776 matches
-
ei. Această nuvelă este o adevărată capodoperă pentru că are acea capacitate de a răscoli sufletele cititorilor, de a rămâne neștearsă în memoria acestora. O mamă exemplară și o soție fidelă este și Vitoria Lipan, eroina romanului sadovenian „Baltagul”. Soțul, Nechifor Lipan, „venea la dânsa ca la apa cea bună”. Inteligentă, cu o tărie de caracter deosebită, munteanca din Măgura Tarcăului este o pricepută și harnică gospodină, care duce grijile unei gospodării cu multe acareturi și o conduce cu strașnic braț. Ordonată
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în spiritul tradiției strămoșești, este reticentă la toate inovațiile contemporane (dansul, corespondența tinerilor) pe care le percepe ca pervertind sufletul și îndepărtându-l de menirea lui, aceea de a continua tot ceea ce fusese păstrat cu sfințenie din moși strămoși. Vitoria Lipan rămâne imaginea unuia din cele mai puternice personaje feminine din literatura română. într-o însemnare autobiografică, poetul Cincinat Pavelescu scria aceste rânduri: „Cea mai mare parte din comoara sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă a sufletului delicat, blând și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ar fi cea de la Poiana Mărului, de pe Suha. Constituind una din cele mai vii amintiri ale copilăriei sale, râul coboară din Obcina Stânișoarei în vârful căreia sclipește, albă, Crucea Talienilor, locul unde - cum scrie Sadoveanu în Baltagul - fusese omorât Nechifor Lipan. Înșirat pe stânga Suhăi, satul Poiana Mărului are, chiar în fața caselor, apa cu unde verzi care se mărunțesc pe prund, cu păstrăvi și cu boișteni. În partea dimpotrivă se înalță munții împăduriți. Pe după case se ridică alți munți cu păduri
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
arată că, ucisă de secetă, apa abia se strecoară pe prund. La capătul unor serpentine, de pe runcul de deasupra școlii din Poiana Mărului se vede, pe obcina Stânișoarei, Crucea Talienilor. Acolo a fost prăbușit cu capul crăpat de baltag Nechifor Lipan. În spatele unui gard sprijinit cu brâu de liliac înflorit se ițește acoperișul școlii. De sub bolta liliacului apare una din cele mai modeste construcții ale satului: joasă, albă și curată, cu acoperiș de șiță și cerdac vopsit, iar în ferestre cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ce-i] al vostru. Să vă pară toate bune ; să vie la voi cel cu cetera și cel cu băutura și s-aveți muieri frumoase și iubețe”. Cică această poveste a ciobanilor din nordul Moldovei ar fi Învățat-o Nechifor Lipan - personaj din romanul Baltagul - „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. Genul acesta de povești intră În marea categorie a legendelor etiologice. Din ele aflăm cum au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și prezenței martorilor derutanți, de la Scrima, „cronicarul”, până la ratatul Mavru sau la nebunul Ieronim). Romanul de atmosferă este dublat de unul de familie și critica (Nicolae Manolescu, Dumitru Micu) a văzut în învățătoarea Teodora, personajul principal, o a doua Vitoria Lipan, doritoare de a ritualiza moartea nefirească a soțului și a fiilor săi, uciși pe front, prin aducerea osemintelor acestora în țară. Începând cu Ziua uitării (1972), dar cu cele mai bune rezultate în Dimineața (1977) și în După echinocțiul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
ca îndemânare, încât nu o dată la Plevna comandamentul rusesc a cerut ca 2 baterii ruse care trăgeau aproape fără folos să fie înlocuite cu o singură baterie română.119 Vine știrea morții maiorului Șonțu, a căpitanului Valter Mărăcineanu, rănirea maiorului Lipan etc.120 374 bucureștii de altădată 118. ROM., an. XXI, 3 septembrie 1877, p. 787. 119. În acest sens este revelatoare mărturia scriitorului rus V. I. Nemirovici-Dancenko, corespondent de război al revistei Siècle-russe: „Românii s-au arătat bravi în luptă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
