12,623 matches
-
cu superioritatea și avantajele unui învingător. Paralela cu Verdi se impune din nou. După ce compozitorul italian s-a lăsat sincer atras de vraja wagneriană - în Aida și Otello - în Falstaff cercetătorii nu depistează nici cea mai mică urmă de inflență lirică germană contemporană. Verdi este maestrul maeștrilor operei italiene. Partitura demonstrează rafinament, o măiestrie componistică fără egală - vezi celebra fugă din final dar nu numai- eficiență și economie de mijloace cu rezultat și efecte maxime - stilul parlando de o expresivitate constantă
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Distanța reală între cele două partituri muzicale de geniu este de fapt de un secol. Concluziile însă, sunt aceleași. La sfârșitul acestui comentariu în care ne-am propus să evidențiem câteva asemănări între partiturile celor mai mari creatori de teatru liric italian putem afirma că, în calitatea sa de succesor al lui Giuseppe Verdi, Giaccomo Puccini continuă romantismul veacului al XIX-lea, diferențiindu-se de el printr-o dezvoltare melodică mai liberă, prin subiecte de o profundă umanitate. Muzica lui G.
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
în urma turneului său în Imperiul Rus, ca pianist, Verdi a cristalizat un limbaj muzical caracterizat de realismul expresiei, realizat printr-o impresionantă evoluție a mijloacelor componistice. Etapizând evoluția creației sale, descoperim parcurgerea unui traseu ferm, de la opera istorică, la melodrama lirică, pentru a ajunge la drama muzicală italiană. Remarcăm interesul lui Verdi pentru orchestrație și pentru rolul orchestrei în sublinierea expresiei muzicale. Inovațiile muzicale și contrapunctice ce caracterizează stilul său, sunt puse în slujba redării expresivității psihologice a personajelor. Astfel, stilul
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
cu siguranță încă mai bâjbâie.Jar elevii lui, fie ei olimpici, nu vor învăța să se apropie de literatura mare. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă conexiuni. - CUM AR TREBUI SĂ NE APROPIEM DE LITERATURĂ? Eu predau clasicii, Eminescu, Creangă, Caragiale, epoca Junimii. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat atunci trebuie
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
fi util să studiați sursele gândirii sale. Modul formalizat în care se predă literatura în școala este vinovat, din punctul meu de vedere. Accentul pus pe teorie: acum este considerat de neiertat să confunzi autorul cu naratorul sau cu eul liric. Nu cred că e o greșeala atât de mare. Mai grav este că se neglijează conținutul literaturii. Atunci când citesc, elevii sunt atenți doar la problemele formale care definesc textul, fără a fi atenți la conținut, la ceea ce spune textul despre
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
clasic, ci cum citim literatura în genere. Să o citim din perspectiva conținutului, a valorilor umane pe care le transmite. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă conexiuni. Literatura nu este un produs de laborator, ci se naște din viață. Din această cauză, când vă întâlniți cu scriitori, profitați și întrebații cât mai
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
de instrumente cu coarde (psalterion), de aici și titlul de Psalmoi. Majoritatea psalmilor au fost scriși, în secolul al X-lea î.Hr., în decursul epocii de aur a poeziei israelite. Psalmii reprezintă una din cele mai vechi prezentări de cântări lirice. În totalitatea ei, muzica evreiască, alcătuită din imnuri și psalmi, este destinată marilor solemnități ce se desfășurau la Templu. Imnurile au pătruns în muzica de cult, așa cum mai târziu melodiile populare au pătruns în muzica creștină. Modelul de psalmodie ebraică
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
de psalmi. În Biserica Bizantină și în Biserica Occidentală (Romano-catolică și Protestantă) imnul s-a dezvoltat în tradiții diferite. În liturghia protestantă imnurile metrice sunt o parte importantă a închinării congregaționale. Astăzi termenul de imn este asociat cu un cântec liric sacru folosit în închinare, distinct de traducerea metrică sau parafrazarea psalmilor sau a altor texte biblice și liturgice. În timpul Reformei, imnul protestant va fi introdus în liturghia protestantă. În Biserica Calvină, Jean Calvin (1509-1564) a adoptat cântatul congregațional conform practicii
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
mai artistică și legată de textul evanghelic. Al treilea tip de Pasiune era un Oratoriu propriu-zis, scris în stil operistic și care avea text complementar (libret) la cel biblic. În fine al patrulea tip de Pasiune, a fost o Meditație lirică a patimilor, fără dialoguri directe. Singura deosebire, între diferitele feluri de Pasiuni în funcție de terminologia lor, este că Pasiunea-oratorică, aflată în contrast cu Pasiunea propriu-zisă și Pasiunea oratoriu, este așa numita Passions-Music, la care se adaugă numele Evangheliei, iar textul este bazat pe
