826 matches
-
călătorie și a Întrebat-o dacă n-ar vrea să vină la o petrecere. Părea normal, ca un prieten, nu ca un potențial iubit, așa că a fost de acord. Spre surprinderea ei a venit singur să o ia, Într-o limuzină lungă, neagră. I-a spus că o plăcuse de când o văzuse și chiar mai mult după ce vorbiseră și că fata drăguță de la vizionare era asistenta lui. În afara programului avea un alt asistent personal, Ross, pe care i-l „suflase“ lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Dar ai cărți de credit... Dacă scot toți banii, nu voi putea plăti la timp. Atunci nu-ți mai face griji pentru bani. Dacă poți plăti tu biletul de avion, mă ocup eu de restul. Te iau de la aeroport cu limuzina, grație verișoarei mele Zelda, și dormim la ea. Sau ne cazează ea la vreun hotel fițos. Plătesc eu taxiul și mesele, le deduc din impozite - cheltuieli pentru firmă. — Ești foarte generoasă, mulțumesc, dar.... Invitația suna minunat, Însă Kitty nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
zise. Am ajuns și escroace, acum. Pe socoteala mea.“ — De fapt, nu cred că ar fi..., Încercă Kitty să se eschiveze. — ... o idee minunată, interveni David. Vă Însoțesc dacă mă invitați. Și, ca să fie și mai bine, o să iau o limuzină, spuse și se Întoarse spre Paul. Hei, mergem la San Francisco În noaptea asta! — Mulțumesc, dar mai bine lăsăm limuzina, spuse Kitty, dintr-odată categorică. E prea... — Nu, nu putem merge fără limuzină, o Întrerupse veselă Desert Rose. Până În acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
eschiveze. — ... o idee minunată, interveni David. Vă Însoțesc dacă mă invitați. Și, ca să fie și mai bine, o să iau o limuzină, spuse și se Întoarse spre Paul. Hei, mergem la San Francisco În noaptea asta! — Mulțumesc, dar mai bine lăsăm limuzina, spuse Kitty, dintr-odată categorică. E prea... — Nu, nu putem merge fără limuzină, o Întrerupse veselă Desert Rose. Până În acel moment, Diane fusese absorbită de conversația cu Paul, dar cuvântul „limuzină“ Îi trezi interesul. — Limuzină? sări Diane. Sigur că da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fie și mai bine, o să iau o limuzină, spuse și se Întoarse spre Paul. Hei, mergem la San Francisco În noaptea asta! — Mulțumesc, dar mai bine lăsăm limuzina, spuse Kitty, dintr-odată categorică. E prea... — Nu, nu putem merge fără limuzină, o Întrerupse veselă Desert Rose. Până În acel moment, Diane fusese absorbită de conversația cu Paul, dar cuvântul „limuzină“ Îi trezi interesul. — Limuzină? sări Diane. Sigur că da! Hei, ce-am pierdut aici? zise ea, uitându-se la prietenele ei. Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Francisco În noaptea asta! — Mulțumesc, dar mai bine lăsăm limuzina, spuse Kitty, dintr-odată categorică. E prea... — Nu, nu putem merge fără limuzină, o Întrerupse veselă Desert Rose. Până În acel moment, Diane fusese absorbită de conversația cu Paul, dar cuvântul „limuzină“ Îi trezi interesul. — Limuzină? sări Diane. Sigur că da! Hei, ce-am pierdut aici? zise ea, uitându-se la prietenele ei. Parcă văd fața lui Charlie când o să-i spunem despre limuzină, zise Desert Rose. O să fie atât de distractiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Mulțumesc, dar mai bine lăsăm limuzina, spuse Kitty, dintr-odată categorică. E prea... — Nu, nu putem merge fără limuzină, o Întrerupse veselă Desert Rose. Până În acel moment, Diane fusese absorbită de conversația cu Paul, dar cuvântul „limuzină“ Îi trezi interesul. — Limuzină? sări Diane. Sigur că da! Hei, ce-am pierdut aici? zise ea, uitându-se la prietenele ei. Parcă văd fața lui Charlie când o să-i spunem despre limuzină, zise Desert Rose. O să fie atât de distractiv! Kitty nu se gândea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fusese absorbită de conversația cu Paul, dar cuvântul „limuzină“ Îi trezi interesul. — Limuzină? sări Diane. Sigur că da! Hei, ce-am pierdut aici? zise ea, uitându-se la prietenele ei. Parcă văd fața lui Charlie când o să-i spunem despre limuzină, zise Desert Rose. O să fie atât de distractiv! Kitty nu se gândea la limuzină, ci la faptul că va fi nevoită să-i suporte pe David și pe Paul vreme de nouă ore. Cu imaginea asta nu se putea Împăca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Diane. Sigur că da! Hei, ce-am pierdut aici? zise ea, uitându-se la prietenele ei. Parcă văd fața lui Charlie când o