192,981 matches
-
în "Răspîntia" lui I. Ludo. Grosolănia de limbaj, disprețul față de valorile intelectului, exclusivismul dur, ura energică față de valorile și de spiritul culturii române, care caracterizează articolele scrise de I. Ludo sub protecția katiușelor, vor trece în bagajul curent al criticilor literari autorizați". Suprarealiștilor (în bloc, căci ne aflăm la un pas de conceptul nazist al "artei degenerate" de către evrei!) li se pune în cîrcă adeziunea la comunism: Iar faptul că suprarealiștii devin cei mai prozaici și mai angajați oameni ai partidului
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
forma unor note informative. Dl Dan C. Mihăilescu a pus pe două coloane în L.A.I. comentariile critice din Istorie semnate Marian Popa și denunțurile din Cartea Albă, semnate Micu. Lucrurile nu se opresc aici. Într-o anchetă a Convorbirilor literare din februarie, dl Popa îl denunță pe Caragiale. În stilul lui Caion și cu argumentele lui Davidescu, dl Popa murdărește comemorarea marelui scriitor în cea mai pură manieră național-comunistă pe care Securitatea anilor '70-'80 o practica fără scrupule. Nu
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
biologică, la ovul și spermatozoid, ci se durează de milioane de veacuri - diferență între eul biologic și cel psihologic secundar și general... O distincție foarte importantă, în istoria culturii, cu urmări directe în artă și literatură, explicând diferența dintre realismul literar - de tip Balzac - și literatura impresionistă, subiectivistă, gen Proust, și modernii ulteriori... Distincția se află definită în critica noțiunii de engramă aplicată la natura psihologică. Critica, devenită clasică, a lui Bergson, din aceeași Materie și memorie față de gestaltiști, în general
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
de norma academică. Cele două forme de plural sînt egal îndreptățite să existe și în orice caz nu depind de specializarea semantică indicată în DEX. Se pare că, în asemenea situații de puternică instabilitate, ideea de a recomanda, între variantele literare, o formă privilegiată nu a avut efectul scontat. Ar rămîne de explicat inversarea raportului de frecvență la formele articulate. Am putea presupune intervenția unui factor eufonic: între grupurile de sunete produse de articularea substantivelor terminate în -l, -lele ar fi
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
parte la acordarea marelui premiu Cervantes (adevărat Nobel al lumii hispanice), din cauza precarității ei fizice, în schimb a fost vizitată în aceeași zi, acasă, de către regele Juan Carlos și regina Sophie. A venit muntele la Mahomed. Investigarea confesiunii ca gen literar cuprinde un câmp larg de domenii. Maria găsește premisele în însăși plângerea lui Iov, în mod sigur Sfântul Augustin e un "confesor", și frecvența mărturisirii crește după idealismul german. Dintre funcțiile limbajului, ea răspunde nevoii de "descărcare", dar e și
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
Nu există blestem în filosofie, nu există "sangre". Observați, pe bună dreptate, că Iov nu e filosof. Dacă ar fi fost, Dumnezeu nu i-ar fi răspuns niciodată (nici nu l-ar fi pedepsit, de altfel)." Maria Zambrano. Confesiunea - gen literar. Cu cinci scrisori inedite de la Emil Cioran. Traducere din spaniolă: Mariana Sipoș. Editura Amarcord, 2001. Cu doi ochi stângi Dintre sutele de monografii dedicate lui Shakespeare - documentariste, romanțate, sau strict pilduitoare - cea a lui Burgess este opera unui prozator (de
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
C. Rogozanu Dan C. Mihăilescu ne întinde și își întinde o capcană cu o glumă care pare inocentă, la prima vedere. Este vorba despre definiția "scriitorincului". Omul care nu face nici istorie literară, nici critică pură, nici "întîmpinare", căruia nu-i place prea mult "specializarea" - în această imagine se recunoaște criticul nostru, cu un soi de "iresponsabilitate" jucată. Nu știu cum se face însă că, la o privire retrospectivă, prilejuită de o culegere de eseuri
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
și ideologice. O carte de recenzii în care să fie vorba despre "celelalte cărți", doar în ea am putea găsi un Dan C. Mihăilescu valabil și, ciudat, mai puțin perisabil. Un cronicar de întîmpinare care face o muncă de istoric literar propunînd o anumită perioadă spre recitire, un cronicar care "întîmpină" lucruri vechi de cînd lumea și care totuși se află la mare modă. Aberațiile tranziției din critica literară românească și din lumea literaturii și lecturii postdecembriste, în general. Aberații cu
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
