547,468 matches
-
unde nu te-așteptai și lăsându-te doar cu izmenele pe tine. Ș-apoi mai avea cu cine schimba o vorbă. - Mergi departe, nepoate? - La Roman, tăicuță. - Apoi suie colea În spate, că n-or boșorogi boii dacă te-oi lua și pe dumneata. - Mulțumesc tăicuță, Îi zise tânărul cu glas obosit și se urcă pe loitre lăsându-și picioarele să atârne. Plăvanii porniră. Tânărul tăcea. Iar moșului nu prea-i venea la-ndemână să-i dea sămânță de vorbă. Parcă
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
Îi zise tânărul cu glas obosit și se urcă pe loitre lăsându-și picioarele să atârne. Plăvanii porniră. Tânărul tăcea. Iar moșului nu prea-i venea la-ndemână să-i dea sămânță de vorbă. Parcă-i părea rău că-l luase. Și pentru ca să spargă odată tăcerea moșu-ntrebă: - Vii de departe? - Da, răspunse tânărul scurt, semn că ori era prea obosit, ori n-avea chef de sămânță de vorbă. Bătrânul nu se lăsă biruit. - Cum te cheamă? - Adrian. - Ești de pe la noi
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
ceva treburi la târg? - Așa și-așa... Și cum bătrânul n-avea ce să-l mai Întrebe, Îl lăsă În pace. Apoi, pentru ca să-și dezmorțească picioarele, se dădu jos din căruță, alergând ușor. - Ai fost bun tăicuță că m-ai luat. Puteai să mă lași pe drum. Ai suflet bun. Te-aș răsplăti cumva, dar nu prea am cu ce tăicuță. - Lasă, lasă dragu' moșului zise acesta Îmbunat. Poate că ți-or trebui banii În altă parte. Eu mulțumesc lui Dumnezeu
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
dacă m-ar lăsa În pace și nu mi-ar rechiziționa căruța. Am auzit că așa stau lucrurile de când s-a apropiat frontu. - N-ai teamă tăicuță că n-or fi ai noștri chiar așa de strâmtorați Încât să-ți ieie căruța. Că doar cu ea te mai urnești și dumneata dintr-un loc În altul. Și-apoi nemții sunt Încă departe. N-au cum să treacă tocmai pe-aici. Fii liniștit. - Să te-audă Dumnezeu, zise bătrânul. - Dar ce ai
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
se lumină. - Aha, ești spițer care va să zică. - Cam așa ceva. Ajunși aproape de moara lui Rollic, tânărul, după ce mulțumi, se Îndreaptă spre centrul orașului. Adrian reuși cu greu să găsească un loc unde să-și odihnească trupul obosit. Sute de refugiați i-o luaseră nainte. Până la urmă-și află un loc În casa unui preot care Îl găzdui Într-o cămăruță, semănând mai mult a chilie. Ușor de recunoscut după graiul oltenesc, refugiații se plimbau pe străzile Romanului. Alimentele se găseau din ce În ce mai greu iar
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
Însuși toate pietrele găsite de el și prietenii lui. Într-o zi, un amic Îi adusese preotului o piatră ciudată. Destul de sfărâmicioasă cu tot felul de dungi prin ea, o piatră cum nu mai avusese prietenul lor până atunci. Adrian luă piatra În mână și două zile nu mai ieși din camera lui. A treia zi, ieși la lumina zilei, palid și obosit. - Ei, ce-ai găsit? Îl Întrebă popa curios. - Din nou, nimic, părinte. Am Încercat totul În fel și
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
Apoi după ce bolnavul Înghițea cu lăcomie licoarea se făcea că În spatele lui creșteau văzând cu ochii aripi. Și nu două aripi ca la Îngeri. Nu. Fiecărui pacient Îi creșteau câte patru aripi de fiecare parte a trupului, cu care-și lua zborul pe ușile și geamurile deschise-ale spitalului. Doctorii s-amuzau, iar infirmierele râdeau bătând din palme ca niște copile, În vreme ce bolnavii se ridicau tot mai sus spunând: „Mulțumim domnule doctor... Mulțumim...” Și dispăreau. Înspăimântat, Adrian se trezi. În cameră zbura
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
Adrian se trezi. În cameră zbura zăpăcită o muscă mare și grea. Se izbea de pereți și de geamuri ca o nebună. Adrian se uita la ea amuzat. Iar când aceasta-i vărsă una din eprubete pe masă se supără. Luă la Întâmplare o carte și aruncă după ea Într-un moment când musca se oprise din zbor. N-o nimeri. Și musca porni iarăși să zboare nebunește. Plictisit, Adrian Îi deschise geamul lăsând-o să plece. O privi cum se
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
greoaie pătrunse-n Încăpere el o prinse În pumn. Apoi ducându-se cu ea pumn la prietena sa, desfăcu pumnul brusc cu gândul s-o sperie. În palma desfăcută, sub ochii uimiți, Adrian văzu cum musca ceva mai vioaie Își lua zborul lăsând În urmă o grămăjoară gălbuie-albicioasă de larve. Și cum acestea se mișcau Într-un gel vâscos prietena lui se Înecă, și vomă. De-atunci s-ocoleau potopiți de jenă. I-a despărțit și războiul, lăsându-l pe fiecare
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
atunci s-ocoleau potopiți de jenă. I-a despărțit și războiul, lăsându-l pe fiecare cu durerile și bucuriile sale. De-aceea, acum, Adrian nu-și mai puse mintea c-o muscă cu adevărat mare. Enervat de amintirea acestei Întâmplări luă conținutul din recipiente, aruncându-l ca de obicei În groapa din grădină. Apoi după ce spălă totul și se curăță În fugă, se culcă la loc. De data asta dormi fără vise.
