1,268 matches
-
VIAȚA LITERAR-ARTISTICĂ, revistă apărută la Arad, lunar, între ianuarie și august 1989, ca supliment al ziarului „Flacăra roșie”, realizat de Cenaclul din Arad al Uniunii Scriitorilor. Redactor responsabil: Florin Bănescu; colectivul de redacție: Vasile Dan, Cornel Marandiuc, Ovidiu Pecican, Alexandru Ruja, Gheorghe
VIAŢA LITERAR-ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290524_a_291853]
-
înscris o dată importantă în istoria culturii religioase și în dezvoltarea limbii române literare. Lucrare specifică oratoriei de amvon, cultivată în epocă în scopul instruirii religios-dogmatice și moralizator-didactice, ea oferă, în cele șaptezeci și cinci de predici, un conținut omiletic, liturgic, hagiografic și literar-artistic. Cazaniile pleacă de la pericopele evanghelice ale slujbelor anului bisericesc pentru a dezvolta „învățături”, comentarii în spiritul textelor patristice, urmând sensul literal și mai ales pe cel parabolic - ce suscită creativitatea lui V. - al Scripturii. Partea a doua a Cărții românești
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
RPR. Articole similare semnează Mihail Sadoveanu și Grigore Benetato. Tot aici sunt selectate poezii de Tudor Arghezi, Violeta Zamfirescu, versuri aparținând studentului Miron Scorobete. Revista nu anunță un program, dar se înțelege de la început că, pe lângă unele preocupări privind creația literar-artistică, va avea în vedere în special viața studențească, problemele ei sociale, politice etc. Rubrici de-a lungul timpului: „Ne scriu corespondenții”, „Jurnalul sesiunii”, „Vacanța”, „Teme și condeie studențești”, „Jurnal studențesc”, „Trăim în miezul unui ev aprins”, „Microinterviul săptămânii”, „7 arte
VIAŢA STUDENŢEASCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]
-
Rebreanu” din Pitești. Poetul Ion Stratan îl introduce la Cenaclul de Luni. Debutează în ziarul „Flamura Prahovei” (1976) și editorial în antologia colectivă Supremă iubire (Ploiești, 1977). Primul volum personal, Singurătatea supremă, îl tipărește în 1991. Colaborează la „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Apostrof”, „Calende”, „Porto-Franco”, „Dacia literară”, „Tomis”, „Axioma”, „Poesis”, „Convorbiri literare” ș.a. Se numără printre fondatorii Grupului de la Ploiești (1992) și participă la editarea revistei „Sinteze” ca secretar de redacție (din 1995) și redactor-șef. A mai
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
stânjenitoare ideologic pentru un gazetar în deceniul al optulea. Va fi consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte (1975-2001). Debutează la „Luceafărul” în 1965, recomandat de Eugen Barbu, cu schița S-a prăbușit aeroplanul. Mai e prezent în „Săptămâna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „România liberă” ș.a. Volumul de debut al lui V., Smochinul neroditor (1986), se apropie tematic de proza optzeciștilor, preocupați mai degrabă de scene cotidiene, banale, umile, lipsite de anvergură epică. Cu excepția povestirii titulare, autobiografică, creionând cu umor
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
accente incriminatorii există cu siguranță un arhetip comportamental, cu numeroase concretizări de ordin tipologic și simbolic. Astfel, tipul tragic, înțeleptul, parvenitul sau haiducul-analizate de noi din unghi comparativ- alcătuiesc tot atâtea variabile, forme de manifestare reflectate cu acuratețe în imaginarul literar-artistic din sud-est2. Altele, precum levantinul, clericul, militarul, convertitul, intelectualul ș. a. amplifică, vom vedea, evantaiul antropos-ului, deductibil din explorarea istorică și prelucrarea funcțională. Omul balcanic trimite de fapt la o lume diversificată etnic și cu o structură de panopticum, în funcție de starea
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
