161,480 matches
-
notez în proză cu litere hâțânate: Trăind în cercul vostru strâmt, norocul vă petrece, ci eu în lumea mea mă simt nemuritor și rece. înaintea balaurului vegetal, îmi întreb ucenicul cum i se pare, cum vede el Arătarea. Oamenii de litere, în general, se știe, te omoară cu metaforele lor; așa că am mai multă încredere în tânărul singuratec, mereu mâhnit, doctor pe deasupra, reparând craniile... Richard stă, se gândește. Pe urmă pronunță sec un singur cuvânt: DURERE... Îmi explic singur cu glas
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
Cronicar Cultură/Magazin Pe lîngă reviste culturale, Cronicarul citește consecvent cîteva ziare. Metabolismul lui, dependent de litera tipărită, nu se poate mulțumi cu jurnalele televizate, are nevoie de punere în pagină, de titluri și semnătură, de poze cu legendă, de răsfoit și ales, de comparat și completat mozaicul pestriț al cotidianului pentru a-i desluși desenul. După
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
Rodica Zafiu Congresul Asociației Internaționale de Analiză a Dialogului (IADA), desfășurat între 26 și 29 la București, găzduit de Facultatea de Litere a Universității, a fost un succes pentru organizatori, pentru numeroșii participanți și publicul prezent la lucrări. Tema - " în comunicarea de grup și între grupuri" - a fost ilustrată în primul rînd de conferințele unor profesori prestigioși: Marcelo Dascal (Tel Aviv) a
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
tentațiilor gregarității sau ale fervorii. Cu vârsta va deveni - și aceasta va fi măreția lui - un soi de stilist zen, un dandy al vidului, față de care înșiși stoicii ar trece drept niște cheflii incurabili. Literatura? Cariera lui de om de litere? De toate acestea își bătea joc. Scria din pură terapie, promițându-și în fiecare zi să termine cu ea, așa cum cineva ar promite să nu mai fumeze. Cioran: pesimistul cel mai radical pe care l-am întâlnit vreodată.
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
de elită, conștient de valoarea propriei opere, despre care credea că este demnă de a intra în patrimoniul culturii Europei occidentale? Adrian Marino nu a fost cîtuși de puțin un om modest! El a năzuit întotdeauna să fie - în "republica literelor" universale - recunoscut ca un participant util, un colaborator "chiar necesar", "în calitate de coleg, confrate", adică "un colaborator român efectiv" și "neconvențional", adică "neoficial". Și-a împlinit oare Adrian Marino acest vis? Fost-a el, în adevăr, recunoscut, de oamenii de cultură
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
și o solidaritate intimă, "cu soarta culturii noastre, acasă și în lume" (p. 291). Nici un cuvînt de admirație pentru filosoful francez de origine românească! (Să nu-l fi înțeles?). Notațiile sînt reținute, avare. Dreptul de a face parte din "republica literelor universale" a devenit o lacerantă năzuință a lui Adrian Marino. Pentru un om de cultură cu o operă de dimensiuni superioare, unul care îndurase, în țara sa, tot ceea ce trăise el, ieșirea "din izolare", călătoriile în Europa și dreptul de
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
în Franța, excepție! A fost cunoscut și înțeles mai mult în Italia, în Elveția, la Budapesta și la Belgrad, i-au apărut traduceri în Japonia (Etiemble... 1988), în Statele Unite (Biografia ideii de literatură, New York 1996) - dar o integrare în "republica literelor universală", așa cum și-o dorea, pe bună dreptate - i-a lipsit. Mai ales în cultura franceză, deși fusese tradus și publicat în Franța (Ed. Gallimard). Pentru Adrian Marino, crescut și nutrit, ca orice om de cultură român (mai ales cei
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
de democratizare care a început în țările din estul Europei este ireversibil. Dar atenție, acest lucru se poate schimba în orice clipă". Tot "Noua Europă" a găzduit în zilele de 20 și 21 mai un colocviu organizat de Facultatea de Litere, pe tema: "Disciplinele filologice în universitate și școală". Rolul "literelor" în viața de astăzi, diferența dintre filologie și litere, specificul pedagogiei, învățământul și viața culturală, acestea au fost temele discuțiilor în plen, urmate de ateliere specializate. Au participat la disputele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
este ireversibil. Dar atenție, acest lucru se poate schimba în orice clipă". Tot "Noua Europă" a găzduit în zilele de 20 și 21 mai un colocviu organizat de Facultatea de Litere, pe tema: "Disciplinele filologice în universitate și școală". Rolul "literelor" în viața de astăzi, diferența dintre filologie și litere, specificul pedagogiei, învățământul și viața culturală, acestea au fost temele discuțiilor în plen, urmate de ateliere specializate. Au participat la disputele animate, dar civilizate, profesori de română din mai multe orașe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
