603 matches
-
Íslendingabók), și unele poezii scandinave datează cel mai devreme din secolul al IX-lea. Cam din secolul al X-lea, varietățile de limbi germanice s-au diferențiat destul de mult pentru a nu mai fi mutual-inteligibile între ele. Contactul lingvistic dintre locuitorii vikingi din Danelaw și anglo-saxoni au lăsat urme asupra limbii engleze și se crede că aceasta a fost elementul care a facilitat decăderea gramaticii vechi a englezei vechi, care a rezultat în crearea englezei medii de prin secolul al XII
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
recunoscută în provinciile Trieste, Gorizia și Udine. Din cauza imigrației importante de dată recentă, Italia are și alte populații mari a căror limbă maternă nu este italiana. Conform Institutului Național Italian de Statistică, româna este cea mai frecventă limbă maternă între locuitorii rezidenți în Italia: circa 800.000 de oameni au româna ca limbă maternă (21,9% din numărul rezidenților străini cu vârste de la 6 ani în sus). Alte limbi materne în comunitățile de imigranți sunt araba (vorbită de 475.000 de
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
au acces la apă potabilă, 90% sunt legate la rețeaua de canalizare, 98% au instalații electrice si 78% sunt conectate la sistemul de termoficare. Viitoarea Zonă metropolitană Ploiești va include 13 comunități limitrofe municipiului Ploiești cu 117.000 de noi locuitori. Întreaga zonă va deveni centru major de tranzit pe 2 Culoare Pan Europene pentru calea ferată și autostradă. Structurată ca parteneriat, zona metropolitană va coordona dezvoltarea în ceea ce privește zonele funcționale, rețelele de comunicație și transport, amenajarea tehnologică, timpul liber, reducerea poluării
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
în limba română, spre destinul concetățenilor săi, în cadrul unei neobosite strădanii de a face cunoscută literatura și cultura română, în chip deosebit la Veneția, dar și în Italia. În acest context reiese extrem de compatibilă autodefinirea identitară a scriitoarei, și anume locuitoare „între”, adică între România, Basarabia și Italia, și de fapt în nici un loc din cele trei țări-avatare, dat fiind că ea nu se identifică pe deplin în nici una dintre cele două lumi. Iată în ce constă starea de „intermediaritate” care
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
nord și Asia până la Enisei. Lăstunul siberian "D.u. lagopodum", descris în 1811 de către savantul german Peter Simon Pallas, viețuiește în Asia la est de Enisei, nordul Mongoliei și nordul Chinei. Un timp a fost considerată subspecie " D.u. meridionalis", locuitoare a țărmului mediteranean. În prezent, aceasta este recunoscută ca lăstun european, dar cu ușoare abateri de la structura fizică a acestuia. Constituția corpului nu se deosebește de cea a celorlalți reprezentanți ai familiei: corp alungit, aripi lungi și înguste, coadă forfecată
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
În perioada domniei lui Ștefan Rareș (1551-1552) s-a manifestat un spirit de intoleranță la adresa armenilor. Vrând să facă uitat numele fratelui său, fostul domnitor Iliaș Rareș (1546-1551), care trecuse la mahomedanism, Ștefan Rareș a încercat să impună credința ortodoxă locuitorilor de altă religie din Moldova, cei care au refuzat fiind persecutați ca eretici. După cum consemnează cronicarul Grigore Ureche, "(...) biséricilor s-au arătat cu dumnezeire mare, ca să poată stinge numele cel rău al frăține-său. Și ca să nu să vază ceva
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
fost închisă la 9 mai 1962, în următorii an fiind furate multe lucruri de preț din lăcașul de cult: cruci, vase, icoane ș.a. În anul 1988, după 26 ani, s-a permis redeschiderea lăcașului ca urmare a numeroaselor solicitări din partea locuitorilor bărteni. Biserica a fost renovată în următorii ani. Începând din anul 1991, satul Barta face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.039 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din satul Barta are
Barta, Reni () [Corola-website/Science/317799_a_319128]
-
conducerii administrative, dar au apărut și tradiții noi. În locul unui Sici central, a fost constituită o linie defensivă de la vărsarea râului Kuban în Marea Neagră până la gurile râului Bolșaia Laba. Regiunile de la nord de această linie au fost populate cu cazaci locuitori ai stanițelor. A fost constuit un nou centru administrativ la Ekarerinodar („Darul Ecaterinei”). Armata cazacilor de la Marea Neagră și-a trimis oamenii în cele mai importante campanii ale Imperiului Rus, precum au fost înăbușirea Insurecției lui Kościuszko din 1794, expediția persană
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