urmată de o pantă abruptă. În acest asalt, terminat prin retragerea unităților românești care au ajuns totuși până la șanțurile de lângă reduta Grivița II, au pierit eroic maiorul George Șonțu și căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu și au fost răniți maiorii George Lipan și Petre Maca. Batalioanele românești care au susținut aici greul atacului au pierdut peste 90% dintre ofițeri și jumătate din totalul ostașilor antrenați în luptă. 121. Pentru cucerirea redutei Grivița I au fost necesare patru asalturi sângeroase, susținute de ostașii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Légouvé, Ernest: 107, 270 Leibu, Avram: 327 Lemnea, Dimitrie: 384 Lenș (familia): 116 Leon, Anastase: 82 Lerescu (sublocotenent, 1871): 111 Lerescu, Isaia: 288 Leuchtenberg, Eugen (duce): 360 Leuchtenberg, Sergiu (duce): 360 Lévy, Antoine (Antonie): 97, 98 Lévy, Armand: 96, 97 Lipan, George: 374, 375 Lipati, N.S.: 266 Locusteanu, N.B.: 351 Logadi, Ion: 345 Luis, Grigore: 126 Lungeanu, P.: 175 Lungu, Traian: 32 Lupașcu, Alexandru: 87, 187, 241, 276 Lupașcu, Gh.: 349, 373 Lupescu, Al.: 250, 273, 296 Luppu, D.K.: 82 Lupu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai înalt în studiul sadovenian al valorilor socio-morale pe care o civilizație arhaică reușește să le conserve prin izolare de lumea modernă se află în Baltagul, unul din romanele fundamentale ale literaturii române. Aici se istorisește cum o munteancă, Vitoria Lipan, nevastă de oier, caută și descoperă cadavrul bărbatului ei, care nu se mai întorsese acasă. Femeia îi identifică și pe autorii crimei, doi ciobani, jefuitorii mortului, îi silește să își recunoască fapta și procedează la pedepsirea lor, cu arma victimei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
1994, 25; Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte, Konstanz, 1994, 221-222, 226-228; Petru Ursache, Sadovenizând, sadovenizând..., Iași, 1994; Mănucă, Analogii, 147-178; Nițescu, Proletcultismul, 171-178; Borbély, Grădina, 45-50; Micu, Scurtă ist., II, 99-109; Popa, Estuar, 128-142; Radu Cernătescu, Sadoveanu și Kabbala. Adevăratul Nechifor Lipan, LCF, 1996, 13; Florin Faifer, Cordonul de argint, Iași, 1997, 123-149; Constantin M. Popa, Ceremonialul sadovenian, Craiova, 1997; Vasile Popovici, Lumea personajului, Cluj-Napoca, 1997, 121-144; Dicț. analitic, I, 85-87, 207-209, 239-242, 305-308, 342-344, II, 86-89, 127-129, 376-378, III, 115-117, 128-132
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
posibil?! De ce nu! Invidia poate fi vindecată prin cultură?!? Orice îi este permis acestui polemist erudit care este Andrei Cornea. Ați aflat de când „prostia este indoloră”?! rn umor tipic sadovenian. Recitiți Baltagulși... Legenda sociogonică din incipit... ades „rostită” de Nechifor Lipan... Tot așa și cu „povestea” firelor de praf și... iluzia frumuseții... spre praful nimicniciei... sau înspre acela din sufletul politicienilor... aruncat în ochii bieților nătângi electori. După cum bine știm, fabula rămâne generatoare de subiecte de reflecție. și-uite-așa, domnul Andrei Cornea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Elisabeta în oraș. Ora 5 prinții Schönberg și I. Arenberg împreună cu von Schmeling la noi, gustare în grădină. Seara cu Elisabeta, foarte umed. Barometrul coboară. Luni, 7 iulie/25 iunie Foarte umed. Ora 10 inspecție a Batalionului 8 Vânători, maior Lipan, până la ora 11, foarte bine. Elisabeta în oraș. După-amiază Câmpineanu și Cerchez pentru construcțiile de la Palat. Ora 4½ la Palat. Seara cu Elisabeta în grădină. Umed, lună plină. Marți, 8 iulie/26 iunie Vreme frumoasă, cald. Ceva vânt. Înainte de amiază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
