50,381 matches
-
duminică. La începutul după amiezii a plouat, dar acum e soare. Lăsăm baltă bagajele pe jumătate desfăcute și pornim fără un scop precis: așa, să ne vadă satul, să se vorbească despre noi. Am auzit de altminteri că prin vecini locuiește un ceteraș bun, Văsîi Bura. Văsîi e un bărbat de 27 de ani, blond, subțire, cu fața îngustă și delicată. Ne invită pe loc în camera bună a casei sale neterminate și ne înconjoară cu nevasta, mama, copilul, prăjiturile, horinca
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
Emil Brumaru Î n fiecare dimineață soția croitorului, brunetă, trupeșă, cu fața buzată, ochioasă, își duce vaca (superbă!) de lanț, la păscut, pe un cîmp aflat în spatele casei unde locuiesc. Împreună par invincibile, scăpate pe șest din mit. Nici un bărbat, nici un taur nu le-ar putea stăpîni. Doar un Zeu, doar un Minotaur! Separate devin terestre: vaca se balegă în mijlocul drumului prăfos, cu ochii lipiți de muște umflate, soția croitorului
Catalog de nimfe (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14461_a_15786]
-
însuși, singur sau cu asociați, precum "Berăria cooperativă", care a funcționat în clădirea ce adăpostea și cafeneaua Fialkowski. Trebuie să fi fost un bun cunoscător al Bucureștilor, devreme ce în cele peste trei decenii cît i-a fost cetățean, a locuit la destule adrese, a vizitat rude, prieteni, cunoștințe, colaboratori, autorități rezidînd în alte multe locuri, a schimbat o serie de locuri de muncă. În tinerețe, a avut locuință în zona Obor și în Strada Armenească, în estul urbei; copiii își
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
și 3 dreptunghiulare - în sepia, carte poștală) stă scris: "Fotografie dată de Eminescu lui Nicolae Oncu pe timpul cînd erau universitari în Viena." - "Dăruită Asociației ș"Astra" din Sibiuț de E. Hodoș." Frații Eminovici, Mihai și Gheorghe (George, Iorgu), ofițer, au locuit la Praga 11 zile pe str. Lipova-Teiului, nr. 471. Gheorghe Eminovici și-a făcut și el 6 fotografii (3 dreptunghiulare, cu tunică, epoleți și centiron cu baionetă, carte poștală și 3 ovale fără epoleți și centiron). Demn de reținut e
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
s-o însoțească. Ceea ce îl deranja în mod special, fuseseră mai ales pretențiile ei de a-i consacra o parte mult prea mare din timpul pe care el îl dedica muncii la pian. Într-o seară rămăseseră împreună până târziu - locuia încă în apartamentul din New York - și ea se supără foc pe el pentru că nu se oferise s-o conducă acasă. Îi explicase că mai avea de exersat, iar a doua zi era nevoit să se scoale foarte devreme - dar degeaba
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
a străzii făcea o impresie plăcută. (...) Viața la Argeș (...) E minunat să trăiești aici șîn Carpațiț; aerul e pur și limpede, natura e minunat de frumoasă, iar oamenii, amabili și ospitalieri. Am stat prin aceste locuri mai multă vreme; am locuit atât în Sinaia, unde regina Elisabeta (Carmen Sylva) și-a clădit mărețul castel de vară, cât și la Argeș, unde vechea mânăstire ne amintește de neamuri apuse de voievozi; am locuit printre țărani la Râmnic și printre țigani și ocnași
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
Am stat prin aceste locuri mai multă vreme; am locuit atât în Sinaia, unde regina Elisabeta (Carmen Sylva) și-a clădit mărețul castel de vară, cât și la Argeș, unde vechea mânăstire ne amintește de neamuri apuse de voievozi; am locuit printre țărani la Râmnic și printre țigani și ocnași lângă salinele de la Ocna; pretutindeni, aceeași natură frumoasă și aceiași oameni neprefăcuți și prietenoși; nici ocnașii nu făceau excepție, nu erau numai politicoși, ci, când se ivea ocazia, și săritori. Cea
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
vis numai sau vreo istorie citită ori auzită undeva, cîndva de mult". În această alchimie a reveriei - în scris sau în lectură, literal și în toate sensurile - aurul e desigur esențial: "...nu-l vedeam șpe Aubrey de Vereț altfel decît locuind într-una din străzile ce mărginesc regescul Tiergarten spre apus, încingîndu-l cu o minunată salbă de vile, unde aurul a izbutit, întrucîtva, în încercarea de a sădi iarăși raiul în viața pămîntească. Mi-l închipuiam dar răsfoind cu degetele lui
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