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
la împlinirea a 80 ani și 55 de ani de activitate didactică, literară și științifică, Florea Firan, autor a peste 40 de cărți și câteva sute de articole de istorie și critică literară, întemeietor de instituții de cultură precum Teatrul Liric din Craiova sau manifestări cultural-științifice de anvergură precum Festivalul Național de Folclor „Maria Tănase“, Zilele Macedonski, prin aducerea în actualitate a personalității autorului Nopților și Rondelurilor, teoretician al simbolismului și promotor al poeziei moderne românești prin Cenaclul și Revista „Literatorul
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
cer la Editura Beta din București care a apărut pe 16 octombrie 2015. De asemenea a publicat versuri în mai multe antologii: Conviețuiri (Editura Beta, București, 2015), În căutarea paradisului pierdut (Editura Karta Graphic, Ploiești, 2015), Colinzile zăpezilor târzii (Editura Liric graph, Galați, 2015), Femeia omniprezentă (Editura StudIS, Iași, 2016). A urmat reeditarea cărții de debut sub titlul Desenând pe cer, vol. I (Editura Stef, Iași, 2016) și o altă carte titlul Desenând pe cer, vol. al II-lea (Editura Inspirescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
fost dor de vechea catedrală, de Prutul căruia i-am închinat un poem: ,, Când coboară Prutul dintre munți/ și ajunge-n Cernăuți,/ El întreabă florile de tei/ și salcâmii/ Unde, Doamne, sunt românii mei?/ Unde sunt românii?”. Impregnată de efuziuni lirice este tableta Doar o firavă frunză verde..., chemându-ne să visăm ,,cu ochii deschiși, la timpurile când strămoșii noștri străbăteau pe jos zeci de kilometri, cu desagii în spate”, când pe străzile celui mai frumos municipiu din Bucovina de Nord
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
putea spune mai mult decât Octavian Goga - ”. Într-o altă însemnare, plasată sub arcul de lumină al unui memorabil vers al lui Lucian Blaga: ,,Eminescu este marele copac din care toți ne tragem” -, Maria Toacă dă glas unei noi efuziuni lirice: În trecerea sa peste nemărginirea timpului, Mihai Eminescu a poposit o clipă și la Cernăuți, sădind în sufletele noastre acel copac al veșniciei”. De-a dreptul cutremurătoare este povestea pătimirilor suportate în anii copilăriei de Aurora Bujeniță, în exilul siberian
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
pe adevărații vinovați și inculpați pentru infracțiunea penală de a masacra și degrada scrisul tradițional al neamului, de a pirata sfânta noastră Limbă Română. Consider că sunt bine-venite forțele raționale și protestatare lăuntrice care l-au împins pe imprevizibilul înger liric să ia cu asalt citadela cortropitorilor scrisului și a înaltei noastre culturi tradiționale. Printr-un șiretlic al tagmei și cu „ȘAMANUL” la toartă am pătruns în cetatea sufletească a lui george FILIP. Pentru a-l provoca la un interviu. -Maestre
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
-l provoca la un interviu. -Maestre...acum , de ce ne-ai dăruit acum acest „uzufructus” atât de spontan, imbatabil, așteptat, necesar, fiabil și atât de...zeflemist - acest incognito „ȘAMANUL?!” -Simplu: plin de revoltă și de așteptare am ieșit din grota mea lirică și Divină pentru a ucide balaurii din infernul exitențialist al unor indivizi de rea credință. -Ai invocat și Divinitatea în asaltul tău? -Da, fiindcă uneori doar Dumnezeu ne mai poate salva. Nu uita că Divinul a cobort printre noi, românii
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
poet, cetățean și patriot român, care văzuse lumina lumii în magica Bucovina, la Ipotești, și crea ca un Titan în miraculosul tărâm al Europei Vechi: Dacia. În lamura duhului redactorului total de la ziarul Timpul (unul și același cu zămislitorul capodoperelor lirice Luceafărul, Odă (În metru antic), Povestea magului călător în stele, Glossa, Floare albastră, Revedere, Rugăciunea unui dac, Pe lângă plopii fără soț, al nuvelei Sărmanul Dionis, toate gemene întru spirit românesc, de valoare europeană și universală, cu Avatarii faraonului Tlà, Arheus
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
pretutindeni, care își au volume proprii sunt editați în România, ceea ce concluzionează că oriunde ne-am afla în această lume, cordonul ombilical ne ține binelegat de rădăcina Limbii Române. Selecția lucrărilor introduse în antologie, atât a celor de pe ochiul genului liric, cât și a celor de sub sprânceana genului epic s-a făcut riguros de către antolog. O carte de valoare și mai voluminoasă, fiind vorba de 270 de pagini, format mare, cum este cea de față, implică și trecerea în revistă a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93839_a_95131]
