1,279 matches
-
față de culturile mai vechi și în cazul apariției făinării la un nivel ce depășește P.E.D., se va cosi lanul înainte de maturitatea tehnologică. 7.1.5. Pătarea brună a frunzelor de lucernăPseudopeziza medicaginis Pătarea brună este cea mai răspândită boală a lucernei, producând pagube mari în anii ploioși. Este cunoscută și la noi în țară din 1960, însă Tr. Săvulescu consideră că are un efect parazitar slab. În ultimele decenii paralel cu extinderea culturilor de lucernă, pagubele date de acest patogen s-
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este cea mai răspândită boală a lucernei, producând pagube mari în anii ploioși. Este cunoscută și la noi în țară din 1960, însă Tr. Săvulescu consideră că are un efect parazitar slab. În ultimele decenii paralel cu extinderea culturilor de lucernă, pagubele date de acest patogen s-au dovedit a fi în unii ani considerabile. Simptome. Înainte de înflorirea lucernei, pe frunze apar pete circulare, galbene apoi brune de 1-3 mm în diametru. Petele se înmulțesc, se unesc și frunzele atacate cad
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în țară din 1960, însă Tr. Săvulescu consideră că are un efect parazitar slab. În ultimele decenii paralel cu extinderea culturilor de lucernă, pagubele date de acest patogen s-au dovedit a fi în unii ani considerabile. Simptome. Înainte de înflorirea lucernei, pe frunze apar pete circulare, galbene apoi brune de 1-3 mm în diametru. Petele se înmulțesc, se unesc și frunzele atacate cad, plantele rămânând desfrunzite. Pe frunzele căzute se observă în dreptul petelor, puncte negre, ușor bombate, strome de 0,3-1
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pentru a nu pierde foliajul, partea cea mai valoroasă a furajului. Desi există substanțe cu care această cipercă ar putea fi combătută, tratamentele nu sunt economice, iar furajul nu ar fi de caliate, prezentând reziduuri toxice. 7.1.6. Rugina lucernei Uromyces striatus Rugina este o boală semnalată în America, Asia, Africa, Australia, Noua Zeelandă și numeroase țări ale Europei, între care și România, din anul 1960. Simptome. Pe frunzele de lucernă în urma atacului, apar puncte mici de decolorare, în dreptul cărora pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi de caliate, prezentând reziduuri toxice. 7.1.6. Rugina lucernei Uromyces striatus Rugina este o boală semnalată în America, Asia, Africa, Australia, Noua Zeelandă și numeroase țări ale Europei, între care și România, din anul 1960. Simptome. Pe frunzele de lucernă în urma atacului, apar puncte mici de decolorare, în dreptul cărora pe fața inferioară apar puncte cafenii-deschis și mai târziu puncte aproape negre. Pe frunzele de Euphorbia cyparissias (alior, laptele câinelui) se observă pete galbene-portocalii. Frunzele devin aproape circulare, groase, iar tulpinile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
erectă, dar consistența cartilaginoasă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de miceliu parazit în plantele de Euphorbia și sub formă de spori de rezistență. În primăvară, răspândirea ciupercii este asigurată pe Euphorbia de spori, iar pe lucernă primele infecții sunt produse de sporii ce vin de pe Euphorbia. Din momentul apariției grupurilor cu spori de vară, răspândirea bolii se face cu repeziciune, iar când apar grupurile cu spori de rezistență, începe și cădera masivă a frunzelor. Ciuperca a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Euphorbia. Din momentul apariției grupurilor cu spori de vară, răspândirea bolii se face cu repeziciune, iar când apar grupurile cu spori de rezistență, începe și cădera masivă a frunzelor. Ciuperca a mai fost semnalaă și pe alte plante înrudite cu lucerna și trifoiul. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea înainte de vreme a lanurilor. 7.2. Bolile trifoiului Bacterioze 7.2.1. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului (vezi cap. VII.) Bolile produse de ciuperci 7.2.2. Mana
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a frunzelor. Ciuperca a mai fost semnalaă și pe alte plante înrudite cu lucerna și trifoiul. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea înainte de vreme a lanurilor. 7.2. Bolile trifoiului Bacterioze 7.2.1. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului (vezi cap. VII.) Bolile produse de ciuperci 7.2.2. Mana trifoiuluiPeronospora sp. Boala cunoscută la noi din 1930 este frecventă în toate țările cultivatoare fără a produce însă pagube mari. Simptome. Pe frunzele plantelor atacate, apar pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în cultură este asigurată de spori de vară pe tot parcursul perioadei de vegetație. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea lanurilor înainte de apariția sporilor de rezistență. Boli produse de plantele parazite 7.2.7. Cuscuta trifoiului și lucernei Cuscuta sp. Plantele parazite cunoscute sub numele de cuscută sau torțel sunt răspândite în toată lumea și produc pagube deosebite în culturile semincere. În România, în studiile lui I. Buia au fost descrise 18 specii ale acestui gen. Caracteristicile plantelor sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Cristal, Marissa, Fino, Romatos și Monika. În schimb, hibridul Mariana este sensibil față de VMT. Soiurile nou omologate în 2001-Kristy 47 are toleranță la VMT, iar {tefania este rezistent la VMT; cpiticirea tufoasă a tomatelor - (nesemnalat încă în România); d mozaicul lucernei la tomate; e virusul Y al cartofului la tomate; f răsucirea foliolelor tomatelor (fig. 97). Micoplasmoze 8.1.6. Stolburul tomatelor - Stolbur disease mycoplasma Stolburul este considerată ca una din bolile cele mai grave ale plantelor din fam. Solanaceae, în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culturile de câmp, se are în vedere respectarea unui spațiu de izolare față de culturile de cartof. În culturile semincere se pot face tratamente cu uleiuri minerale dar, cea mai eficientă metodă rămâne folosirea de soiuri rezistente. 8.2.5. Mozaicul lucernei la ardei Alfalfa mosaic virus in pepper Boala cunoscută și sub numele de "pătarea galbenă a ardeiului" este de origine americană (1947) dar, acum este răspândită peste tot unde se cultivă ardeiul, inclusiv România (I. Pop, 1986). Simptome. Plantele virozate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
altul parțial (1-5 %) și prin sămânță. Una dintre plantele rezervoare de virus este o buruiană gazdă susaiul. Prevenire și combatere. La alegerea terenurilor pentru loturile semincere de ardei, trebuie să se țină seama de posibilitățile de transmitere a virusului de la lucernă, respectând izolarea spațială de 500 m. La înființarea culturii se va porni de la sămânță sănătoasă, iar între lucrările de îngrijire, se va acorda o atenție deosebită stropirilor cu insecticide pentru combaterea afidelor. Micoplasmoze 8.2.6. Stolburul ardeiului Stolbur disease
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înceată sau apare brusc o uscare a frunzelor (fig. 112). Cercul de plante gazdă este foarte larg cuprinzând plante ca: dovleceii, castraveți, pepeni, tomate, ardei, cartof, spanac, salată, sparanghel, cicoare, varză, ceapă, morcov, pătrunjel, păstârnac, mărar, țelină, revent, fasole, mazăre, lucernă, sfeclă, tutun, lufă, porumb, cânepă, mentă, șofrănel, coriandru și numeroase alte specii de plante floricole, arbuști ornamentali, arbuști fructiferi, pomi fructiferi și plante din flora spontană. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă prin intermediul speciilor de Cuscută și prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recomandă curățirea scoarței atacate de la baza pomului până la lemnul sănătos și apoi stropirea rănilor cu un produs fungicid. Se recomandă, ca după defrișarea livezilor de măr, să se lase 3-4 ani terenul în pregătire, cultivându-l cu graminee sau cu lucernă. Dacă această perioadă de repaus nu este posibil de respectat, se recomandă tratamentul solului cu Dazomet în doză de 500 kg/ha, în anul premergător plantării. 9.1.11. Făinarea mărului Podosphaera leucotricha Făinarea merilor produce pagube mari în pepiniere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Măsurile de prevenire sunt singurele care pot da rezultate, din care cele agrotehnice au un rol mai important. Astfel, pepinierele pomicole și școlile de viță vor fi amplasate pe terenuri ușoare care 3-4 ani au fost cultivate cu graminee sau lucernă, în vederea distrugerii insectelor, nematozilor, dăunătoari din sol. Materialul pentru înmulțirea vegetativă va fi recoltat de la plante sănătoase, iar înainte de plantarea definitivă, vițele și pomii vor fi sortați, eliminându-se toate exemplarele atacate. Plantările definitive se vor face numai pe terenuri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
va fi recoltat de la plante sănătoase, iar înainte de plantarea definitivă, vițele și pomii vor fi sortați, eliminându-se toate exemplarele atacate. Plantările definitive se vor face numai pe terenuri care 2-3 ani anteriori au fost cultivate cu plante cerealiere sau lucernă, cu puieți altoiți pe portaltoi rezistenți la cancer. Cercetările privind combatera chimică cancerului au avut rezultate limitate, uneori neconcludente, majoritatea neconfirmate de alți cercetători. Rezultate deosebite au fost obținute prin folosirea metodei biologice. În 1972, I. New și A Kerr
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