fată din grupul de prietene deținute era Andra. Total diferită de celelalte două. Andra a venit la mine îmbrăcată, "ca Maria Rosetti", în tricolor. Nu glumesc. După defilarea de 23 august prin fața tribunelor, făcuse la dreapta pe Calea Floreasca - eu locuiam pe atunci lângă Spitalul de Urgență. Avea basc albastru, tricou galben, pantalon scurt roșu. în picioare purta teniși și șosete albe. "Nouă, foștilor, nu ne dă mâna să chiulim de la manifestație. De o săptămână ne-a înnebunit cu repetițiile pe
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
Matei Călinescu Descartes îi scria în 1648, de la Paris, dintr-o casă în care locuia cînd venea de la Amsterdam, prințesei Elisabeta de Boemia: "Așa cum mă aflu aici, cu un picior într-o țară și cu celălalt în alta, consider condiția mea foarte fericită, întrucît este liberă." Și eu, plecat din România lui Ceaușescu acum 30
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
Copiii sunt mai hotărâți și scriu cu pix, carioca sau chiar cu vopsea de ulei, de fapt ultima variantă a fost folosită o singură dată și a rămas acolo, în partea de sus a ușii scrisă citeț și apăsat: Aici locuiește un bou!" - semnul exclamării a fost o revelație, că adică, pe scară nu toți sunt mediocri ca mine. Nu exclud posibilitatea ca, pe o altă ușă, să scrie: "Aici locuiește un porc..." Doamne-ajută! - Domnule, ca să nu vă mai rețin, a
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
partea de sus a ușii scrisă citeț și apăsat: Aici locuiește un bou!" - semnul exclamării a fost o revelație, că adică, pe scară nu toți sunt mediocri ca mine. Nu exclud posibilitatea ca, pe o altă ușă, să scrie: "Aici locuiește un porc..." Doamne-ajută! - Domnule, ca să nu vă mai rețin, a continuat Doamna, vecinul meu de alături are un câine, un ceva, că nu mă pricep la zoologie, dar știți cum latră? - Ham, ham, nu? - Ham-ham?! Glumiți! Rage, domnule, ca un
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
atenția cât de apăsat se simțea Ion Pillat de prestigiul politic și faima Brătienilor, al cărui descendent direct era, autoritate pe care a îndulcit-o patima sa pentru poezie. În anul 1944, căsătorindu-mă cu Dinu Pillat, a trebuit să locuim în apartamentul părinților săi. Auzeam, prin ușile deschise, vocea graseiată a lui Ion Pillat chemându-și zilnic la telefon prietenul pentru un sfat sau comentariu. Straniu dar adevărat, Doctorul era cel care stingea arderile repezi ale lui Ion Pillat sau
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
noștri. După ce Marie Pillat a fost trimisă - ca moșieriță - în domiciliu forțat la Miercurea-Ciuc, mă obișnuisem cu prezența lui alături de Dinu. Rămăsese singur după moartea soției sale, deși era îngrijit de fiica lui, Gabi Defour, și de bătrânele sale surori. Locuia într-o casă veche cu intrare umbroasă, pe o scară strâmtă, într-o cameră mare, plină de praf și de foteluri desfundate, cu rafturi de cărți până în tavan, cu un pat îngust de schimnic vârât într-un colț al odăii
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
fi a creolei. Și așa, mereu, alege ba de la una, ba de la alta câte ceva, căci toate au, în parte, ceva de preț însă superlativul nu-l atinge nici una. Greu va fi cu sufletul. Va găsi, oare, harul acela care să locuiască un astfel de trup compus în închipuire? A lăsat la urmă triunghiul lui Kipris: pentru desfătări concurează aproape toate. Îmbrățișați Îmbrățișați ca naufragiatul cu scândura ne hărțuim și ne salvăm aruncându-ne unul în brațele celuilalt, Și totuși gură pentru
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
Simona Tache Poștă cineva aici, pe blog, zilele trecute, în contextul unei discuții despre Crăciun, următorul comentariu: “cineva mi-a spus, de sărbătorile trecute, că are senzația că există familii întregi care locuiesc în hypermarket-uri. acolo mănâncă, acolo beau, acolo socializează. ieri, după o vizită la carrefour, la o oră care mi se părea inteligență, am înțeles că are dreptate: o cucoana îi schimbă pampersul copilului pe o grămadă de cozonaci la oferta
Va scot la o prajitura in supermarket? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21170_a_22495]
-
lungi și albe. E mai rotofei el așa și, probabil, din cauza asta e mereu vesel și foarte vioi pentru vârsta lui și râde cu hohote lungi “Ho-hooo-hoooooo”. E îmbrăcat tot timpul în roșu, foarte prietenos și receptiv la dorințele copiilor. Locuiește undeva în Laponia, dar, în noaptea de Crăciun, când are treabă de nu-și vede capul, se plimbă pe tot globul. De fapt, se plimbă pe deasupra lui, prin văzduh, cu o sanie mare trasă de reni. Practic, într-o singură