puțin perisabil. Un cronicar de întîmpinare care face o muncă de istoric literar propunînd o anumită perioadă spre recitire, un cronicar care "întîmpină" lucruri vechi de cînd lumea și care totuși se află la mare modă. Aberațiile tranziției din critica literară românească și din lumea literaturii și lecturii postdecembriste, în general. Aberații cu un erou ciudat, Dan C. Mihăilescu. Scriitorincul este deocamdată un țel. Deși pare, ornitorincul nu este un animal de tranziție între două regnuri, ci este o soluție, o
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
ornitorincul nu este un animal de tranziție între două regnuri, ci este o soluție, o soluție extrem de viabilă a naturii cum subliniază chiar criticul. încă nu a găsit soluția pentru că, deși are o carieră mediatică interesantă, incredibilă pentru un critic literar, deși reușește să nu se uzeze tot "aducînd cartea", el insistă, iată, să-și adune eseuri dintr-un război care va fi, dacă n-o fi deja, pierdut - eseuri despre cărțile generației '27. Nu știe cum să se vîndă, deocamdată
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
ai de gînd să faci o treabă politică, trebuie să faci o treabă politică; nu e ușor de aflat cum studierea literaturii poate schimba într-adevăr peisajul politic. Rezultatul este că s-a produs un fel de distanțare de studiile literare și, în același timp, nu există locuri de muncă în domeniu, iar combinația aceasta de factori are un efect depresiv pentru tineri. în parte, e vina noastră ca profesori - atît timp cît vom simți că studierea literaturii trebuie să aibă
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
clar. Acum cînd canonul pe care Hall îl interoghează a colapsat la nivel academic, critica lui nu mai entuziasmează la fel de tare. De pildă, teoriile propuse recent de poeții LANGUAGE mi se par mult mai interesante, fiindcă se ocupă de faptul literar în sine. Care ar fi rețeta criticului de succes? Pentru a fi un bun critic trebuie să cunoști foarte multe texte literare, ca și istorie și filosofie. Cred, de pildă, că Fredric Jameson e un bun teoretician ce a schimbat
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
pildă, teoriile propuse recent de poeții LANGUAGE mi se par mult mai interesante, fiindcă se ocupă de faptul literar în sine. Care ar fi rețeta criticului de succes? Pentru a fi un bun critic trebuie să cunoști foarte multe texte literare, ca și istorie și filosofie. Cred, de pildă, că Fredric Jameson e un bun teoretician ce a schimbat o întreagă viziune despre postmodernism. Te poți certa cu el, dar este strălucitor și original în ceea ce privește modernismul. Harold Bloom este opusul lui
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
mare parte e reprezentată de poezie-text transferată pe ecran. Pe de altă parte, cred că forma scrisă a culturii este mai puternică decît oricînd. Ne aflăm într-o situație schizofrenică: pentru a deveni faimoși, autorii care au luat multe premii literare, cum ar fi Seamus Heaney, sînt legați de cultura tipărită și nu au prea mult de-a face cu internetul. Cum se leagă vandabilitatea și premiile de celebritatea pe internet? Dacă editura Farrar Strauss publică o carte, o găsim în
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
cu tezele dlui Patapievici sînt expuse deopotrivă de limpede. Ne miră doar considerarea polemicii din jurul cărții (atît de temeinic examinată de dna Adameșteanu) drept o "reizbucnire" a unor "vechi rivalități" între "unii dintre colaboratorii" Observatorului cultural și, respectiv, ai României literare. Dl. Cornea fiind un om inteligent, e greu de înțeles cum de i-a scăpat miza adevărată a polemicii. Poate citește editorialul din 22. În Timpul ieșean din februarie, la rubrica Din revistele altora, se observă cu privire la această dispută un lucru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
din februarie, la rubrica Din revistele altora, se observă cu privire la această dispută un lucru mult mai evident și anume că Observatorul încearcă să monopolizeze gîndirea realmente democratică din Romînia. Nota din Timpul îl citează pe dl. C. Stănescu din Adevărul literar Și artistic în legătură cu monopolul cu pricina. De unde se vede că lucrurile sînt mai complicate decît socoate dl. Cornea. În fine, dl. Șerban Papacostea denunță un plagiat: capitolul despre Ștefan cel Mare din volumul 4 al Istoriei românilor, scos sub egida
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
Ion Toderașcu. Fără comentarii. Diverse Mozaicul craiovean din ianuarie-februarie (număr dublu) este printre puținele publicații care n-au lăsat neremarcată dispariția lui Ion Zamfirescu. Revista consacră literatului, filosofului și pedagogului cîteva emoționante pagini. Tot în Mozaicul, o anchetă despre revistele literare. (Cronicarul profită de prilej spre a mulțumi, în numele redacției, tuturor celor are au întîmpinat noua formulă a României literare, indiferent de felul binevoitor ori critic al comentariilor.) * În Litere din februarie, dl. Tudor Cristea povestește, cu umor, felul în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
