4,823 matches
-
cu buldozerul a zidului cetății dacice pe o porțiune de 30 de metri. În articolul „Cine își permite să distrugă și să înstrăineze dovezile dăinuirii și continuității neamului românesc? “ Articolele lui Lazăr Lădariu sunt adevărate studii de istorie, etnografie, geografie, lingvistică, folclor, literatură, eseuri în care înglobează, cu profesionalism, instrucția teoretică, dar și a cunoașterii clădite pe lecturi serioase, pe cunoașterea vieții și mai ales pe dragostea de țară, neam, Limba Română, și istoria spațiului dintre Danubius, Carpați și Marea cea
CUVÂNTUL ÎN SLUJBA ADEVĂRULUI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352464_a_353793]
-
aparte, Eminescu și literatura veche (2003), adună și siste �matizează toate știrile și documentele privind relația poetului cu „scripturile bătrâne", dar și trecerea lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la con �fluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetua �rea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române.Opera: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
o țară străină, iar alta e însă să emigrezi gata educat, cum au făcut-o Emil Cioran, Mircea Eliade sau Alexandru Ciorănescu. La scurt timp, îi ajutau pe localnici să-și înțeleagă mai bine propria limbă, devenind profesioniști desăvârșiți în lingvistică și literatură comparată. Nu arareori au contribuit la cercetarea altor idiomuri mai abitir decât la cele dedicate limbii materne. Și am dat aici doar trei nume de specialiști, după care și-ar linge degetele cele mai vestite Universități din lume
POLIGLOŢIA ROMÂNESCĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351670_a_352999]
-
1988, inspector școlar de specialitate la Inspectoratul școlar județean Neamț.. După părăsirea acestei demnități a revenit la catedră la Școala ,,Elena Doamna” din Piatra Neamț. Începând din anii 70, a publicat în presa centrală și locală eseuri, articole, studii din domeniul lingvisticii, filologiei și pedagogiei în Tribuna școlii, Revista de pedagogie, Asachi, La Tazlău, Ceahlăul, Monitorul de Neamț, etc. În prezent, susține rubrica „Cultivarea limbii” în săptămânalul „Realitatea-Media” din Piatra-Neamț . Este autorul unor cărți despre folclorul moldav „La pârâul dorului. Literatură populară
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
și-a propus-o autorul în sfatul cărților cu mare valoare morală, spirituală și beletristic-istorică adunate în cele 11 capitole structurate pe genuri de legendă, povestiri, mitologie, istorisiri, proză, apoteoză, viziuni cosmice, imagini călăuzitoare - încă existențiale ale originalității, respectiv purității lingvisticii românești, de unde se desprinde ca varietate existențială literară, - arta fantasticului literar, ca și în antologia nuvelisticii, distinct explicată de către Domnul Cercetător Doctor Stancu Ilin, și, la fel de explicit, privitor la teoriile lui Tzvetan Todorov și Roger Caillois - că nu există un
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
metodologie, întrucât literatura română are o vocație a fantasticului! Adică, toate își au asigurarea în Legenda și mit-ul popular. Exemplul în Strigoiul lui Costache Negri, Alecu Russo în Baba Cloanța, și mulți alți autori autohtoni interesați de izvoarele purității lingvisticii românești în căutarea frumuseților ei divine. Autorul lucrării, ori mai degrabă al studiului din domeniul științelor pozitive, ca dintr-o sursă pură, nu a omis pe D. Ralet, Schileti, A. Hurmuzachi, Al. Donici, G. Sion, Dimitrie Bolintineanu, Al. Odobescu - cu
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
gândurilor, se dovedește a fi încă o minune a înțelepților timpului, o prefacere zădărnicita de pastilele contra durerii. SIMPLU Nu putem presupune că semnele matematice au proveniență divină. Nici nu putem ști dacă notele muzicale sunt o poartă spre cunoaștere. Lingvistică s-a nascut devreme, iar conceptul - dintotdeauna. Așa încât, astăzi, îngăduiți de imaginea fotografică a visării, nu vom face decât să păstrăm - fericiți - o fanta de lumină în căderea nopții prefăcute. FINAL Atât de multă energie risipita pe câmpul de luptă
INFORMATIO de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346733_a_348062]
-
casă”, “gât”, copac etc. care au forme diferite în limbile lumii. Aceasta e o axioma falsă întrucât cuvintele nu sunt arbitrare, forma nu e întâmplătoare, ci explicabila și legată de ceva. Saussure și urmașii lui sunt victime ale Societății de Lingvistică din Paris, care a interzis cercetarea originii limbajului. Noi vom demonstra falsitatea arbitrarului semnului lingvistic chiar discutând situația cuvintelor cu sensul “casă”. Locuința primitivă era un adăpost de forma aproximativ rotundă cum sunt și astăzi casele de eschimoși, la zuluși
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
vezi lucrarea noastră Eseu despre originea limbilor, elemente de filosofie a limbajului, Craiova 2010, passim), respectiv sha. 23) Darimo “casă” în tagota, Australia, ne arată pe viu relația casei cu soarele: în aceeași limbă dârî “astru diurn”. Interdicția Societății de Lingvistică din Paris (1866) de a studia originea limbajului a dus la concluzia nefericită a lui Saussure, necontrazis de nimeni cu privire la caracterul arbitrar al formei cuvintelor, acceptat că o dogmă. 24) - 25) Finlandezii numesc locuința koti, cuvânt iranian din i.e. *kat
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
înțelepților care să le fi dat ideea ? Mai poate cineva să susțină că forma cuvântului “casă” e arbitrară, întâmplătoare? După acest model se poate demonstra caracterul motivat, nu arbitrar al multor altor vorbe și deci trebuie abandonat principiul arbitrarului în lingvistică. Profesor Ion Cârstoiu P.S. Comparați moto “casă” în kiwai, Australia, cu moto “stea” în sawu, Indonezia.
