872 matches
-
Comercială "Arsenal" - Ș.A. Reșița, județul Caraș-Severin; - domnului Aurel Butanescu, maistru principal - Unitatea "Hidroelectrica" Lotru, județul Vâlcea; - domnului Vasilica Bogdan, subinginer - Secția Exploatare - Sistemul Hidroelectric și de Navigație Porțile de Fier I, județul Mehedinți; - domnului Gheorghe Canciu, maistru principal - Unitatea "Hidroelectrica" Lotru, județul Vâlcea; - domnului Gheorghe Neghina, maistru - Unitatea "Hidroelectrica" Lotru, județul Vâlcea; - doamnei Maria Râd, șef de birou - Societatea Comercială "Rompiro" - Ș.A. Orăștie, județul Albă; - domnului Constantin Vangu, maistru - Unitatea "Hidroelectrica" Lotru, județul Vâlcea. Articolul 4 Se conferă Medalia națională Pentru
DECRET nr. 979 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147103_a_148432]
-
maistru principal - Unitatea "Hidroelectrica" Lotru, județul Vâlcea; - domnului Vasilica Bogdan, subinginer - Secția Exploatare - Sistemul Hidroelectric și de Navigație Porțile de Fier I, județul Mehedinți; - domnului Gheorghe Canciu, maistru principal - Unitatea "Hidroelectrica" Lotru, județul Vâlcea; - domnului Gheorghe Neghina, maistru - Unitatea "Hidroelectrica" Lotru, județul Vâlcea; - doamnei Maria Râd, șef de birou - Societatea Comercială "Rompiro" - Ș.A. Orăștie, județul Albă; - domnului Constantin Vangu, maistru - Unitatea "Hidroelectrica" Lotru, județul Vâlcea. Articolul 4 Se conferă Medalia națională Pentru Merit clasa a III-a: - domnului Vasile Alistar, dispecer
DECRET nr. 979 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147103_a_148432]
-
județul Mehedinți; - domnului Gheorghe Canciu, maistru principal - Unitatea "Hidroelectrica" Lotru, județul Vâlcea; - domnului Gheorghe Neghina, maistru - Unitatea "Hidroelectrica" Lotru, județul Vâlcea; - doamnei Maria Râd, șef de birou - Societatea Comercială "Rompiro" - Ș.A. Orăștie, județul Albă; - domnului Constantin Vangu, maistru - Unitatea "Hidroelectrica" Lotru, județul Vâlcea. Articolul 4 Se conferă Medalia națională Pentru Merit clasa a III-a: - domnului Vasile Alistar, dispecer - Societatea Comercială "Oil Terminal" - Ș.A. Constantă; - domnului Pârvu Apostol, maistru - Compania Națională "Romarm" - Ș.A Filiala Societatea Comercială "Carfil" - Ș.A., județul Brașov
DECRET nr. 979 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147103_a_148432]
-
Comercială "Automecanica" - Ș.A. Moreni - Uzina Mecanică Plopeni - Depozitul de explozivi Gavanel - Societatea Comercială "Astra Română" - Ș.A. Ploiești - Societatea Comercială "Petrobrazi" - Ș.A. Ploiești - Societatea Comercială "Petrotel" - Ș.A. Teleajen - Uzina Mecanică Văleni - Uzina Mecanică Babeni - Regia Autonomă de Electricitate "Renel" - Baraj Hidrocentrala Lotru - Regia Autonomă de Electricitate "Renel" - Uzina Electrică Ciunget-Lotru - Sistemul Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier 1" - Sistemul Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier 2" - Societatea Comercială "Romag" - Ș.A. Drobeta-Turnu Severin - Institutul de Cercetări Nucleare Colibași - Regia Autonomă de
HOTĂRÂRE nr. 523 din 12 septembrie 1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119010_a_120339]
-
etaj, cu o suprafața - construită de 425 mp - Garaj de 119 mp - Clădire cu dependințe ��i subsol de 84 mp - Cabina portar, în suprafața de 7 mp, și un foișor de 2,6 mp Teren 1.640 mp 2. Str. Lotrului nr. 6 - Garaj Teren 315,6 mp E. Ia��i 1. Str. Lascăr Catargi nr. 44 Studioul de Radiodifuziune - Clădire cu subsol și parter și Televiziune Iași(spații - Doua garaje de emisie și de producție Teren 1.387 mp și
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110172_a_111501]
-