singură plantă bolnavă. Prevenire și combatere. Noile plantații vor fi amplasate pe terenuri corespunzătoare acestei plante, evitându-se solurile reci, argiloase și care rețin puternic apa. Terenurile rezultate în urma defrișării plantațiilor viticole și infestate cu nematozi, vor fi cultivate cu lucernă 4-5 ani, după care se pot refolosi în cultura viței de vie. Se vor întrebuința altoi și portaltoi sănătoși, plantele furnizoare de altoi vor fi observate și marcate în perioada de vegetație. Se vor combate nematozii din terenurile destinate a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Hartig în anul 1883, iar mai târziu de către P.Viala în 1890. Ciuperca atacă rădăcinile unui număr foarte mare de specii de viță, pomi și arbuști fructiferi. După G. Viennot-Bourgin (1949), ciuperca a mai fost semnalată pe sfeclă, cartof, fasole, lucernă cât și pe bulbi de narcise și lalele. În pepinierele de pomi și viță de vie, atacul acestei ciuperci poate de asemenea, produce pagube mari. Simptome. Boala se manifestă pe rădăcini. Plantele de viță de vie atacate în pepinieră sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Artemisia absinthium), băută rece, prin Înghițituri rare, timp de 5 săptămâni; -decoct din amestec cu rădăcini de păpădie, frunze de anghinare și frunze de mentă (În părți egale), din care se beau 3 căni pe zi după mese; -tinctură din lucernă sau urzică vie În alcool 700, cu efect de curățire a sângelui și colonului datorită conținutului ridicat În clorofilă; -vin din amestec de fructe de anason (30 g), frunze de salvie (30 g) și herba de cimbru de cultură (20
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
reduc spasmele digestive și se favorizează evacuarea gazelor intestinale. Din experiența multor generații au fost utilizate numeroase specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și, mai ales, amestecuri de plante pentru
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
scurtă perioadă de timp. Urmează un ceai simplu sau amestecat cu puțin lapte Îndulcit. În cantitîți mici se va consuma suc din fructe proaspete sau congelate, administrat cu lingurița. Se vor consuma alimente cu conținut ridicat În vitamina K (urzică, lucernă, legume verzi) care vor contribui la coagularea sângelui. Se interzic alimentele bogate În salicilați, substanțe asemănătoare aspirinei precum și alcoolurile tari care dilată vasele de sânge din cavitatea nazală, declanșând hemoragia. Regimul de viață În cazul sângerării se recomandă următoarele proceduri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se ia o lingură amestec uscat și mărunțit la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10 minute și se beau, zilnic, 2-3 ceaiuri puțin Îndulcite, având efecte de relaxarea intestinelor, reducerea spasmelor și a balonării; -infuzie din frunze de lucernă, bogate În clorofilă și vitamina K, cu rol În reglarea digestiei, refacerea florei intestinale și curățirea sângelui. -infuzie de rozmarin sau ghimbir pentru calmarea spasmelor, reducerea balonării și reglarea tranzitului intestinal; se beau câte 3 căni pe zi, după mesele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
al Hotărârii Guvernului nr. 152/1992 *), precum și orice alte dispoziții contrare. ... ---------- Anexa SPECIILE DE PLANTE AGRICOLE la care se aplică dispozițiile privitoare la privilegiul fermierului a) Plante furajere ... Cicer arietinum L. - năut Lupinus luteus L. - lupin galben Medicago sativa L. - lucernă Pisum sativum L. (partim.) - mazăre de câmp Trifolium alexandrinum L. - trifoi de Alexandria Trifolium resupinatum L. - trifoi persan Vicia faba L. - bob Vicia sativa L. - măzăriche Lolium multiflorum Lam. - raigras italian b) Cereale ... Avena sativa L. - ovăz Hordeum vulgare L.
LEGE nr. 255 din 30 decembrie 1998 (*republicată*) privind protecţia noilor soiuri de plante*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122674_a_124003]
-
C, ap. 5, județul Harghita. 309. Milea Vasile, născut la 21 iulie 1967 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Ioan și Eudochia, cu domiciliul actual în Germania, 81543 Munchen, Untere Weidenstr. 13, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str. Lucernei, bl. UL1, ap. 3, județul Satu Mare. 310. Gheorghe Daniela, născută la 11 iunie 1962 în Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, România, fiica lui Lăzărescu Gheorghe și Elena, cu domiciliul actual în Austria, 3264 Gresten, Unteramt 79, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
singuri, ia patul tău și umblă! natură prea supusă ca să nu fie vorba de o capcană, natura lucrurilor! Zavale, la vale, ar zice satul de români de la Bug, înclinat spre Roman, nod de semnificații la nivel mediu, neguri, platou cu lucernă, dungi de lăstăriș de salcîm, ciuboțica-cucului în desenele florii, haltă km 54, crucea Sfîntului Andrei, sînziene în holde, semnul cu luna alburiu, acolo pămîntul, acesta este prea frumos, pieptare pădurile, mameloane dealurile, agricultură în casele pămîntului, Sagna lăsătura între locuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]