să-i spunem despre limuzină, zise Desert Rose. O să fie atât de distractiv! Kitty nu se gândea la limuzină, ci la faptul că va fi nevoită să-i suporte pe David și pe Paul vreme de nouă ore. Cu imaginea asta nu se putea Împăca. Din fericire, Diane dădu Înapoi. — Dar de ce San Francisco? Sună plictisitor. Să mergem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de la serviciu pentru Vegas, dar nu pentru San Francisco. Nu merită. Auzind-o pe Diane, se retrase și Paul. — Nici eu nu pot veni. Mâine am o mulțime de Întâlniri de la care nu pot lipsi. David Începu să dezbată problema limuzinei, dar curând Își pierdu entuziasmul. Devenea evident că, deși se lăuda și voia să pară mai tare decât prietenul lui, Paul era cel mai Înstărit dintre ei doi. Nu avea de gând să cheltuiască nici un ban din buzunarul propriu. — În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și voia să pară mai tare decât prietenul lui, Paul era cel mai Înstărit dintre ei doi. Nu avea de gând să cheltuiască nici un ban din buzunarul propriu. — În nici un caz nu voi cheltui 9 000 de dolari pentru o limuzină de la L.A. la San Francisco, dacă Paul nu vine, dădu el Înapoi. Pentru Paul banii ăștia sunt mărunțiș... totuși, cum o să ajungeți acolo? — Cu autobuzul, spuse Desert Rose. — Cu autobuzul? Ce fel de mare producător internațional ești, dacă trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Îndemnă și Paul. Avem băutură, avem mâncare, avem timp. — Mi s-a Întâmplat ceva magic la doi ani după despărțirea de soțul meu. — Serios? Întrebă Diane. Cum de nu știu povestea asta? Noaptea se dovedea a fi interesantă: mai Întâi limuzina, apoi biletele de avion, acum discuția despre magie. — Am Întâlnit un iranian care chiar Îmi plăcea. Se numea Ramin. De fapt, era jumătate iranian, jumătate suedez, născut aici. Mă tot bătea la cap să citesc un poet persan, Rumi, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
drum, când ieși la lumina zilei. Nu mai văzuse niciodată munți atât de aproape de mare. Matthew Își lăsase mașina la casa din Bel Air când plecase la Vegas, iar SUV-ul negru din noaptea trecută era al unei companii de limuzine, Închiriat ca să-l ia de la aeroport. Așa că fu nevoit să cheme un taxi, care sosi aproape instantaneu. — Povestește-mi despre Malibu, Îl rugă, de Îndată ce taxiul se puse În mișcare, uitându-se la spatele caselor ascunse după un zid Înalt. — De la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
acele mesaje minunate. — Da, ar fi... dar nu ești liber... Când se trezi, Kitty văzu o dungă roșiatică deasupra râului. Se uită la ceasul de pe perete: era 5:20 dimineața. Matthew era, probabil, În drum spre aeroport. Parcă Îi vedea limuzina gonind spre JFK1, pe autostrada pustie. Pe bancheta din spate, Matthew Își cerceta Blackberry-ul, citea programările și mesajele, Îl băga Înapoi În buzunar, se cufunda adânc În scaunul lui mare, negru, de piele și privea soarele roșiatic ce scălda În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
printre Dacii 1100 și 1300, Skodițe, Trabanturi, Fiaturi 650 și 800, Moskviciuri, Wartburguri și Pobede, a parcat un BMW uriaș, cărămiziu, cu număr de Frankfurt. Timp de câteva zile am fost celebru, doar exista o legătură directă între mine și limuzina aia care avea ceva din sfintele moaște, prea se perindau toți s-o vadă și s-o pipăie. Și am mestecat gumă Doublemint până am obosit. După aceea se pune o problemă antropologică, într-un fel și etică: cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pe o vale stâncoasă din Munții Bucegi, pot să jur că l-am auzit pe Matei Florian imitând din buze, perfect, un Porsche ultimul tip. Privind-o pe mama vreme de nouă luni, tata n-a bănuit nici o clipă ce limuzină de lux crește în pântecul ei. Pe urmă, privindu-l pe Matei atâția ani, a înțeles încet, încet. Ca inginer, lui tata îi plăcea să fie șef peste cât mai mulți oameni, dar ca fotograf era un artist retras, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