est), Jiu și Strei (vest), fiind cea mai extinsă subunitate din Carpații Meridionali. Sunt formați predominant din roci cristaline și numai în nord-vest și în sud sunt culmi calcaroase cu chei și peșteri. Râurile Jiul de Est, Sebeș, Sadu și Lotru îi separă în mai multe masive. În sud-vest se află Munții Parâng, cei mai importanți, cu vârfuri ce depășesc 2 400 m (Parângu Mare, 2 519 m), un relief glaciar la obârșiile râurilor Jieț, Lotru (circuri, văi și lacuri, între
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de Est, Sebeș, Sadu și Lotru îi separă în mai multe masive. În sud-vest se află Munții Parâng, cei mai importanți, cu vârfuri ce depășesc 2 400 m (Parângu Mare, 2 519 m), un relief glaciar la obârșiile râurilor Jieț, Lotru (circuri, văi și lacuri, între care Gâlcescu) și întinse pajiști alpine. În sud-est sunt Munții Căpățânei, cu câteva vârfuri la peste 2 100 m, cu chei (Oltețului) și peșteri (Polovragi, Muierii), iar în nord-vest, Munții Șureanu, alcătuiți dintr-un sector
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și chei. Pe valea Orăștiei se află cetățile dacice, între care Sarmizegetusa Regia. În nord-est sunt Munții Cindrel, având o culme centrală din care se desprind altele mai mici ce se termină brusc deasupra Depresiunii Sibiului. Între văile Sadu și Lotru sunt Munții Lotrului (vf. Șteflești, 2 242 m), unde se află lacurile Vidra și Malaia, hidrocentrale, stațiunea balneoclimaterică Voineasa etc. Grupa Munților Retezat se întinde la vest de râurile Jiu și Strei și cuprinde șase masive separate de Depresiunea Petroșani
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
valea Orăștiei se află cetățile dacice, între care Sarmizegetusa Regia. În nord-est sunt Munții Cindrel, având o culme centrală din care se desprind altele mai mici ce se termină brusc deasupra Depresiunii Sibiului. Între văile Sadu și Lotru sunt Munții Lotrului (vf. Șteflești, 2 242 m), unde se află lacurile Vidra și Malaia, hidrocentrale, stațiunea balneoclimaterică Voineasa etc. Grupa Munților Retezat se întinde la vest de râurile Jiu și Strei și cuprinde șase masive separate de Depresiunea Petroșani și culoarele văilor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
rezultat lacuri de baraj naturale (Lacul Roșu, format în 1837 pe râul Bicaz în spatele unor alunecări de materiale care au acoperit albia râului) și lacuri de baraj antropice pentru folosirea apei în hidroenergie sau la alimentarea unor așezări (pe Bistrița, Lotru, Olt, Argeș, Someșu Mic etc.). În Munții Apuseni, într-o depresiune carstică s-a format Lacul Vărășoaia, iar în depresiunea Maramureș, pe locul unor ocne de sare surpate de la Ocna Șugatag și Coștiui, au rezultat lacuri sărate. Lacurile din regiunile
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
multe termocentrale și hidrocentrale, dar majoritatea au capacitate redusă. Mai mari sunt: • termocentrale: Turceni (cea mai mare din țară), Rogojelu, Ișalnița (lângă Craiova), Brăila, București, Brazi, MintiaDeva; • hidrocentrale: cele două de pe Dunăre (Porțile de Fier I și II), Lotru-Ciunget (pe Lotru), Vidraru (pe Argeș), Stejaru-Bicaz (pe Bistrița). Pe anumite râuri există adevărate salbe de hidrocentrale: Olt (32), Argeș (15), Bistrița (13), Sebeș (5). În anul 1996 a fost dat în funcțiune primul agregat din cele cinci ale centralei atomoelectrice de la Cernavodă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Huila se extrage din bazinele: a)Motru; b) Valea Jiului; c) Comănești. 2. Cele mai importante zăcăminte de fier se găsesc în: a) Munții Poiana Ruscăi; b) Munții Maramureșului; c) Munții Apuseni. 3. Cea mai mare hidrocentrală este: a) Vidraru; b) Lotru; c) Porțile de Fier I. II. Completați spațiile libere din propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Cea mai importantă zonă de extracție a gazului metan este ...................................................... 2. Cel mai important combinat siderurgic se află la ................... 3. Industria aluminiului