de influență a civilizației elenistice, aceasta conducând la o dezvoltare rapidă a civilizației insulare. Cu toate că insula nu a devenit niciodată colonie grecească, relicvele arhelologice descoperite în regiunea golfului Vičja din vecinătatea localității Ložišća demonstrează existența unor legături comerciale intense dintre locuitorii iliri ai insulei și navigatorii greci. Brač devenise în această epocă un teritoriu de tranzit al unor rute maritime comerciale ce făceau legătura între anticul Salona (Solinul de astăzi) și insula Issa (Visul din zilele noastre) respectiv gurile râului Pad
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
Astrahan. În 1872, Armata cazacilor din Astrahan a fost împărțită în două mari subunități și a fost reorganizat ca regiment de cavalerie. Armata cazacilor din Astrahan avea 4 stanițe la Țarițin, Saratov, Cernîi Iar, Krasnîi Iar, 16 stanițe a cazacilor locuitori în iurte, 57 de hutoare și avea în posesie 808.000 desiatine de pământ (128.191km2). Efectivele cazacilor din Astrahan ajunseseră în 1916 la aproximativ 40.000 de oameni. Armata din Astrahan asigura în timp de pace un regiment de
Cazaci din Astrahan () [Corola-website/Science/318242_a_319571]
-
sa este orașul Eupen. Comunitatea germanofonă își exercită competențele pe teritoriul regiunii lingvistice germane, regiune formată din nouă comune situate în estul regiunii Valonia, în provincia Liège, la frontiera cu Olanda, Germania și Luxemburg. Aceste comune sunt: În aceste comune locuitorii francofoni beneficiează din punct de vedere administrativ de o serie de facilități lingvistice. Astfel, toate publicațiile generale ale administrațiilor comunale sunt editate în două limbi și există un număr mare de inscripți bilingve. Comunele limitrofe din teritoriul comunității franceze sunt
Comunitatea germanofonă din Belgia () [Corola-website/Science/318257_a_319586]
-
era obișnuit în acea epoca, casele abandonate au fost alocate israelienilor eliberați din serviciul militar și unor noi imigranți evrei. În sudul orașului, la poalele colinei Akko („muntele Napoleon”) a fost înființată o tabără mare de imigranți - tabăra Givat Napoleon. Locuitorilor arabi li s-a impus un regim de guvernământ militar. În cursul anilor 1950-1960 guvernul israelian a construit în jurul Orașului Vechi cartiere de blocuri pentru a adăposti pe noii imigranți și pe aceia care până atunci se aflau în tabăra
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
la interpretarea și punerea în valoare a mărturiilor dobândite pe șantierele arheologului Constantin Pârvan în Dobrogea. Specialist mai ales în istoria slavilor sud dunăreni, bun cunoscător al textelor slave și slavo-romane, a putut aduce dovezi asupra unității și coeziunii populației locuitoare pe aceste meleaguri. Neîntrecut în interpretarea documentelor slavone ale epocii medievale, a dedicat mai multe călătorii la Sf. Munte Athos, unde a descoperit manuscrise importante, ocupându-se apoi de publicarea și interpretarea acestora. În 1905 publică “Documente slavo-române cu privire la relațiile
Stoica Nicolaescu () [Corola-website/Science/316604_a_317933]
-
la interpretarea și punerea în valoare a mărturiilor dobândite pe șantierele arheologului Constantin Pârvan în Dobrogea. Specialist mai ales în istoria slavilor sud dunăreni, bun cunoscător al textelor slave și slavo-romane, a putut aduce dovezi asupra unității și coeziunii populației locuitoare pe aceste meleaguri. Neîntrecut în interpretarea documentelor slavone ale epocii medievale, a dedicat mai multe călătorii la Sf. Munte Athos, unde a descoperit manuscrise importante, ocupându-se apoi de publicarea și interpretarea acestora. În 1905 publică “Documente slavo-romane”, lucrare premiată
Stoica Nicolaescu () [Corola-website/Science/316604_a_317933]
-
număr mare de sclavi din Africa. Din pricina războaielor numărul triburilor a scăzut. Există evenimente documentate, în care variolă a fost folosită ca armă biologică. În Caxias, fermierii locali doreau mai mult pământ pentru a-și extinde fermele, și-au dat locuitorilor haine purtate de oameni infectați cu variolă (ce în mod normal acestea ar fi fost arse pentru a împiedica răspândirea bolii). Hainele infectau întregul trib. Același lucru s-a întâmplat și în alte sate din America de Sud. În Jungla Amazoniana astăzi
Pădurea Amazoniană () [Corola-website/Science/315118_a_316447]
-
publicului Românesc aduce fotografii din cumplită vară a anului 1999, cănd Armata Iugoslavă s’a retras din Kosovo și Metohia, iar NATO și formațiunile paramilitare Albaneze au preluat controlul asupra regiunii. Milinko Stefanovici, ca fotograf, a fost martorul represaliilor împotriva locuitorilor nealbanezi lipsiți de apărare. Aducem în fața dumneavoastră câteva fragmente din jurnalul ținut de Stefanovici în acele zile groaznice. Fotografiile sale au fost premiate în mai mult de 380 în expoziții din țară și din străinătate.