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
lectură cu așa-zise replici ale nemulțumiților de felul în care le-au fost cărțile întâmpinate. O dare în spectacol inutilă. Nu susțin că tot ce se scrie în "România literară" despre cărți este de neclintit, dar trebuie lăsați să ia alții atitudine și nu autorii în cauză, oricând suspectabili de subiectivitate. Au mai fost făcute în revista noastră aceste precizări în legătură cu dreptul la replică, dar se pare că nu au convins pe toată lumea. Nu l-au convins, de exemplu, pe
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
doua seară, pe Dinamo cu FCM Bacău. Totul e clar ca lumina reflectoarelor din Occident: se joacă altceva la noi în lumina zilei. Totul diferă: șut, pasă, stop, alunecare, dribling, corner, penalti etc. Stopul, pe picior sau pe piept, îi ia lui Zidane maximum 15 cm. Lui Onuț, de zece ori pe atît. Viteza de joc a Realului e a unui intercity (dar nu de la noi) pe lîngă a marfarului dinamovist. Sau rapidist. Sau stelist. Sau care vreți dv. Comparația ne
Fotbal fără blaturi by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14836_a_16161]
-
Umpleau culisele de freamăt. Dezlănțuiau pasiuni în emisiunile de sport din fiecare duminică noaptea. Alimentau presa cu știri despre telefoane, bani, aranjamente, întîlniri de taină. Dar acum? Nimica nimicuța, Dinamo joacă la fel ca Bacăul. Și Bacăul ca Dinamo. Steaua ia bătaie acasă de la AEK Timișoara. Cum care AEK? Cum care Timișoara? O echipă mixtă, făcută din cîștigătorii fără glorie ai primei serii din B și perdanții glorioși ai seriei a doua, retrogradați cu minus 18 puncte penalizare în C. Universitatea
Fotbal fără blaturi by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14836_a_16161]
-
romanist" ceh. În Slovacia, catedra de română avea ca profesoară pe Jindra Hu"kova, prietenă cu Ovid Densusianu (de curând, eleva ei Libu"e Vajdova a publicat scrisorile dintre cei doi romaniști). La Praga, sub conducerea Mariei Kavkova (1921-2000) a luat ființă, în anii comunismului, o bună școală de românistică pe care azi, o reprezintă Libu"e Valentová și, până mai ieri, profesorul J. Felix și Jiřina Smrčková. În România, Smrčková a ales însă alte căi: pe cele ale slavisticii și
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
epocii Dej, a fost poet oficial și al primei părți din epoca Ceaușescu. De la cultul unuia, a trecut la cultul altuia. Nici E. Jebeleanu, nici Maria Banuș n-au dovedit o astfel de ignobilă consecvență. Dl Opriș ar fi putut lua în considerare aceste circumstanțe. D-sa n-are însă apăsări ideologice. Și e atît de mîndru a-l fi frecventat personal pe Beniuc ca să-i constate amărăciunile de la senectute, încît uită ce și-a propus în titlul articolului. Memoria lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
casa prefectului? Cînd ai atîția bani, folosești cărți de credit, nu-i ții la dospit în casă decît dacă ai de făcut plăți din mînă, fără știrea Fiscului. * Cum se face că numai CURIERUL NAȚIONAL, ziar al clanului Păunescu, a luat în serios declarația ministrului Industriilor că Bancorex a fost falimentată dinadins, nu din pricină că se autofalimentase acordînd credite masive unor beneficiari, printre care și G.C. Păunescu, care n-au fost în stare să se achite de datoriile pe care le aveau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
ar avea nimic de citit, ar citi chiar și cartea de telefon... R.: Cervantes spune ceva asemănător în introducerea la Don Quijote. Spune că are într-o asemenea măsură mania hârtiilor încât, dacă vede o hârtie pe jos, trebuie s-o ia și s-o citească. Cunoaștem și noi impulsul ăsta. Cred că este, într-un fel, unul dintre impulsurile care definesc ființa umană. Cred că suntem - ca ființe omenești - niște animale care descifrează universul. Cred că - în calitate de ființe omenești - avem conștiința
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
transă, în fața ecranelor. Alături, sticle de Cola și scrumiere neîncăpătoare. Prin fum și întuneric abia le distingi fețele. Îi așteaptă o mare "bucurie". Realitatea virtuală "autentică" e pe cale de a deveni comercială. Jocurile interactive în lumea preferată de fiecare vor lua locul celor actuale. Vom avea atunci Marea Iluzie în forma ei completă. Drogurile vor deveni îngeri. O altă lume absurdă, doar aparent contradictorie, este cea a producătorilor de viruși, respectiv de antiviruși. Competiția lor turbată este menită să ne mențină