în orice clipă". Tot "Noua Europă" a găzduit în zilele de 20 și 21 mai un colocviu organizat de Facultatea de Litere, pe tema: "Disciplinele filologice în universitate și școală". Rolul "literelor" în viața de astăzi, diferența dintre filologie și litere, specificul pedagogiei, învățământul și viața culturală, acestea au fost temele discuțiilor în plen, urmate de ateliere specializate. Au participat la disputele animate, dar civilizate, profesori de română din mai multe orașe, artiști plastici, muzicieni și, ca special guest star Dl.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
temele discuțiilor în plen, urmate de ateliere specializate. Au participat la disputele animate, dar civilizate, profesori de română din mai multe orașe, artiști plastici, muzicieni și, ca special guest star Dl. Victor Rebenciuc. Vorba filologilor: "Numele mari se scriu cu Litere". Una caldă, una rece Nevoit să citească presa timp de trei luni doar pe "suport electronic", Cronicarul a fost sensibil la notița lui Marius Vasileanu, La un click de cultură, apărută în ziarul ADEV|RUL din 14 mai, în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
dar permițându-ne niște paranteze: "Peste 30 de specialiști în opera marelui scriitor francez, șsic și pentru adjectivul original și pentru virgulăț Jules Verne, majoritatea proveniți din spațiul francofon, participă șcând?ț la un colocviu internațional organizat de Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai (UBB) Cluj și Centrul Cultural Francez. Manifestarea este dedicată Anului Jules Verne și operei sale șadică operei Anului!ț, cu referire la localități românești, sub titlul generic Castelul din Carpați". Ultima parte a frazei ar ține mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
Ed. Minerva, 1974, p.341 30. Camil Petrescu, Patul lui Procust, Ediție Al. Rosetti și Liviu Călin, Ed. Minerva, 1983, p. 106 31. Thomas Mann, Muntele vrăjit, Ed. pt literatură universală, București, 1967, p. 752 32. Alexandru Paleologu, Spiritul și litera, Ed. Eminescu, 1977, p.130. 33. Camil Petrescu, Teatru, Ediție Florica Ichim, Ed. 100+1 Gramar, 2000, p.85. 34. G. Călinescu, op. cit., p.747. 35. Dan Botta, Cazul Blaga, Ed. Bucovina-I.E.Torouțiu, București, 1941; vezi și Ion
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
cel al lui Liviu Rebreanu, al cărui editor devotat a fost într-un răstimp de patru decenii, ajungînd cu seria de Opere pînă la al 23-lea tom. Este, foarte probabil, cea mai impunătoare ediție, integrală și critică, de care literele române beneficiază pînă-n prezent. Dar... e suficient atît? în optica cititorului comun, numele editorului e aspirat îndeobște de cel al autorului editat, riscînd a se anonimiza ori cel puțin a primi doar o ingrată conotație marginală. De facto însă, un
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
n-a mai fost nici Gheorghe, Nicolescu nici Niculescu (numele său de la naștere), nici măcar profesor de română (ŤAscultă, dragă, ce-ți spun: e profesor de geografie.ť) Măcar să-l fi făcut avocat, căci, la un an după ce absolvise Facultatea de Litere și Filosofie, G. C. N. terminase și Dreptul. Cît privește teza de doctorat, luată, în 1944, cu tema ŤDuiliu Zamfirescuť, nu mai exista defel, un bilet de tramvai valorînd mai mult. Nu l-a iertat nici mort. (ŤAi văzut, dragă
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
mai important prozator basarabean al secolului XX, mai important pentru că e mai modern, mai tehnic și mai complex decât Ion Druță sau decât oricare alt scriitor al provinciei noastre de est. Vladimir Beșleagă, Zbor frânt. Ignat și Ana, romane, Editura Litera, Chișinău, 1997, 420 p.; colecția "Biblioteca școlarului", nr. 105
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
un citat în franceză, de mână, cu o caligrafie ordonată, de profesor trecând tema lecției pe tablă. Scris ce nu-mi aparține. Fraza mă intrigă: Qui a rejeté ses démons, nous inopportune avec ses anges... Puțin mai jos, tot cu litere de mână, însemnarea mea dezordonată, făcând literele să se hâțâne: Henry Michaux - scris de mâna lui Manolescu. Ce căuta ilustrul critic, aici... illo tempore?! Era de demult de tot. De pe vremea când ne mai vizitam. Fraza marelui autor francez, transcrisă
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
o caligrafie ordonată, de profesor trecând tema lecției pe tablă. Scris ce nu-mi aparține. Fraza mă intrigă: Qui a rejeté ses démons, nous inopportune avec ses anges... Puțin mai jos, tot cu litere de mână, însemnarea mea dezordonată, făcând literele să se hâțâne: Henry Michaux - scris de mâna lui Manolescu. Ce căuta ilustrul critic, aici... illo tempore?! Era de demult de tot. De pe vremea când ne mai vizitam. Fraza marelui autor francez, transcrisă cuminte în carnetul meu de însuși N.