iulie Vreme minunată. Înainte de amiază scris. Promenadă. Ora 12½ dejunat. Doamna Zoe Sturdza aici. După-amiaza scris până la ora 5, apoi plimbat singur. Ora 7 cinat. Seara biliard. Miercuri, 3/15 iulie Vreme minunată. Ora 10 inspectat Batalionul 3 Vânători, maior Lipan, a mers foarte bine, până la ora 10½. Venit Brătianu, rămâne la dejun, invitat pe prințul D. Ghica împreună cu soția. Ploaie. Discutat încă până la ora 3 cu Brătianu, constatat că eu și el avem nevoie să mergem în vara aceasta la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
La D. Ghica până la ora 6½. Întuneric, lumina electrică de la castel foarte frumoasă. Seara biliard cu Perticari, foarte apăsător. Marți, 17/29 septembrie Foarte apăsător, vântos. Ora 7 băi, promenadă, dejunat cu Elisabeta. Ora 10 inspectat Batalionul 3 Vânători, maiorul Lipan, foarte bine. Exersat cu foc de armă până la ora 11¾. După-amiază Cantacuzino, director general al Căilor Ferate, la mine împreună cu directorii căilor ferate de stat ungare și austriece. Orele 5-6½ mare promenadă, foarte apăsător. Seara ploaie. Venit Sturdza. Miercuri, 18
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu el până la ora 7. Seara biliard cu Alecsandri. Sârbii s-au pus în marș în Bulgaria. Duminică, 13/25 octombrie Vremea schimbătoare, răcoare. Promenadă. Înainte de amiază scris. Sturdza la mine. La lunch generalul Fălcoianu, Beldiman cu soția și maiorul Lipan. După-amiaza lucrat cu Fălcoianu, văzut materialul pentru fortificații. Beldiman la mine, merge ca reprezentant la Sofia. Turcia a declarat că înaintarea sârbilor este casus belli pentru Poartă. Basset la mine. Seara biliard cu Alecsandri. Conversat cu Sturdza. Luni, 14/26
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Doamna Henry von Ryn din St. Gallen, soția scriitorului. Luni, 8/20 iunie Vreme frumoasă, cald. Înainte de amiază promenadă cu Elisabeta. După-amiaza scris. Seara Robescu, venit de la Botoșani. Marți, 9/21 iunie Apăsător. Orele 10-11 inspectat Batalionul 3 Vânători, maiorul Lipan. Foarte bine. Ceva ploaie. Cu Stöhr. După-amiaza scris. Seara promenadă. Biliard cu Robescu. Miercuri, 10/22 iunie Toată ziua ploaie torențială. Ora 12 venit R. Mihai. Ora 1 lunch cu mitropolitul primat Gheorghian. I-am arătat castelul. R. Mihai la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
apăsător. Ora 9 toți la biserică, liturghie, slujbă pentru morți, Te Deum. Mama foarte impresionată. Trecut în revistă trupele, enorm de mulți oameni, înghesuială. Ora 10½ din nou la castel. Ceva ploaie. Ora 12½ la barăcile Batalionului 3 Vânători, maiorul Lipan, totul frumos decorat. Cursă cu atelaje, foarte bogat aranjate. Banchet pentru 90 de persoane, de față ministrul Busch cu soția, Lascelles cu soția, Goluchowsky, D. Ghica, E. și Gr. Ghica, mulți ofițeri, generalul Budișteanu. Eu țin primul toast, în cinstea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
persoane, de față ministrul Busch cu soția, Lascelles cu soția, Goluchowsky, D. Ghica, E. și Gr. Ghica, mulți ofițeri, generalul Budișteanu. Eu țin primul toast, în cinstea aniversării de 10 ani a Griviței, lung. Generalul Budișteanu mulțumește în numele armatei, maiorul Lipan în numele vânătorilor. Văcărescu ține și el un toast. Urale, enorm de mulți oameni. Vremea amenințătoare, foarte apăsător. Ora 3½ întors cu trăsura la castel. Nenumărate depeșe, răspuns. Elisabeta și cu mine foarte răciți. Seara retragere cu torțe. Ploaie. Ora 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