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de pădure sunt tăiate, multe sate de pe fundul văii sunt dislocate și reconstruite în alte sectoare, pe versanți sau în regiunile limitrofe; în fața barajelor rămân construcțiile șantierelor, multe drumuri tăiate prin pădure (de exemplu, în lungul Bistriței, Sebeșului, Someșului Mic, Lotrului, Buzăului etc.), numeroase alunecări și acumulări de bolovănișuri. Mediul depresiunilor montane și al culoarelor largi de vale cuprinde regiunile cele mai joase din Carpați (între 400 și 800 m) și este intens modificat de intervenția omului. Aici s-a realizat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
steril și raportul acestuia față de excavația utilă, rezerva de material, categoria acestuia, etc. 1.1.2. Volume de lucrări În țara noastră au fost executate baraje de anrocamente ce au inclus volume deosebite: 1.1.2.1. Barajul de pe râul Lotru Destinația barajului a fost aceea de creea principala acumulare a sistemului de amenajare hidroenergetic din bazinul râului Lotru. Barajul Vidra Lotru este un baraj de anrocamente, având nucleul central de argilă. Are inalțimea de 121 m, lungimea coronamentului de 380
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
lucrări În țara noastră au fost executate baraje de anrocamente ce au inclus volume deosebite: 1.1.2.1. Barajul de pe râul Lotru Destinația barajului a fost aceea de creea principala acumulare a sistemului de amenajare hidroenergetic din bazinul râului Lotru. Barajul Vidra Lotru este un baraj de anrocamente, având nucleul central de argilă. Are inalțimea de 121 m, lungimea coronamentului de 380 m și lățimea de 10 m iar la bază, lățimea barajului este de 450 m. Volumul total de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
noastră au fost executate baraje de anrocamente ce au inclus volume deosebite: 1.1.2.1. Barajul de pe râul Lotru Destinația barajului a fost aceea de creea principala acumulare a sistemului de amenajare hidroenergetic din bazinul râului Lotru. Barajul Vidra Lotru este un baraj de anrocamente, având nucleul central de argilă. Are inalțimea de 121 m, lungimea coronamentului de 380 m și lățimea de 10 m iar la bază, lățimea barajului este de 450 m. Volumul total de umpluturi a barajului
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
argilă și anume: 1. Gura apelor (Râul Mare) înălțime maximă 173 m; lungime de coronament 460 m; volum umpluturi 9.022.000mc, din care: anrocamente 7.213.000 mc; filtre 750.500 mc; argilă 1.059.000 mc. 2. Vidra (Lotru) înălțime maximă 121 m; lungime de coronament 380 m; volum umpluturi 3.550.000mc, din care: anrocamente 2.660.000 mc; filtre 420.000 mc; argilă 470.000 mc. 3. Râușor (Râul Târgului) înălțime maximă 117 m; lungime de coronament
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
mm. Filtrele inverse nu trebuie să conțină materii organice, bulgări de pământ sau materii solubile. Permeabilitatea după compactare se recomandă să fie de peste 10 -2 cm/s, de obicei se recomandă folosirea de agregate spălate pentru filtre. La barajul Vidra Lotru, tranziția între zona etanșă a barajului și prismele de anrocamente a fost prevăzută prin trei filtre. 1. Filtrul F1 a fost alcătuit din agregate sortate și spălate la stația de sortare cuprinzând fracțiuni între 0 7 mm. Greutățile volumetrice determinate
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