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
Sângele nu se face apă!” - Un aromân dedicat neamului său „Spre sfârșitul vieții mele, m-am consacrat unei alte activități, diferite, într-un domeniu cu totul nou, devenind lingvist amator (nu autodidact, cum spun eu, pentru că nu am studiat deloc lingvistica și legile ei). De mult timp mă preocupa ideea că neamul nostru aromân e pe cale de dispariție. Răspândit în cinci țări balcanice, cu părți din neam complet izolate - contactele fiind extrem de rare între aromânii dintr-o țară și alta -, prigoniți
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
ultimul război mondial din perioada 1939-1945 - fără o limbă literară, fără cărți, fără activități culturale la radio sau televiziune, existența poporului aromân, ca etnie separată, era într-o stare precară, menită unei dispariții rapide” - motivează Tiberiu Cunia aplecarea sa spre lingvistică. Câțiva întelectuali de origine aromână aflați în străinătate sunt din ce în ce mai preocupați de situația precară în care se găsea cultura și limba etniei din care proveneau și, începând din 1976-1978 când s-au reîntâlnit, după 30 de ani, în România, au
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
flautul lui Jethro Tull, neasemuitul blues al lui John Mayall, etc. În studenție, obișnuiam să merg cu o prietenă la Biblioteca Centrală de Stat, la sala de muzică și, cu căștile în urechi, învățam în sesiune. Vivaldi mergea cu rigorile lingvisticii, pe când pentru teoria literaturii preferam Debussy, și tot așa. Pe Prevert îl „disecam” împreună, pe folk local: Mircea Vintilă și Mircea Florian. - Îți mai amintești care a fost primul poem pe care l-ai tradus? - Am trecut prin multe situații
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
2008 a venit cu multe hotărâri de Consilii Locale și de Comitete ale unor ONG-uri românești din țară și străinătate de a institui pe plan local Sărbătoarea Națională a Limbii Române; o serie întreagă de studii de istorie, de lingvistică, de tradiție românească și de materiale literare dedicate evenimentului au apărut în culegeri folosite de organizatorii acestor manifestări, Asociația Comunelor din România, membră a Consiliului Comunelor și Regiunilor Europei a votat o hotărâre de desfășurare a acestei sărbătoriri care s-
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
de 60 ani. Este o carte binevenită în care se scot în evidență calitățile și realizările ieșite din comun ale unui om cu o cultură plurivalentă de factură renascentistă, din atotcuprinzătoare domenii ale Științei, Artei și Literaturii, Filosofiei, Politicii, Sociologiei, Lingvisticii, Istoriei Naționale și Universale; acumulare impresionantă de cunoștințe, care, în mod firesc, stârnește admirație și prețuire. După o metodă mai personală pe care domnul Eugen Petrescu, autor și editor al cărții a mai experimentat-o, lucrarea a fost structurată în
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
rome?" Ce-o zice și săracu' Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece țigănești" ? Ce are insultător cuvîntul „țigan"? E numele unei nații. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan?" Degradarea morală e direct proporțională cu cea lingvistică? Mai deunăzi, la televizor, am auzit o cititoare de prompter spunînd „În liceu se aflau doisprezece fete". Se învață foarte prost româna-n școli, dacă nu reușești să-i înveți pe copii că "doi" și doisprezece au feminin. E singura
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
Istorie: - Banatele - Formațiuni prefeudale românești - Migrația ungurilor - 31 de episoade în revista „Crișana Plus”, Oradea - Românii din Atelkuz în secolul IX - Revista „Noi Tracii”, Italia, 1989 - Continuitarea dacoromână în izvoare străine sec. VIII î.Hs. - Transnistria - Terra Blachorum - Revista Crișana Lingvistică: - Etnonimele românilor - VALAH - Etimologie ancestrală și areal istoric - Editura Abadaba, Oradea, 1996 - Perenitatea elementelor dacoromâne - Revista „Cele Trei Crișuri”, Oradea (mai multe episoade) Demografie: - Vidul demografic și matematica - Revista „Bihorul”, Oradea (mai multe episoade) Politică: - Hermeneutica unei declarații comune - Revista
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
a unui mod diferit de citire a termenilor străvechi „VALAH” și a variantelor sale, relevă un adevăr fundamental: originea comună a popoarelor tracice de limbă română cu cea a popoarelor semitice. Autorul ne mai atenționează în prefața cărții că: „Sfera lingvistică atotcuprinzătoare a acestor elemente lexicale nu ne mai permite să mai împărțim, după noi criterii pseudoștiințifice, familiile de limbi indo-europene și afro-asiatice, căci în realitate sunt MESO-SEMITICE sau româno-semitice. Aceasta este și prima diviziune a limbii unice până la Turnul Babel
