1,950 matches
-
Fumatul se asociază cu efecte metabolice datorate creșterii secreŃiei suprarenale de catecolamine care determină accelerarea ratei metabolismului, diminuarea aportului caloric și scăderea în greutate (17Ă. În plus, nicotina stimulează secreŃia de hormon antidiuretic și b-endorfină scăzând și secreŃia hormonală a lobului anterior hipofizar (18Ă. La femeile fumătoare s-a stabilit o corelaŃie între afectarea secreŃiei de estrogen de către nicotina și instalarea prematură a menopauzei (19Ă. 2.2. Compușii carbonilici Compușii carbonilici sub formă de vapori (acroleina, acetaldehida, butiraldehida, formaldehida și propionaldehidaă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pe picioarele lui la doctor. În plus, vorbea fără probleme, oferind indicații prețioase despre senzațiile trăite. Un medic din zonă, John Harlow, l-a luat în îngrijire. Aparent, el i-a scos bara metalică din cap (aceasta pătrunsese în centrul lobului frontal al creierului), bandajîndu-l și protejîndu-l de eventualele infecții. Convalescența a durat cîteva săptămîni și nu a pus, practic, nici o problemă medicală majoră. Gage s-a recuperat spectaculos, nepierzîndu-și nici o clipă vioiciunea biologică nativă. Curînd a fost redat prietenilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
elită a senzațiilor tari. Istoricitatea cazului "Phineas Gage" nu derivă atît din excepționalitatea supraviețuirii victimei (avînd în vedere gravitatea accidentului), cît din învățăturile științifice pe care le-a transmis viitorimii. Gage reprezintă începutul teoriei localizării modelului comportamental al individului în lobul cerebral frontal. Neurologii au înțeles treptat că există un caracter uman, științific vorbind, iar el este rezultatul anumitor legături neuronale. Aceste legături i-au fost distruse lui Phineas, ducînd, ultimativ, la nașterea unei alte persoane. Astăzi, știința (post)modernă a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de cap și probleme de concentrare. Bănuielile cel mai rele ale medicilor se confirmă și Elliot primește un diagnostic brutal meningiom (o tumoare cerebrală, cu origine în membrana protectoare a creierului, numită meninge). La Elliot, formațiunea tumorală se dezvoltase în lobul frontal, invadînd cavitatea nazală. Ablația se impunea ca urgență medicală. Operația a decurs, din fericire, cu bine, deși, în urma ei, întregul lob frontal al pacientului fusese extirpat. Elliot a revenit la muncă și, în scurt timp, apropiații și colegii au
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
tumoare cerebrală, cu origine în membrana protectoare a creierului, numită meninge). La Elliot, formațiunea tumorală se dezvoltase în lobul frontal, invadînd cavitatea nazală. Ablația se impunea ca urgență medicală. Operația a decurs, din fericire, cu bine, deși, în urma ei, întregul lob frontal al pacientului fusese extirpat. Elliot a revenit la muncă și, în scurt timp, apropiații și colegii au observat, cum spune Damasio însuși, că el "nu mai era de fapt Elliot" (p.56). Pe scurt, vechiul om responsabil și efici
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ultimă instanță, decît nucleul inseparabil al caracterului, alcătuit din rațiune și emoții. Elliot judeca și avea în continuare sentimente, însă, emoțional și rațional, identitatea sa (precum cea a lui Gage), se alterase, mai mult, intrase se poate spune -, prin extirparea lobului frontal (sediul neurologic al identității, din acest unghi de vedere, emoțional-rațional), într-o fază de disoluție. Caracterul și întreaga lui ființă își schimbaseră formele de expresie și mijloacele de inteligibilitate. Antonio Damasio are, de aceea, convingerea că nu numai emoția
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Micu 2009: passim). 2.1.1. Pretextul scrierii, în 1948, a Lobocoagulării prefrontale, un aspect în mod surprinzător adesea neglijat de unii exegeți, este indicat explicit de Vasile Voiculescu în rândurile servind ca motto la titlu; după un aparent citat ("Lobii frontali sunt inamicii umanității. Lobotomizatul pierde compozanta emotivă a activităților sale etc., etc."), autorul trimite la "Presse medicale, nr. 41 din 10 iulie 1948"35 (am arătat, în § 0.2, că pentru studiul în discuție, în diferite bibliografii de pe internet
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de specialitate actuale; pe de altă parte, pe internet găsim titulatura "l'Hôpital Neurologique Pierre Wertheimer de Lyon"). Or, aparentul citat reprodus mai sus este din Lobocoagularea, unde se trimite la un (presupus?) "savant" Karpmann și la "celebra lui carte", Lobii prefrontali, inamici ai umanității, date bibliografice probabil imaginare, dar în consonanță cu intenția polemică a lui Voiculescu. Relația cu textul Wertheimer a fost semnalată de Victor Crăciun Radu Voiculescu, în nota ce însoțește publicarea Lobocoagulării, în vol. Voiculescu 1986: 538-539
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