-
găsim structuri de formă fixă:sonet, haiku, ritm și rimă sau vers liber, proza are în conținut de la nararea amintirilor la povestiri și până la compoziția eseului filozofic. Toate acestea sunt îmbrăcate în haina creatorului matur, a profesionistului în modelarea cuvântului liric sau epic pentru lectorul de azi și de mâine. Totdeauna o antologie colectivă este liantul care unește timpul, spațiul și creatorul printr-o muncă de migală pentru trăinicie. Din această ecuație de succes nu lipsesc: editorul Constantin Vlaicu și graficianul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93839_a_95131]
-
efort, de la începutul și până la sfârșitul cărții), un limbaj lipsit de ,,floricele lingvistice’’ sau de expresii ce ar putea îngreuna textul, folosind, în plus, un sistem de gândire contorsionat, sau detalii de decor, indicații scenice extrem de precise și clare, pasaje lirice cu iz romantic, punctate de ironii fin strecurate la tot pasul (de ex. câinele vagabond pe care Lucian îl găsește întâmplător pe stradă se va numi Marx). Scriitura are tușe rapide, ai avea chiar impresia că autorul desenează doar din
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
al Operei Maghiare din Cluj, a murit la spital, după ce a fost găsit înjunghiat în baia din locuința să. Polițiștii au afirmat că este vorba, cel mai probabil, despre o sinucidere. Sziklavari Szilard avea 31 de ani și era artist liric și cântă în corul Operei Maghiare din Cluj. 5 aprilie - artistul Romul Nutiu Artistul timișorean Romul Nutiu, cunoscut ca principal reprezentant al expresionismului abstract în România, a murit la vârsta de 79 de ani. Artistul și-a început studiile la
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
Slavco Almăjan - „Mansarda de Vest” pentru că „aduce un posibil dialog cu trecutul, cu propriile suspiciuni, iar continul cărții, un mesaj îndreptat spre dezacordurile care au dat lumea peste cap. Versule din Mansarda de Vest, sunt precum niște lecții de admirație lirică, prețioase lecții de viață, sau exerciții de admirație pe versuri de delir, sunt reale avertismente despre căderea și decăderea noatră, din care aflăm că adevărul nu este în afara vieții, iar viața neadaptabilă la opera poetică, deci la creație, ar fi
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
fost posibile datorită perseverenței tânărului bucovinean care a dorit de mic copil să devină cântăreț de operă. Să revenim la concertul lui Dumitru Caulea. De la bun început menționăm că acest bariton tânăr se anunță a fi un artist de factură lirică. Piesele care au fost interpretate în concert sunt arii sau canțonete care percep o interpretare lirică de mare intensitate. De la prima piesă Pieta Signore, semnată de Alessandro Stradella, am înțeles că suntem în compania unui bariton liric, care și-a
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
operă. Să revenim la concertul lui Dumitru Caulea. De la bun început menționăm că acest bariton tânăr se anunță a fi un artist de factură lirică. Piesele care au fost interpretate în concert sunt arii sau canțonete care percep o interpretare lirică de mare intensitate. De la prima piesă Pieta Signore, semnată de Alessandro Stradella, am înțeles că suntem în compania unui bariton liric, care și-a ales repertoriul pe măsură. Piesa a fost interpretată în limba italiană, ca de altfel și aria
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
artist de factură lirică. Piesele care au fost interpretate în concert sunt arii sau canțonete care percep o interpretare lirică de mare intensitate. De la prima piesă Pieta Signore, semnată de Alessandro Stradella, am înțeles că suntem în compania unui bariton liric, care și-a ales repertoriul pe măsură. Piesa a fost interpretată în limba italiană, ca de altfel și aria Ombra mai fu din opera Xerxes de Georg Friedrich Händel, arie cunoscută și interpretată de toate vocile în concert, ea fiind
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
Schubert. Solistul a dat dovadă de o înțelegere profundă a mesajului textual al piesei. Păcat că piesa nu a fost interpretată în limba originalului. Or, Dumitru Caulea a cântat în italiană, în franceză, în rusă și în română. Un bariton liric, cantabil, cu o coloratură în surdină, cu o voce de taină, așa s-a prezentat solistul aproape în toate piesele, atât cele acompaniate la pian, cât și piesele care au fost interpretate a cappella. Cele mai reușite piese au fost
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]