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
2 zile, au fost susținute comunicări științifice a căror serie a fost deschisă de prelegerile prezentate în plen de Prof.univ.dr. Eugen Negrici de la Universitatea din București, „Evoluția poeziei românești după 1964”; Prof.dr. Alexandru Gafton, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Lingvistica - parte sau întreg?”; Prof.dr. Marin Manolescu, Universitatea din București, „Evaluarea în educație - sursă a meritocrației și a mediocrității.” O activitate remarcabilă din cele dedicate aniversării Universității a fost și lansarea cărții „Hommages offerts à Maria Iliescu”, coord. Adriana Costăchescu, Cecilia
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
Craiova, a fost mereu prezentă aici, contribuind la configurarea Facultății de Litere și la transformarea ei într-o prezență europeană. Pe Doamna prof.dr. Janetta Drăghicescu amintirile au purtat-o în anii 50, când, studentă fiind, participa la ședințele Societății de Lingvistică Romanică a cărei atmosferă rigidă era înviorată de doamna Profesoară Maria Iliescu, care i-a învățat pe mulți tineri să facă cercetare adevărată. Prof.dr. Piera Molinelli a apreciat faptul că Doamna Profesoară Maria Iliescu le-a adus generozitatea, capacitatea de
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
Piera Molinelli la un Congres de latină vulgară, cum a intermediat legătura dintre Universitățile din Bergamo, din Innsbruck și din Craiova. De asemenea, a făcut destăinuri din cariera Domniei Sale, relevând modalitatea în care a ocupat un post la Catedra de Lingvistică Romanică a Universității din Craiova, relația cu unii colegi și contribuția adusă la dezvoltarea Facultății de Litere, uneori la cerințele decanului Ion Trăistaru. Prof.univ. dr. Adriana Costăchescu a completat cele spuse anterior cu rolul pe care l-a avut Doamna
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
unii colegi și contribuția adusă la dezvoltarea Facultății de Litere, uneori la cerințele decanului Ion Trăistaru. Prof.univ. dr. Adriana Costăchescu a completat cele spuse anterior cu rolul pe care l-a avut Doamna Profesoară Maria Iliescu în cadrul Societății Internaționale de Lingvistică Romanică unde a fost prima femeie președinte, în organizarea ireproșabilă a Congresului de Lingvistică de la Innsbruck la care au participat 800 de persoane și a Congresului de Lingvistică Romanică de la Valencia. A făcut, de asemenea, o prezentare a volumului „Hommages
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
Ion Trăistaru. Prof.univ. dr. Adriana Costăchescu a completat cele spuse anterior cu rolul pe care l-a avut Doamna Profesoară Maria Iliescu în cadrul Societății Internaționale de Lingvistică Romanică unde a fost prima femeie președinte, în organizarea ireproșabilă a Congresului de Lingvistică de la Innsbruck la care au participat 800 de persoane și a Congresului de Lingvistică Romanică de la Valencia. A făcut, de asemenea, o prezentare a volumului „Hommages offerts à Maria Iliescu,” care are două părți: una de amintiri și una de
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
care l-a avut Doamna Profesoară Maria Iliescu în cadrul Societății Internaționale de Lingvistică Romanică unde a fost prima femeie președinte, în organizarea ireproșabilă a Congresului de Lingvistică de la Innsbruck la care au participat 800 de persoane și a Congresului de Lingvistică Romanică de la Valencia. A făcut, de asemenea, o prezentare a volumului „Hommages offerts à Maria Iliescu,” care are două părți: una de amintiri și una de comunicări științifice, reprezentând articole de lingvistică romanică, articole legate de diverse proiecte la care
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
participat 800 de persoane și a Congresului de Lingvistică Romanică de la Valencia. A făcut, de asemenea, o prezentare a volumului „Hommages offerts à Maria Iliescu,” care are două părți: una de amintiri și una de comunicări științifice, reprezentând articole de lingvistică romanică, articole legate de diverse proiecte la care a participat Facultatea de Litere a Universității din Craiova, cât și lucrări ale fostelor doctorande care au aprofundat tematica studiată. Având în vedere că volumul cuprinde autori cu specializări în ramuri diferite
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]