uman a Logosului, exprimare în care Logosul comunică despre Dumnezeu, despre Sine ca Dumnezeu-Cuvântul, despre Dumnezeu-Duhul Sfânt, despre Biserică și despre lume și finalitatea ei. Crezul nostru se întemeiază pe Revelația dumnezeiască În afara Revelației nu putem afla Crez creștin și
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
osemintele stră - stră - strămoșilor lor. Poate că de aceea așa i-a și rămas supermarketului numele: La cimitir. Nimeni nu zice : Mergem la Kaufland, așa cum se cheamă de adevăratelea supermarketul. Toată lumea zice: Mergem la Cimitir, la șoping. Adică ceea ce, în limbajul nostru neaoș, s-ar traduce: Mergem la Cimitir, la cumpărături. Ori că ar zice cineva șoping, ori că ar zice cumpărături, aceleași articole- stereotip, croite în serie, îl așteaptă bine-mersi, pe cumpărător: cam aceleași feluri de mezeluri cu același gust
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1457083408.html [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
niciodată. În nopțile lungi de nesomn când praful ulițelor ardea încă de soarele încins al zilei, stăteam pe prispa casei alături de bunici și ascultam greierii ce cântau melodii atât de frumoase fără nici o notă muzicală, care pentru mine, reprezenta un limbaj universal pentru vietățile din natură fiindcă-mi făcea ca bucuria să fie mai deplină. Bucuria nu era un moft, ci o stare de suflet sinceră până la misticism. Cunoșteam notele muzicale doar ca pe un alfabet al unei limbi pe care
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
bucuria să fie mai deplină. Bucuria nu era un moft, ci o stare de suflet sinceră până la misticism. Cunoșteam notele muzicale doar ca pe un alfabet al unei limbi pe care nu o știam. Știam că notele muzicale reprezenta un limbaj universal; dar mie, nu-mi spuneau nimic. Ascultam melodiile de tânguire, sau poate de jale și bucurie ale greierilor și priveam cerul înstelat. Vedeam luna de culoarea vaniliei necoapte ce urca încet, încet printre puhoiul de stele. Mi se părea
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
fără mine, eu alunecând prin toate nevăzut ca o barcă prin umbră. Tot mama a fost cea care m-a trezit la vis. Și iată-mă printre oamenii satului cu care vorbesc, ne înțelegem și percepem de ani și ani, limbajul nostru comun. Ne plăcea ce ne povestea bunicul, rețin și astăzi din aduceri aminte, simple întâmplări din viața lui. Deseori, spre vară și spre toamnă mergând la prietenii lui din Bulgaria - la Balcic, oameni cu care se împrietenise în timpul războiului
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DEMN DE CONSEMNAT Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 649 din 10 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Spicuim din revistele vremii... Editorial: Cronica literară și dăunătorii ei de Nicolae Manolescu Cuvântul dăunători provine din limbajul agronomilor. Îl găsesc foarte potrivit cu ce voi spune despre cronica literară. Am ales-o, dintre speciile criticii, fiindcă e cea mai „fierbinte”, mai ancorată, adică, în realitatea imediată a literaturii. Cel mai „rece” e studiul academic, eseul situându-se la
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
anumite detalii, direcționând-o spre teme impuse de el, spre o anume înțelegere, reușind de cele mai multe ori să imprime, să decidă opinii. Manipularea de format și manipularea lingvistică. Modul în care articolele sunt dispuse în paginile unei publicații, precum și creativitatea limbajului folosit în textul prezentat, plin de semnificații, fac ca receptorul să nu mai fie capabil să delimiteze între argumentele raționale ale unei informații și părerea personală a autorului. Informarea. Da! În marea majoritate a cazurilor se merge pe rolul informativ
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438601330.html [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 194 din 13 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Sarabanda intoxicării argotice continuă cu o veselie demnă de orice altceva și întemeiată, neapărat, pe vechea zicală românească „nici usturoi n-ai mâncat
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
obținută pe căi prea puțin ortodoxe, tocmai pentru a demola personalități, convingeri și atitudini, a demantela principii și acțiuni care nu convin, din cine știe ce interese. Sau, pur șli simplu, din moftul unui orgoliu nemăsurat, care bântuie aproape prin fiecare. Din limbajul coroziv al publicisticii postdecembriste, nu lipsesc nici noțiunile preluate din lexicul strategiei și tehnicii militare, începând cu armele preistoriei omenirii „țepi,țeapă”(preluate ca „amenințări” de emuli târzii ai artei manipulării!), continuând cu „cârligele” atât de casnicei îndeletniciri a întinsului
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
a greși a confratelui (sau/și adversar!?) oferă voluptăți nemaîntâlnite iar împăcarea, după remușcări repetate, a devenit o găselniță (praf în ochii opiniei!) că ai acceptat compromisul din oareșce omenie și înțelegere „superioare” imperativelor momentului. O victorie „a la Pyrrus”! Limbajul pseudo-tripourilor, lâncezind de fauna agramată din arealul minorității rromanes (și nu numai), cu deosebire din vecinătatea tradiționalelor alba-neagra, unde nu trebuie cine știe ce dotări sofisticate, invadează deconcertant maculând organicitatea limbii. O întreagă panoplie a trivialității, perversiunilor și promiscuității, înfășoară în putregai