neremarcată dispariția lui Ion Zamfirescu. Revista consacră literatului, filosofului și pedagogului cîteva emoționante pagini. Tot în Mozaicul, o anchetă despre revistele literare. (Cronicarul profită de prilej spre a mulțumi, în numele redacției, tuturor celor are au întîmpinat noua formulă a României literare, indiferent de felul binevoitor ori critic al comentariilor.) * În Litere din februarie, dl. Tudor Cristea povestește, cu umor, felul în care trebuiau redactate pe vremuri prezentările din planurile editoriale. Indiferent de conținutul ori de maniera cărții, "rezumatele" acestea trebuiau să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
Popa, plină și ea de astfel de lecturi de planuri editoriale. Prima parte a comentariului dlui Cristea se numără printre rarele texte judicioase consacrate acestui monument de dezinformare - și biografică, și bibliografică, și analitică - scris de dl. Popa. * În România literară (da, ați citit bine) numărul 10, Cronicarului revistei i se atribuie observația că pietrele Bastiliei dărîmate în 1789 au folosit "prizonierilor" spre a-și clădi case. E vorba de "parizieni". Cronicarul face rectificarea cuvenită. Recensămîntul și Postul la români Început
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
Camilo José-Cela sau ale tinerilor autori de limbă spaniolă deloc traduși la noi. Cele Douăsprezece povestiri călătoare scrise acum 20-25 de ani și publicate în 1992 sunt astăzi o binevenită recuperare, dar parcă n-ar strica să cunoaștem și creații literare "la zi". Măcar pentru binele tinerilor noștri prozatori. García Márquez Douăsprezece povestiri călătoare, traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți, Editura Rao, București, colecția Rao special, 154 p., 169.000 lei
Despre alte morți "anunțate" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15416_a_16741]
-
în ea. (Ajunge să-i vezi pe cei de la Vrei să fii miliardar). Pentru toți aceștia, deunăzi, cineva propunea înființarea unor colecții de cărți în care, ca în ghidurile practice, să se dea un minim necesar de cunoștințe geografice, muzicale, literare, matematice, de chimie și fizică etc. Sugerez celor interesați cîteva titluri de colecție: "Cartea incultului", "Colecția pentru proști", "Cînd ești bîtă", "Handicapul cultural și remediile lui", "Cvasi-analfabet". Problema ar fi că e destul de dificil să faci cadou o carte dintr-
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15428_a_16753]
-
Luminița Marcu Romanul lui Eginald Schlattner și prezența lui aici riscă să contrarieze. în ce măsură este vorba despre o carte românească? Nu pentru că asta ar fi în sine un titlu de glorie, ci pentru că la pagina cronicii literare se discută în mod tradițional despre literatură română. Răspunsul nu e unul ușor și nu are rost să încercăm aici o rezolvare a marii dileme (ce e mai important, limba în care e scrisă o operă, cetățenia autorului, spațiul în
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
volum de zile mari, care merită poate premiul pentru cea mai frumoasă carte a anului. Lectura e în primul rînd vizual o plăcere, deși cartea are peste 400 de pagini. în fine, argumentul hotărîtor pentru discutarea acestei cărți la cronica literară românească e unul simplu: Eginald Schlattner este român, trăiește de o viață la Roșia, lingă Sibiu, unde este preot luteran. Scrie însă în limba strămoșilor săi, germana (atenție, germana literară, pentru că familia sa de burghezi înstăriți le-a oferit copiilor
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
în fine, argumentul hotărîtor pentru discutarea acestei cărți la cronica literară românească e unul simplu: Eginald Schlattner este român, trăiește de o viață la Roșia, lingă Sibiu, unde este preot luteran. Scrie însă în limba strămoșilor săi, germana (atenție, germana literară, pentru că familia sa de burghezi înstăriți le-a oferit copiilor o educație atentă), iar cultura în care s-a format nu e una românească (personajul principal de sorginte autobiografică spune la un moment dat că a început să învețe româna
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
cel puțin două cărți recente, între ele un roman foarte bun, care datorează enorm redactorului. Nu am observat ca vreunul din cei doi autori să recunoască public acest lucru. De ce? Nu am depășit încă provincialismul de a vedea o operă literară ca pe un produs realizat pînă la virgulă într-un birou numai bun de transformat în muzeu, de către un scriitor insprat și infailibil. Lucrurile nu stau așa, din păcate o știu redactorii și apropiații lor. Eginald Schlattner poate fi un
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]