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
figuri, veioze, colivii cu sticleți/ Linii de tramvai, poduri, filme/ Oameni mari și mici/ Din ce în ce mai mici/ portari printre pitici/ Aceeași limonadă dulce-amar/ Fac viraje goluri într-un pahar/ Și capul prins între paturi e o farsă/ Zăpada și funinginea/ au luat locul zilelor/ Orice duminică e o bibliotecă arsă" (Februarie). Prin comedia obiectelor, fixată uneori într-un ritm parodic-alegru, se strecoară suflul Neantului cîntînd la un instrument muzical, fantoma sa de cenușă și fum: "Și vîntul alergînd/ prin găurile unui/ instrument
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
convertit la liber-cugetătorism" (RL 2015, 1996, 20); "chilipirgism isterizat" (RL 2093, 1997, 2); uneori formarea cuvîntului este explicitată în text: "această aiuritoare lipsă de legătură între discurs și punctul său de plecare e una din formulele umane de a o lua razna. Plecînd de la personajul schiței lui Caragiale, i-aș spune lefterpopescism" (Evenimentul zilei, 1057, 1995, 1). Adesea, împrumuturi recente care se lasă ușor analizate au deja în structura lor sufixul -ism (multiculturalism). Transparența, de altfel, este criteriul demn de a
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
într-un șezlong la soare și adormea cu pălăria trasă pe față. Era ora la care îl părăseam și eu. Știam că după ce se trezește, își pune vasele murdare în pungi, încuie cele cîteva unelte în magazia din spate, își ia bicicleta și pleacă." Cam asta ar fi motivația exterioară. Că bătrînul simbolizează platitudinea și monotonia vieții însăși, asta e ceva ce doar cititorul trebuie să înțeleagă. Autoarea nu explică, nu moralizează, nu metaforizează, cu o stăpînire și o economie de
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
speriat, atotștiutorul și atotputernicul vătaf și-a adus aminte că are și el un stăpân și că s-ar putea să-l fi călcat pe bătături cu abuzurile sale. Faptul că nu mai controlează județele - baronii locali și-au cam luat-o în cap și puțin le pasă de urletele de la centru - l-au dus la constatarea că e mai singur și mai slab decât își închipuise. Nu cred, însă, că aici trebuie căutate originile aberației năstăsiote. Nu de dragul lui Iliescu
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
E o perioadă extrem de grea pentru el, după pierderea soției, a cărei cenușă fusese împrăștiată în ocean, așa cum ea își dorise. Kott mai scrie foarte puțin și cu mari pauze, lucrează jurnalul Piniei, debutând cu 3 octombrie 2000, când a luat-o de la adăpostul pentru câini și pisici de pripas și continuând cu meditațiile privind comportamentul Piniei (de fapt un motan negru cu botul alb și șosete albe) în diverse împrejurări. Un fel de jurnal al sfârșitului propriei sale vieți.
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
criticii generației mele le-au avut față de literatura lui au ținut de prejudecata că, într-o mare operă, spontaneitatea trebuie să prevaleze asupra �artei". La Radu Petrescu este vădită superioritatea construcției literare. El nu poate să scrie oricum. Stilistul îi ia fața creatorului. Dacă însă n-aveai ideea că o creație literară se cade să fie inconștientă în vigoarea ei naturală, atunci trebuie să admitem că Radu Petrescu este comparabil cu, să zicem, Marin Preda tot așa cum, dacă am păstrat proporțiile
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
în traducerea fermecătoare a lui Dinu Flămând, e un vrăjitor care învie. Philippe Sollers, Războiul gustului. Traducere de Dinu Flămând. Editura Polirom, 2002. ...fiindcă Joyce scandase cândva latinește La o nouă ediție a povestirilor care studiază misterul mării prin apa luată în pumni, după ce, între timp, există și o bună traducere a celebrului Ulysses în limba română, cititorul Oamenilor din Dublin poate avea certitudinea că Ulysses fusese gândit în 1906 ca idee de povestire în Dubliners: așa cum fiecare capitol al marelui
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]