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
de cauțiune) pentru a „satisface” gusturile ambelor sexe (ba și pe un al treilea în curs de...omologare și monitorizare!!!) poate da idei și mai năstrușnice, pe malurile plictisite de molcoma și slinoasa(!) scurgere a Dâmboviței!... Referință Bibliografică: Decorticări de limbaj (III) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 194, Anul I, 13 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
facultate la prima citire de 9, iar la a doua citire de 10. Întâmplarea face să sune vărul meu, Alex, din Madrid. El lucra în construcții și făcuse un curs de 1000 de ore de auxiliar de enfermeria, care, în limbaj românesc este o combinație între asistentă medicală și femeie de serviciu, pentru că ei administrează tratament, dar și schimbă bolnavii, le fac igiena corporală, ori, în unele spitale sau rezidențe, spală pe jos, cînd nu e nimeni să facă lucrul acesta
ROMÂNCĂ ÎN SPANIA de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1436184537.html [Corola-blog/BlogPost/381633_a_382962]
-
și responsabili în jocul lor la nisip, în mușuroiul de furnici, în dialogul cu pisica și câinele casei. M-a inspirat dorul resimțit pentru Alyazia, fetița venită acum un an în familia noastră. Cartea este alcătuită sub forma unui dialog, limbaj la îndemâna copiilor cărora le este adresată și alături de care ne petrecem o jumătate de oră din seară, spunându-le povești. Distanța a motivat și ea acest gen de comunicare, din dorința de a o ști pe Alyazia-Yazooy aproape de inima mea
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1432644614.html [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
-
în care, chiar dacă oficialii care ne conduc destinele noastre ne ascund adevărata față a Europei, sunt deportați economic de 23 de ani cel puțin patru-cinci milioane de români de toate profesiile, printre care vreo trei milioane de femei care, în limbajul popular al emigrantului, „spală la fund” bătrânii din Italia, Spania, Franța, Germania, Maria Britaniei și din alte state din UE. Ce poate fi mai dramatic, mai tragic, mai absurd și umilitor, decât să ști că ai o diplomă de liceu
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_atemporal_constantin_milea_sandu_1362556763.html [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
ce ne surprinde prin forma textuală și subiect, ce-mi amintește de zicerea lui Macedonski: „Viața este o ciudată comedie care amestecă împreună și dureri și bucurii, punând lacrimi lângă zâmbet, punând zâmbet lângă plâns“. Aici nu scriitorul vorbește, ci limbajul se vorbește pe sine, limbajul ca operă și opera limbajului. Prozatorul care rimează prozodia face ca opera de pur limbaj iar limbajul din această operă este întoarcerea la propria-I esență. Frumosul aici nu este o idée teoretică, ci o
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1444720442.html [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
textuală și subiect, ce-mi amintește de zicerea lui Macedonski: „Viața este o ciudată comedie care amestecă împreună și dureri și bucurii, punând lacrimi lângă zâmbet, punând zâmbet lângă plâns“. Aici nu scriitorul vorbește, ci limbajul se vorbește pe sine, limbajul ca operă și opera limbajului. Prozatorul care rimează prozodia face ca opera de pur limbaj iar limbajul din această operă este întoarcerea la propria-I esență. Frumosul aici nu este o idée teoretică, ci o idée exprimată în formă sensibilă
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1444720442.html [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
amintește de zicerea lui Macedonski: „Viața este o ciudată comedie care amestecă împreună și dureri și bucurii, punând lacrimi lângă zâmbet, punând zâmbet lângă plâns“. Aici nu scriitorul vorbește, ci limbajul se vorbește pe sine, limbajul ca operă și opera limbajului. Prozatorul care rimează prozodia face ca opera de pur limbaj iar limbajul din această operă este întoarcerea la propria-I esență. Frumosul aici nu este o idée teoretică, ci o idée exprimată în formă sensibilă. Cartea are două părți, fiecare
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1444720442.html [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
care amestecă împreună și dureri și bucurii, punând lacrimi lângă zâmbet, punând zâmbet lângă plâns“. Aici nu scriitorul vorbește, ci limbajul se vorbește pe sine, limbajul ca operă și opera limbajului. Prozatorul care rimează prozodia face ca opera de pur limbaj iar limbajul din această operă este întoarcerea la propria-I esență. Frumosul aici nu este o idée teoretică, ci o idée exprimată în formă sensibilă. Cartea are două părți, fiecare cuprinzând capitole cu anu¬mite denumiri, din care nu lipsește
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1444720442.html [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]