așa și este sau, totuși, lucrurile stau, până la urmă, altfel? Iată: „stând singură pe prispă, în lumina de toamnă și torcând”, cu ochii „duși departe”, așa apare pentru întâia oară eroina Baltagului. Și cu gândurile femeii, care îl caută pe Lipan al ei în „povestea” care deschide textul (despre voia lui Dumnezeu, asupra soartei „muntenilor”, când a pus El „rânduială și semn fiecărui neam”, la începuturile lumii) și în vorbele-i cu tâlc, „adânci”, reauzite acum, în amintire. Deși memoria ei
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
văzut” nu pur descriptiv, ci cu o undă a sugestiilor de stare interioară: așteptare, dor, îngrijorare, și chiar neliniște, se ghicesc în rețeaua conotativă a unor astfel de detalii. În alternanță cu ele, textul introduce imaginea gospodăriei de oieri a Lipanilor și a unei ordini familiale (mama autoritară a Minodorei, stăpâna casei și a „slugii” Mitrea, scrisorile de la Gheorghiță și baciul Alexa etc.), pe un fundal al rânduielii vieții satului de munte și al „informațiilor” privind starea familiei, copiii etc., gândite
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
rece dinspre munte”. Din nou, aparent, doar descripție, montaj de semne ale hotarului dintre anotimpuri. Dar esențialul este în accentul interior care marchează receptarea unor asemenea semne. Timpul, trecerea sunt simțite acum ca din perspectiva cuiva care, ca nevasta lui Lipan, percepe și alte semne decât cele obișnuite (ca în Zburătorul lui Eliade Rădulescu, sau în eminesciana Sara pe deal), de „tablou” auditiv, al înserării la sat, pe linia aceleiași „semantici” a absenței, discretă, dar sigură, căci tocmai firescul „tabloului”, deloc
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
vorbește: „Întâi are să viscolească, pe urmă au să prindă a urla lupii în fundul râpilor”. Ascultându-l, „Vitoria simți un fior prin spate”: și în fundul unei râpi vor găsi ea și Gheorghiță rămășițele pământești, sfâșiate de lupi, ale lui Nechifor Lipan. Anticipări intruziv-auctoriale? Nu, însă nu atât cuvintele argatului, cât rezonanța lor subiectivă contează, sugerată, din perspectiva Vitoriei, aducând dinspre secvențe și momente narative mult mai târzii unda unei resemantizări „retroactive”, de special feed back: autorul Baltagului are știința, nezgomotoasă, a
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
lecturii, într-un climat (al acesteia) apt să întrețină receptivitatea la nuanțe, la sugestii: pe căi, s-ar zice, „inanalizabile”. Lipsesc oare cu totul, în această „uvertură” a romanului, pătrunderile în ceea ce „spune”, neauzită de ceilalți, „vocea” interioară a Vitoriei Lipan? Cum ar putea fi așa, când temerile, presimțirile, încordarea, așadar tot atâtea forme ale unui incipient proces sufletesc (pe care se va clădi în fapt totul), rămân nemărturisite nimănui altcuiva decât sieși? Și încă: fără ele, fără a se ajunge
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
o altă abordare a necesarei dimensiuni interioare a prezenței personajelor în structura epicului din Baltagul. Momentul închinării la icoana sfintei Ana, în mănăstirea Bistrița, e unul de vârf pe linia sugestiilor legate de „dimensiunea” psihologică a prezenței personajului - protagonista: Vitoria Lipan - în textul sadovenian, credibilă, substanțială, dar lucrată, această „prezență”, într-o tehnică (așa cum am văzut) a notației - „peisaj”, portret, ambianță domestică și de comunitate rurală, aceasta din urmă, fără, totuși, mult pomenita „intenție” de cuprindere monografică, atribuită cam prea școlărește
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]