nucleului de argilă sunt frecvente precipitații și lucrul este practic imposibil, se poate caseta suprafața cu ziduri din beton și umpluturile să se facă în aceste casete care se pun la uscat. Această metodă a fost utilizată la barajul Vidra Lotru urmărindu-se ca pereții din beton să urmărească pe cât posibil axul barajului. h) Este absolut necesar să se execute protecția în jurul A.M.C.-urilor. Capitolul 7 PEREE DIN BETON LA DIGURI ȘI CANALE 7.1. PREZENTARE GENERALĂ 7.1.1
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
coroana albă a Moldoveanului și s-a ascuns. Fumul de sub pirostrii se culcă spre Râul Doamnei și miroase a ceaun ars. “Nu a existat nici o luptă de rezistență anticomunistă în Argeș, cu atât mai puțin antisovietică. Banda Arnăuțoiu-Arsenescu continua lupta lotrilor de altădată. E specificul zonei. Trebuia să apară așa ceva. Strangulau copiii născuți de Maria Plop ca să nu le facă greutăți prin pădure...” (generalul Nicolae Pleșiță) Trădare pe Râiosu Îl întreb pe un rudar dacă știe unde-i satul lui Antonescu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
jos în ușa altarului!» Mi-a pus pe cap cununia și o carte de rugăciuni. «Ai să pleci la un drum și acolo ai să te-ntâlnești cu soarta ta...» Așa a fost. M-am dus la o verișoară la Lotru, la Voineasa, la hidrocentrala de pe Olt. Acolo l-am cunoscut pe omu’ meu. Era din Hangu. A fost bine pe șantier, da’ el a vrut să vină aici să ridice casă. Și i-am zis că am neamuri care mă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe măsura renumelui membrilor și ai fondatorilor ei. Dintre excursiile organizate, pot fi amintite cele din Munții Făgăraș (la Călțun și Negoi din 1903), Parâng și Gorj (până la Parângul Mare - 1903), Retezat (1905), Mehedinți (1905), Piatra Craiului (1905), Parâng - Valea Lotrului (1904), etc. Merită a fi menționată ca o mare realizare a acestei societăți: - publicarea unei reviste cu denumirea de ,, Anuarul STR”, care a apărut În 13 numere; - construierea unor cabane (la Grind În Piatra Craiului, apoi cea de pe Muntele Podeanu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
masivul Cozia. 3. Grupa Parâng, aflată Între Olt, Jiu și Ștrei, ce dispune de suprafețe mari, dintre care multe netede cu relief glaciar spre vârf, cuprinde Munții Parâng, spre nord Munții Șureanu și Cindrelul, iar spre est pe cei ai Lotrului și ai Căpățânii. 4. Grupa Retezat - Godeanu, ocupă suprafața dintre Jiu și Culoarul Timiș-Cerna, care are În centru, masivul Godeanu și din care fac parte: Munții Retezat, Țarcului, Cernei, Mehedinți și Vâlcan. Muntele cel mai important din punct de vedere
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dintre lacurile glaciare din România. Cele 4 grupe principale de munți, includ după unii autori, un număr de 23 de subgrupe, iar după alții 24, dintre care mai importante sunt: Bucegi, Căpățânii, Cernei, Cindrel, Cozia, Făgăraș, Godeanu, Iezer-Păpușa, Leota, Latoriței, Lotrului, Mehedinți, Muntele Mic, Parâng, Piatra Craiului, Retezat, Șureanu, Țarcului și Vâlcan. Constituiți În principal din sisturi cristaline, aspect ce determină masivitatea acestora, Carpații Meridionali, dispun de câteva caracteristici de o mare importanță În turism, cum ar fi: - ating cele mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
2505 m În Bucegi), Vf. Roșu (2470 m În Iezer-Păpușa), Vf. Parângu Mare (2518 m În Parâng), Vf. Peleaga(2509 m În Retezat), Vf. Guru (2291 m În Godeanu), Vf. Cindrel(2245 m În Cindrel), Vf. Teflești(2242 m În Lotrului), Vf. La Om(2238 m În Piatra Craiului) etc.; - prezența circurilor și a văilor glaciare, deci a acțiunii de eroziune a ghețarilor din era glaciară; - exiztența a foarte multe lacuri glaciare, cum ar fi de pildă cele din Retezat, Făgăraș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]