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]
-
școala din Răstolița, a lucrat - cu toate că nu avea pregătire în acest sens - ca învățător neplătit, a contribuit la construirea bisericii noi - unde a avut strană până în urmă cu câțiva ani. A preparat în pivinița sa iod, pentru a-l oferi locuitorilor care aveau gușă. A fost căsătorit de două ori: cu Tița Görög/Grecu, care a murit la nașterea fiului său: . Ulterior s-a căsătorit cu Paraschiva Branea, cu care a avut 10 copii, dintre care au trăit patru fete, născute
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
i (din arabă "qubți", din greacă "aiguptios" - egipteni) sunt locuitorii creștini ai Egiptului. Ei sunt descendenții egiptenilor care au acceptat religia creștină în primele secole ale erei noastre. i reprezintă cea mai mare minoritate religioasă din Egipt, precum și cea mai mare și una din cele mai vechi comunități creștine din
Copți () [Corola-website/Science/320654_a_321983]
-
puțin înainte de anul 1850, primul evreu care a primit dreptul de a se așeza în localitate fiind J. Aron din Bidiu (Bödön), la 31 iulie 1845. După această dată, evreii au venit în număr mare în oraș. Cu toate acestea, locuitorii sași ai Sibiului s-au opus stabilirii aici a evreilor, după cum s-a scris într-un articol publicat în 1850 în ziarul „Siebenbürger Bote”: "„Nu avem nevoie de adaosul unei viitoare populații evreiești nici în Sibiu, nici altundeva în ținutul
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
deja la război și primul caz când după ce a distrus amenințarea a asimilat și pe statul aliat - pe cel care i-a cerut ajutorul. În orice caz, din acest moment regiunea Campania a devenit puternic atașată de Roma, acordându-se locuitorilor de aici cetățenie romană, dar fără drept de vot ("civitas sine suffragio"). Regiunea Campania a dus la creșterea puterii Romei și a măririi forței sale de muncă. În 327 războiul a început iarăși între samniții de pe dealuri și cei așezați
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
început să se mute spre răsărit în Europa Centrală și Răsăriteană într-un proces de migrațiune cunoscut ca "Ostsiedlung". În regiunile Pomeraniei, Brandenburgului, Prusiei Răsăritene și Sileziei, slavii au devenit minoritari în cursul secolelor următoare, deși un număr important de locuitori slavi au rămas în regiuni precum Silezia Superioară. În Polonia Mare și Pomerania răsăriteană, coloniștii germani au rămas o minoritate de-a lungul timpului. În ciuda pierderilor de facto a mai multor provincii, juriștii medievali din Regatul Poloniei au pus bazele
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
de cult, documente inestimabile și au violat criptele episcopilor în căutare de tezaure. Odată cu prăbușirea comunismului majoritatea sașilor au părăsit Biertanul cu destinația Germania. Dacă în anul 1977 locuiau în Biertan 1613 sași, în anul 1992 Biertanul număra doar 280 locuitori sași. Complexul arhitectural medieval este alcătuit din biserica și centura de fortificații, fiind amplasat în centrul așezării, pe un deal. Biserica de tip hală, ocupa partea centrală a complexului, fiind construită între anii 1490 și 1520 în stilul gotic târziu
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
insula ca o poartă a negoțului (comerțului). O tradiție locală spune că apostolul Toma a convertit locuitorii acestei insule la creștinism în anul 52. În secolul X-lea, cartograful arab "Abu Muhammad al-Hasan al-Hamdani" susținea că pe vremea lui majoritatea locuitorilor erau Creștini. Socotra este deasmenea menționată în "Călătoriile lui Marco Polo"; Marco Polo nu a vizitat și insula, deși susținea că "băștinașii au fost botezați și convertiți la creștinism, și au și un arhiepiscop" care, după cum spune el, "nu are
Socotra () [Corola-website/Science/325789_a_327118]
-
Obi ( fluviu in vestul Siberiei, Federația Rusă). Contribuția grădiștenilor pentru Războiul de independență din 1877 a constat în jertfe umane ( 8 morți), sume de bani ( 281 lei și 78 bani), 9 care cu câte 4 boi rechiziționate, transporturi cu atelajele locuitorilor, etc.( Corneliu Tamaș, Petre Bardașu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu - Bălcești, Contribuția județului Vâlcea la susținerea războiului de independență, 1877 - 1878, Bălcești pe Topolog, 1977) Din corpul de voluntari al lui Gheorghe Magheru, format în anul 1886, au făcut parte și
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Otoman. Cele mai puternice femei din Harem se poate spune că au fost nora Roxelanei, Nurbanu Sultan (1525-1583) și Safiye Sultan (1550-1618). Astfel de femei puternice și-au exercitat influența în ceea ce privește numirea în funcții importante precum marele agă al ienicerilor. Locuitoarele haremului erau din punct de vedere legal fără nicio excepție sclave și aveau ca singură sarcină servirea sultanului. Implicarea acestor persoane nepregătite pentru conducere în politică a fost din această cauză umbrită de greșeli și nepotism. Opțiunile femeilor din harem
Sultanatul femeilor () [Corola-website/Science/324670_a_325999]