reafirmă crezul horațian al compatibilității literatură/ pictură. În prefața studiului autorul afirmă această compatibilitate drept premisă: o pictură poate revela sensul unui text literar și invers 28. Al doilea element al specificului strategiei comparative rezidă în viziunea cultural-globală asupra epocii literar-artistice în care textul literar, respectiv, pictura au apărut. Interpretarea unei opere prin intermediul alteia este dictată de însăși materia artistică 29. Unul studiu esențial al doctrinei pictorialiste este cel semnat de Jean Hagstrum. Din perspectiva acestui studiu, termenul pictorialism trebuie abordat
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
diferitele elemente ale produsului activității și diferitele structuri ale personalității. Pentru aceasta este necesară introducerea unor criterii atât de ordin cantitativ (număr, frecvență), cât și calitativ (originalitate, nivel de performanță, valoare utilitară, valoare estetică etc.). În general produsele de ordin literar-artistic sunt relevante mai ales pentru componentele motivațional-afective și morale ale personalității, în timp ce produsele de ordin științific și tehnic sunt relevante pentru componentele de ordin cognitiv-instrumental și motor-dexteritatea. METODELE PSIHOMETRICE Metodele psihometrice sunt modalitățile de măsurare a capacităților psihice ale individului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în 2001 trece în rezervă pentru a se dedica literaturii. A debutat cu versuri la „Luceafărul” în 1989, și editorial cu placheta Hierofantul, apărută în 1999. Mai colaborează cu poezii, eseuri, recenzii la „România literară”, „Viața românească”, „Tineretul liber. Supliment literar-artistic”, „Paradigma”, „Poesis”, „Familia”, „Vatra”, „Unu”, „Semne”, „Princeps Edit”, „Tomis”, „Antares”, „Nouvelle Europa” (Luxemburg), „Contrapunct”, „Litere, arte & idei”, „Cronica”, la Radio România ș.a. Poet provenit din întâlnirea mai multor influențe, V. e un modernist întârziat, cu elanuri defensiv-paseiste în zona sentimentului
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
1989, 3; Gellu Dorian, „Frontiera dintre cuvinte”, ATN, 1989, 4; Alexandru Piru, Poezii în regie proprie, SLAST, 1989, 22; Traian T. Coșovei, Până unde-l poți însoți pe Don Quijote, CNT, 1992, 2; Sorin Preda, Chirurgia unui zâmbet, „Tineretul liber. Supliment literar-artistic”, 1992, 4; Laurențiu Ulici, George Vulturescu față cu livrescul, LCF, 1992, 8; Adrian Suciu, Poetul, ochiul orb și lupii, ECH, 1992, 3; Al. Cistelecan, Poemul adaptat, LCF, 1992, 17; Vasile Ciobanu, În miezul incandescent al realului, ATN, 1993, 4; Virgil
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
preda în licee bucureștene - Liceul Industrial de Construcții de Mașini (1967-1970) și Liceul „Unirea” (1970-1972). Debutează cu versuri la „Luceafărul” (1966), iar editorial cu placheta Nordice, apărută în 1971. Mai e prezenta în „Argeș”, „Iașul literar”, „Cronică”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Al cincilea anotimp”. Primele versuri publicate de Z. ilustrează tranziția de la poezia angajată din anii ’60 spre un climat liric mai destins. Structurate în trei secțiuni, textele din volumul Nordice se evidențiază prin prezența
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
punctul de vedere extrem de „ciudat”, de paradoxal, de „reacționar”, al unui ins contemporan, În ce privește unul dintre fenomenele cele mai „ascunse, mai misterioase”, crearea, formarea și afirmarea În social a unui artist, a unui autentic creator, azi - În lumea, În lumile literar-artistice, poate chiar și științifice - la vârf, se’nțelege. Am făcut acest lucru În primul meu deceniu În Bucureștiul arogant și Închis literar, Încercând să-mi pierd accentul provincial trădător, să mă apropii de un grup literar cât de cât convenabil
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