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
Simona Tache E Crăciunul. Am ales ziua de azi să vă povestesc mai multe despre Georgiana, fetița pe care o sprijin în campania BCR Speranțe. Are 11 ani și locuiește cu mama ei, într-un cămin de nefamiliști de la periferia capitalei. Când era bebeluș, familia i s-a destrămat, iar ea a trebuit să rămână câteva luni, împreună cu mama, într-un centru maternal. Apoi, mama, care lucrează ca femeie de
Lumea ca un cântec by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21305_a_22630]
-
a destrămat, iar ea a trebuit să rămână câteva luni, împreună cu mama, într-un centru maternal. Apoi, mama, care lucrează ca femeie de serviciu la centrul de zi “Casa Speranței”, a reușit să găseasă o soluție locativă. De-atunci au locuit împreună în tot felul de locuri mai mult sau mai puțin propice creșterii unui copil. De cântat, cântă de la 7 ani și face asta aproape ca pe un job. Serbări, spectacole, 2 lecții pe săptămână la Palatul Copiilor (“Costă 50
Lumea ca un cântec by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21305_a_22630]
-
ore ale dimineții în stația București Basarab halta urca pe scheletul albăstriu, lung de peste 200 de metri, pentru a ieși prin stradă Halta Grivița (vechea denumire a stației C.F.R.) pe Calea Griviței în dreptul stației de metrou cu același nume. Dacă nu locuiești în zonă, probabil nici nu știai de existență pasarelei. Mult mai cunoscută și frecventata a fost pasarelă Basarab, care trecea pe deasupra stației București Basarab și care a fost desființată odată cu începerea lucrărilor la pasajul început de Băsescu și terminat de
Zbor deasupra șinelor de tren by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82363_a_83688]
-
nu Ți-am slujit?”, El le va răspunde: „Adevărat zic vouă: Întrucât nu ați făcut unuia dintre acești prea neînsemnați frați ai Mei, nici Mie nu Mi-ați făcut.” :: The One, aprilie 2014 :: Foto: David Dare Parker / Network Photographers Eu locuiesc în Cluj, am interacționat cu oamenii ăștia, în calitate de medic. Pe groapă trăiesc, alături de hâite de câini și stoluri de păsări, bebeluși, copii de grădiniță care nu merg la grădiniță, copii mai mari și mai mici, gravide(unele minore). Există câteva
Sunt oameni și aici by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82349_a_83674]
-
-i ajute, dar comunitatea este foarte mare și problemele pe măsură. Cum tolerează autoritățile locale această stare de fapt în Clujul cu pretenții de oraș european, este un mister pentru mine. Simt că este vina fiecăruia dintre noi, cei care locuim în Cluj, că acești oamenii trăiesc în aceste condiții...sincer vă spun că nu am speranța că se va schimba ceva în timp util pentru sutele de copii care nu au nicio șansă la o viață cât de cât decentă
Sunt oameni și aici by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82349_a_83674]
-
Dragoș Bucurenci Îmi făceam bagajele pentru o vizită scurtă în România când mi-am dat seama că-mi lipsește ceva. Căutăm distrat o cheie care nu există, cheia de-acasă. După ce m-am mutat de la ai mei, am locuit întotdeauna cu chirie pentru că mi-au plăcut centrul, arhitectura veche și provizoratul. De hogeacul din Maria Rosetti, unde am locuit în ultimii trei ani și jumătate, m-am îndrăgostit, însă, iremediabil. În locul meu s-a mutat unul dintre prietenii mei
Melancolie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82421_a_83746]
-
lipsește ceva. Căutăm distrat o cheie care nu există, cheia de-acasă. După ce m-am mutat de la ai mei, am locuit întotdeauna cu chirie pentru că mi-au plăcut centrul, arhitectura veche și provizoratul. De hogeacul din Maria Rosetti, unde am locuit în ultimii trei ani și jumătate, m-am îndrăgostit, însă, iremediabil. În locul meu s-a mutat unul dintre prietenii mei cei mai buni și, desi mi-ar fi părut mai rău dacă ar fi ajuns să locuiască acolo un străin
Melancolie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82421_a_83746]
-
Rosetti, unde am locuit în ultimii trei ani și jumătate, m-am îndrăgostit, însă, iremediabil. În locul meu s-a mutat unul dintre prietenii mei cei mai buni și, desi mi-ar fi părut mai rău dacă ar fi ajuns să locuiască acolo un străin, când l-am vizitat astă-toamnă, am avut o senzație stranie, ca și cum l-aș fi văzut pe strada la braț cu o fosta iubită. Când călătorești, înainte să o iei la drum spre casă, între lucrurile pe care
Melancolie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82421_a_83746]