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
Goethe... că, pentru un valet, nu există genii, întrucât cunoaște toate intimitățile stăpânului; și-i face pantofii, îi lustruiește, și-l perie, îi îmbracă hainele scumpe, să vază cum e... Sau (dacă e vorba de un valet lucrând în câmpul literelor)... răstoarnă oala de noapte a stăpânului drept în capul nesuferitului, în trecere, cu o decizie a lui, slugarnică, strict personală, cu toate că ceilalți doi sunt, în fond, buni amici.
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
degrabă "neglijate" în Portugalia. Marina Dumitrescu: V-ați decis, deci să inițiați "abordarea" spațiului românesc, cu Eminescu. Ati avut un ilustru predecesor în acest sens... într-adevăr, remarcabilul om de cultură Victor Buescu, inițiatorul Lectoratului de română de la Facultatea de litere din Lisabona, în 1943, este și primul autor al unei antologii Eminescu în portugheză, aparută în 1950. O remarcabilă lucrare care nu a fost reeditată și a fost nedrept dată uitării. Acum, după mai bine de o jumătate de secol
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
Tamara Tinu Autorul eseurilor de față, Viktor Erofeev, s-a născut în anul 1947, la Moscova, într-o familie de diplomați. Și-a petrecut o parte din copilărie, cu părinții, la Paris. în 1970 a absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moscova. în anul 1975, și-a susținut teza de doctorat cu lucrarea Dostoievski și existențialismul francez. Este exclus din Uniunea Scriitorilor în 1979 pentru organizarea revistei "Metropol", o ediție samizdat, în care urmau să fie
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
Caro Maestro Betocchi". Mi-a făcut multă plăcere scrisoarea Dvstră din 27 mai, ajunsă aici pe 7 iunie, cu excelentele vești pe care mi le dați. Înțeleg că lucrați și sunt convins că va fi cu profit pentru poezie și litere. Eu trebuie să aprofundez încă lectura textului Dvstră pe care sper cu adevărat să-l pot publica în ultimul număr din acest an al revistei L'Approdo letterario ; firește, într-o selecție de vreo zece pagini de versuri precedate de
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
1975. Spicuiesc din ele unele elemente. Pe 20 septembrie 1972 (abia plecasem din Italia, după prima mea mică bursă la Perugia), el îmi scria pe adresa Uniunii Scriitorilor din România, șoseaua Kiseleff numărul 10: Entuziasmul cu care vă ocupați de literele italiene în țara Dvstră este mai mult decât lăudabil. Vă mulțumesc și pentru tăieturile de revistă, pe care le-am apreciat deși nu sunt capabil să le citesc. Chiar în aceste zile, l-am văzut pe Montale și i-am
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Gheorghe Grigurcu Socotit un scriitor emblematic al literelor românești postbelice, Marin Preda a fost tratat și după 1989, într-o manieră univocă, exclusiv encomiastică, ce pe de o parte eluda frapantele denivelări ale operei sale (Cornel Regman îmi spunea că tematica urbană a reprezentat o veritabilă decapitare a
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
micile urme ale marilor schimbări: "Privind cu încordare firma luminată de becul puternic, după cei trei ani de închisoare, făcuse în sinea sa: ŤHait, că ne-au ocupat rușii!ť Intrase în pușcărie cînd încă se mai scria cu o literă și ieșise cînd în locul ei puseseră alta. O literă, o epocă." Scrie, apoi, despre cum pot face niște versuri închisoare, șoptite tot timpul, între patru pereți, de oamenii cu carte. Tablourile "după natură" alunecă, ușor, în scene din romane, de la
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]