țară, orașul și școala unde au învățat, ale celor care rostesc cuvinte de recunoștință pentru profesorii în care continuă să vadă personalitățile mari ale patriei, pentru care unii dintre ei și-au dat viața apărând integritatea teritorială a patriei lor. Literar-artistic, vorbind, oamenii din scrisorile lui Alexandru Mânăstireanu, cei din cartea aceasta, din cele patru volume „Călător...prin vâltoarea vremii”, inclusiv din „Jurnalul de front” a lui Leonida Goga, dezidilizând estetismul de suprafață, fals triumfal și solemn în toate, promovează retorica
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nivel înalt științific, forțele cele mai active ale întregii vieți politice și ideologice din institute"42. În 1969, au revenit referatele care semnalau "slaba combativitate față de concepțiile idealiste, antiștiințifice, retrograde, slăbirea pozițiilor critice în aprecierea gândirii social-politice și a creației literar-artistice, tendințe de preluare globală, nediferențiată, de pe poziții obiectiviste, a unor gânditori și creatori dinainte de 23 august 1944"43. La aceasta vreau să adaug situația cadrelor de la Facultatea de Istorie-Filosofie, secția Filosofie, așa cum apare ea în 1971, când erați deja student
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
anul precedent și achitarea parțială a taxelor pe anul în curs: "peste 85% dintre studenții valutari și-au rezolvat această problemă"; 5) gradul de încărcare în cămine a studenților străini a fost de 0,9; 6) s-a organizat "Cenaclul literar-artistic Prietenia"; 7) dintre studenții programați la anul pregătitor au sosit mai puțin de 1000, iar dintre cei 700 din anul I încă nu sunt prezenți 150; 8) erau 67 de studenți ce urmau a fi exmatriculați (repetenți a treia oară
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de certificate eliberate la noi sau chiar din țara lor și pe baza acestora solicită o cazare specială"7. D. T.: Existau și astfel de cazuri. S. B.: Ajungem la un episod foarte important: în 1980, s-a organizat Cenaclul literar-artistic "Prietenia". D.T.: A fost ideea lui Radu Ursache, vicepreședintele cu studenți străini. S-a constituit așa, ca un cenaclu, cum zicem noi azi, fără statut juridic. Era un concept. Îi aduna încât să poată discuta cu ei, dincolo de problemele lor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
puțin: aparține celei de a VI-a ediții a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate și n-a avut parte de nici o mediatizare în stare s-o impună cât de cât atenției generale. Se pornește de la constatarea că bogata creație literar-artistică (judecând după numărul de titluri) este afectată de necunoaștere, de ne-popularizare ", de lipsă de legătură și coerență". În fapt, e la îndemâna oricui constatarea că destinul cărții românești este primejduit de păguboasă enclavizare: nu se știe, la Cluj, ce s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
această definiție, "cultura" este adesea utilizată pentru a descrie ceva rafinat, "cultura înaltă" în special, sau pentru a evoca o serie de artefacte valoroase, selectate și cultivate de o societate, punînd accent pe aspectul patrimonial (opere de artă referențiale, produse literar-artistice ale elitei, monumente arhitecturale etc.) (Dahl, 1998; Dahl, 2000). La un nivel de bază, termenul de "cultură" a fost folosit pentru a descrie modul de operare al unui grup de oameni, ca cel sugerat de cultura organizațională, la care se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a elevilor prin receptarea literaturii, așa cum am văzut, din afirmația consemnată de noi și sub paragraful IV. XVII. Analiza literară Papadopol consideră că pentru analiză literară trebuie avute în vedere „opere scurte, mai ales poezii”, acestea având „un scop întreit: literar-artistic, intelectul-științific și ortografic”, respectiv „un element de mare valoare în studiul limbii materne” (Papadopol, 1925: 121). Prin analiza literară, în viziunea lui Papadopol, trebuie avute în vedere „și fondul și forma”. Iată cum explică el aceste abordări: „Ca fond - vor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