însoțește publicarea Lobocoagulării, în vol. Voiculescu 1986: 538-539, problemă asupra căreia vom reveni. În pofida acestei semnalări, trimiterea la presupusul savant, citat, a fost însă preluată ca atare de unii biografi actuali; vezi, de exemplu, următoarea afirmație: "Pe marginea unei cărți "Lobii prefrontali, inamici ai umanității", de Karpman [sic!] Voiculescu dezvoltă un adevărat eseu de combatere a aberației amintite" (Popescu 2003: 145; cf. și "sursa lui Vasile Voiculescu este cartea Lobii prefrontali, inamici ai umanității, scrisă de Karpman" (cf. [anonim] /www.vasilevoiculescu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
biografi actuali; vezi, de exemplu, următoarea afirmație: "Pe marginea unei cărți "Lobii prefrontali, inamici ai umanității", de Karpman [sic!] Voiculescu dezvoltă un adevărat eseu de combatere a aberației amintite" (Popescu 2003: 145; cf. și "sursa lui Vasile Voiculescu este cartea Lobii prefrontali, inamici ai umanității, scrisă de Karpman" (cf. [anonim] /www.vasilevoiculescu.eu/). Evident, dacă nu este vorba chiar de tipărirea paralelă a studiului, o inadvertență cum este cea semnalată anterior poate ține de strategia narativă a scriitorului, dar este în afara
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
l'Etranger", pe care, probabil, Voiculescu nu l-a cunoscut), iar informații sumare științifice în ceea ce privește lobotomia, care se practică, găsim, de exemplu, la Rusu: 2010 : 688; operația este definită drept "intervenție psihochirurgicală destinată distrugerii fasciculelor de substanță albă aferente la lobul frontal, îndeosebi fasciculul talamofrontal..."; după ce se precizează finalitățile ("suprimarea durerilor rebele la tratament medicamentos, ca și în unele tulburări grave de comportament"), se enumeră modalitățile acțiunii ("distrucția poate fi chirurgicală, chimică, termică sau radioizotopică") și se atrage atenția asupra faptului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care pot fi cititorii medici sau aparținând unor domenii ale științelor "pozitive". Iată enunțuri de acest tip: "După ce se înșuruba, aparatul se declanșa singur grație unui sistem de referințe automate, care arătau cu precizie matematică locul pe unde trece din lobul frontal anterior al creierului, către nucleii cenușii lăuntrici, fasciculul de fibre nervoase care face puntea între aceste sedii psihice. Atunci, prin două găurele opuse, țîșneau dintr-o parte și din alta, străbătînd oasele frunții, două fascii de raze, care, întîlnindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fibre nervoase și ganglioni autonomi"; N2, care reflectă practica propriu-zisă a medicului Voiculescu, complicatele probleme ale lobocoagulării fiind încadrate mediului obișnuit al reprezentărilor ținând de cele obișnuite ale doctorului curant; este vorba de diagnostice, instrumentar etc.: "La început, operația asupra lobului prefrontal se făcea numai bolnavilor, anxioșilor, melancolicilor, obsedaților de sinucidere, rîvnitorilor la perfecțiune, schizofrenicilor, nebunilor, pe care de cele mai multe ori îi aducea în fire. Dar atunci era o operație sîngeroasă. Se scobeau două găuri în oasele capului și chirurgul bîjbîia
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
amine precursor uptake and decarboxilation). Inafara celulelor G producătoare de gastrină, la nivelul stomacului și intestinului se mai găsesc și celulele TG care conțin G34 și cantități mici de G17. Alte localizări ale gastrinei: insulele pancreatice (în cursul vieții fetale), lobul anterior și intermediar hipofizar, hipotalamus și în bulb; funcțiile sale în aceste teritorii nu sunt încă bine cunoscute. Gastrina este un hormon polipeptidic tipic care prezintă macroși microheterogenitate; macroheterogenitatea se referă la variabilitatea de lungime a lanțului polipeptidic, iar microheterogenitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
corticale. Zona internă (medulară) este deschisă la culoare, cu aspect striat, datorat anselor Henle paralele, ducturile colectoare și vasele medulare. Zona medulară poate fi împărțită în porțiune externă, mai apropiată de cortex și porțiune internă. Rinichiul uman este organizat în lobi, de obicei 8-10. Fiecare lob este alcătuit dintr-o piramidă de țesut medular și din corticala de la bază. Intre piramide se descriu coloanele renale. Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
deschisă la culoare, cu aspect striat, datorat anselor Henle paralele, ducturile colectoare și vasele medulare. Zona medulară poate fi împărțită în porțiune externă, mai apropiată de cortex și porțiune internă. Rinichiul uman este organizat în lobi, de obicei 8-10. Fiecare lob este alcătuit dintr-o piramidă de țesut medular și din corticala de la bază. Intre piramide se descriu coloanele renale. Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin organ. La nivel renal însă, aranjamentul vaselor de sânge are o semnificație funcțională aparte, de aceea trebuie prezentată într-un grad mai mare de detaliu (fig. 92). Artera renală se divide în mai multe artere interlobare, ce urcă printre lobi de la nivelul bazinetului către cortex, trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