-o, legendarul instrument parcă scos din cutie: butoane și corzi aurite, silueta elegantă și precisă, calitatea fără egal. Încăpută pe mâna cărui muzician ar scoate chitara aceea sunetul inconfundabil ce ne spală sufletul de cenușa fiecărei dezamăgiri? Inutil de căutat... Limuzina ce-l adusese pe bluesman a întors, neoanele au clipit intens, vântul a mișcat frunzele unei magnolii tinere. B.B. King strângea palme întinse, mângâia capete de băieți albi care (spunea unul) învățau să cânte la chitară fiindcă auziseră un disc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și de alta a ușii. După moda veche, în care se dădea onorul, fiecare soldat pocni din călcâie, ridică mâna și salută. Zâmbind, Blayney primi salutul; după care mai stătu acolo cu Gosseyn și Crang vreo cinci minute, până când cinci limuzine lustruite apărură în josul străzii și intrară pe poartă pe terenul Institutului. Mai mulți bărbați săriră din ele. Și, evident, venise timpul. Blayney se întoarse spre Gosseyn. - Vrei să ți-l aduc pe doctorul Kair? Cu atâția martori de față, Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
cu mine." Răspunsul veni plin de îndoială: Cred că în cele din urmă, o să se întâmple și asta. Tu și cu mine față-n față..." Gosseyn Trei răspunse: "Trebuie să plec peste câteva minute." ...Stând pe bancheta din spate a limuzinei, cu Crang și Prescott. Gosseyn Trei analiză în tăcere ceea ce urma să se întâmple: Oare am să pot face ce se așteaptă de la mine?..." Asta era, desigur, o întrebare importantă. Dar, conform teoriei Semanticii Generale, exista o problemă chiar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
pus la curent în amănunt cu toată situația, spuse: - Cred că ar fi bine dacă am chema și celelalte persoane principale aici, și pe Gosseyn Doi. Când Crang merse să-i telefoneze lui Leej și Prescott ieși să-i trimită limuzina s-o ia, Gosseyn i se adresă lui Kair: - Bănuiesc că prin "persoane speciale" ai vrut să denumești persoanele care au participat la tentativa colectivă de a ajunge în cealaltă galaxie și, deci, trebuie să-l aducem și pe Enro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
e construit pe șapte-opt coline, cum e Iașiul, sau e mai neted, precum Timișoara ori Bucureștiul. De fapt, Bucureștiul nici n-ar trebui pomenit: acolo orice ciclist pornit pe șosea e pe trei sferturi condamnat. Dacă nu-l prinde vreo limuzină azi, îl strivește un camion mâine. Pentru ciclistul român nu diferențele de relief contează, fiindcă aici spațiul șoselelor e de fapt uniform geografic. E o junglă. Jungla de asfalt. Nici că se poate sintagmă mai nimerită. Și, ca orice junglă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
numărul de înmatriculare „mic”, identice la culoare și prag de risc cu cele de la pompele funebre, care sunt mai de temut, căci nu au „marșarier”, în virtutea faptului că mortul de la groapă nu se mai întoarce. Din prima plimbare cu o limuzină neagră, tata s-a întors după patru ani, dar nu și atunci când traumele fizice și psihice i-au provocat și cel de-al treilea infarct de miocard, trăgând-o după sine la un an, pe mama, care nu a putut
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
am întrebat eu. — Pentru că ai avut curajul să spui adevărul în timpul războiului, zise Jones, atunci când toți ceilalți spuneau minciuni. CAPITOLUL ȘAPTESPREZECE AUGUST KRAPPTAUER PLEACĂ ÎN VALHALLA Vice-Bundesfuehrer-ul Krapptauer, din proprie inițiativă, a coborât toate scările până jos ca să aducă din limuzina lui Jones bagajele iubitei mele Helga. Revederea mea cu Helga îl făcuse să se simtă din nou tânăr și curtenitor. Nimeni n-a știut ce punea la cale până ce n-a reapărut în pragul ușii mele cu câte un geamantan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Krapptauer. Vice-Bundesfuehrer-ul avea culoarea sucului de roșii. — Tâmpitule! strigă Jones. Nu, nu... mă simt foarte bine, protestă Krapptauer zâmbind. — De ce nu l-ai lăsat pe Robert să facă treaba asta? întreabă Jones. Robert era șoferul lui, care aștepta jos în limuzină. Robert era de culoare, avea șaptezeci și trei de ani. Robert era Robert Sterling Wilson, fost ocnaș, agent japonez și Fuehrer-ul negru al Harlemului. Ar fi trebuit să-l lași pe Robert să aducă sus bagajele, zise Jones. Ei drăcia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
află de partea noastră. — Ce-ar fi viața fără prieteni? am zis eu. Eu nu-mi amintesc, dar Resi îmi spune că mi-am recăpătat cunoștința în apartamentul lui Epstein. Jones ne-a luat pe Resi și pe mine în limuzina lui, m-a dus la un spital unde mi s-au făcut niște radiografii. Mi-au fixat cu bandaj trei coaste rupte. După aceea am fost dus în pivnița lui Jones și pus la pat. — De ce aici? am întrebat — Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]