opinie pedagogică, Galați. ȘM = Școala Mehedințiului. Drobeta - Turnu - Severin. ȘN = Școala noastră. Revistă pentru educație și cultură pedagogică editată de către Inspectoratul școlar și Casa Corpului Didactic Sălaj, Zalău. ȘS = Școala sătmăreană. Culegere de studii metodico-didactice, de cercetare științifică și creații literar-artistice. [Satu-Mare], [f.e.]. ȘSăl = Școala sălăjeană în actualitate. (Buletin de informare și documentare a cadrelor didactice). Zalău. T = Tribuna. Săptămînal de cultură. Cluj. TIMFB = Tipografia Institutului de medicină și farmacie, București. Timpul - Reșița = Timpul. Cotidian social - politic - cultural independent. Reșița
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sau de consultanță, cu participarea, directă ori prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entități publice ori private sau cu deținerea de funcții ori de demnități publice, cu excepția funcțiilor și activităților didactice din învățământul superior, cercetare științifică și creație literar-artistică. Ei nu pot fi desemnați experți sau arbitri nici de părți și nici de instanța judecătorească sau de către o altă instituție. ... (7) Membrii Plenului Consiliului Concurenței nu reprezintă autoritatea care i-a numit și sunt independenți în luarea deciziilor. ... (8
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114055_a_115384]
-
cu semnificație istorică, documentară, artistică, cu valoare etnologică, științifică și tehnică, monumente de arhitectură și tehnică populară. Articolul 9 (1) Bunurile culturale cu semnificație istorică și documentară includ: ... a) bunuri cu valoare arheologică; ... b) bunuri cu valoare memorială, istorică, documentară, literar-artistică: ... 1. carte și carte veche, periodice, manuscrise, dactilograme; 2. fotografii și filme color, clișee; 3. înregistrări audio-video, partituri muzicale izolate și în colecție; 4. cartografie; 5. documente de arhivă; 6. însemne militare și civile (uniforme, steaguri, insigne, decorații etc.); 7
ORDIN nr. 1.284 din 12 noiembrie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile unice de clasare a bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional şi a metodologiei de eliberare a adeverinţelor de export, precum şi a Regulamentului privind desfăşurarea activităţilor comerciale cu bunuri culturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116400_a_117729]
-
de a veni în Fălticeni în luna august. Ca și în atâtea proiecte, am rămas cu promisiunea căci alte deplasări mi-au ocupat întreaga perioadă de după concediu. Chiar în ultimele zile ale lui septembrie am fost în Bacău la Festivalul literar-artistic. Deci, încă o dată vă cer scuze și-mi voi recupera cuvântul dat. Nu știu nimic de cele 2 abonamente pe care spuneți - le-a făcut Muzeul Dvs. Dacă vreți, vă rog să mi trimiteți o scrisoare cu nr. actului, prin
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Articolul 1 Tarifele de remunerare a autorilor pentru lucrările literar-artistice se majorează, pe baza actualelor tarife, de regulă, cu 20-30% la limita minimă și cu 40-60% la limita maximă. Articolul 2 Se autoriza Comitetul de Stat al Planificării și Ministerul Finanțelor să modifice secțiunile planurilor economice și financiare ale Consiliului
HOTĂRÂRE nr. 768 din 7 iulie 1972 privind majorarea tarifelor de remunerare a autorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129337_a_130666]
-
pentru lucrările publicate la unitatea de presă unde este încadrat, cu tarife reprezentînd pînă la 40% din tariful de colaborare pentru genul respectiv. Retribuirea în acord se face pentru lucrările publicate în afara obligațiilor stabilite în cadrul sarcinilor de serviciu. Pentru lucrările literar-artistice - poezii, nuvele, schițe, fragmente de român, reportaje literare și altele -, precum și pentru unele lucrări științifice din domeniul științelor politice, economiei, filozofiei și altele similare, publicate la unitatea de presă unde este încadrat, autorul va fi retribuit în acord cu tarifele
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136041_a_137370]