obținerii unor randamente mai bune. Dar pe lângă aceste potențiale benefi cii , globalizarea financiară poate antrena și riscuri (de exemplu, cel legat de crizele financiare), aces tea fiind însă mai ales pe termen scurt. În capitolul III, intitulat „Mediul financiar g lob al și evoluția fluxurilor de capital”, se analizează schimburile care au avu t loc în mediul financiar global, ca urmare a globalizării piețelor de ca pit al. În acest cadru, se sur prinde, în primul rând, amploarea fluxurilor de ca
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dar, mai ales, cu identificarea r olu lui pe care statul și guvernele îl au în cadrul acestui fenomen multidimensional, cunoscut fiind faptul că guvernele sunt, în primul rând, responsabile pentru adaptarea piețelor fi nanciare naționale la cerințele procesului de g lob alizare. Capitolul al doilea al prezentei cercetări debutează cu o serie de as pecte conceptuale, în sensul prezentării unor a mpl e controverse privind în țelegerea conceptului de globalizare financiară din diverse perspective. Ne propunem, mai întâi, stabilirea terminologiei u
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pr ecum cele care legau econo miile americane în plină expansiune de restul l umi i. Putem considera perioadel de integra e timpurii re drept exemple de globalizare, iar acest fapt tinde să dea adevăratul sens al termenului de g lob alizare. Termenul globalizare a început să fie folosit, înc epând cu anii ̕60, pre zența sa fiind din ce în ce mai pregnantă pe pa rcu rsul ultimului sfert al secolului al XX lea, acest simplu fapt arătând că a existat o p
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
uza fuziunilor transfrontaliere și achizițiilor realizate de către întreprinderile multinaționale. Datele pre zentate evidențiază evoluția progresivă a schim băr ilor reglementative care afectează ISD, din partea guvernelor naționale, schimbări „mai favorabile“ fluxurilor de investiții străine directe. Conținutul și caracteristicile fenomenului de g lob alizare Noile piețe * Corporații multinaționale care își reunesc producția și marketingul, domi nând producția mondială; * Organizația Mondială a Comerțului - prima organizație multilaterală care ar autoritatea de a obliga guvernele naționale să respecte regulile comerțului; e * O rețea internațională aflată în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
va rămâne în cadrul unor granițe vor fi oamenii, care vor co mpu ne națiunile“<footnote id=”12”>Reich, Robert, The Work of Nations, în Mar k Lewis, Robert Fitzgerald, Charles Harvey “The f nations, competitiveness and the problem of g lob alization”, Bristol Academic Press, 1996, p. 11 </f ootnote>. În ceea ce privește noile reguli și norme, pute m a precia că noile in stituții internaționale și blocurile comerciale nu sunt singurele elemente specifice unei economii globalizate în care sta tel e-națiune
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tehnologie. Putem, astfel, ob serva faptul că puține arii ale vieții sociale sca pă de influența procesului de globalizare, aspectele sale specifice fiind ref lec tate atât la nivel economic și financ iar, precum și la nivel politic și cultural, g lob alizarea fiind percepută ca un fenomen amplu, diferențiat de la o regiune l a a lta și cu multiple fațete. Anvergura spațială și densitatea interconectări i g lobale împletește re lații între comunități, state, instituții inter naț ionale, organizații nonguverna mentale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
instabilitatea politică, restul lumii a r c un oaște o prăbușire. Există însă și o altă tensiune în cadrul procesului de globalizare, cea între dezvoltarea economică globală și bunăstar e. De exemplu, China și India Conținutul și caracteristicile fenomenului de g lob alizare au nevoie de o mare dezvoltare economică pentru a satisface cererea tot mai mare de locuri de muncă. În vest, relațiile interumane - adesea, descrise drept capital social - devin tot mai importante pentru succesul organ iză rii. Companiile se bazează
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sale esen țiale, a întregului angrenaj economic, financia r, social și politic, cu efecte pozitive și negative pe care procesele parțiale le pro duc atât asupra sistemului, cât și asupra actorilor participanți. Natura multidisciplinară și cu multe fațete a g lob alizării rezultă din di mensiunile sale legate de economie, finanțe, af ace ri, politică, tehnologie, me diu, cultură, educație, relații internaționale și securitate națională și internațională. Aceste domenii pot să fie frecvent consolidate reciproc, dar, fiind diverse ca origine, ele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]