3,986 matches
-
ei, dar nu ești cu ei, lipsindu-ți afinitatea menită a te apropria de etosul lor. Și chiar dacă ești un maestru al socializării spoite, de sub smalțul gesturilor curtenitoare vei gusta crasa inadecvare care te separă de ei. Și cu cît luciditatea ți-e mai tăioasă cu atît nefericirea pe care o trăiești printre nemți e mai acută. E o singură cale de a te simți fericit în Germania: ca mediocritatea să-ți fie suficient de mare ca să înăbușe acea voce care
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
fond, de alte reguli. Acolo, nici cerul înstelat, nici legea morală nu sunt aceleași din viața de toate zilele. (Dovadă cea mai clară o oferă, aici, investigația referitoare la epoca voievozilor, reinventată abstract și naiv de romantici). Lucida, de o luciditate tăioasa chiar, autoarea își ia precauții succesive. Prima ei constatare vizează ecartul de câteva secole dintre momentul în care onoarea apuseana își începe declinul, devenind negociabila, și momentul când un fenomen similar se petrece și la noi: „Sigur că acest
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
mai greu de asumat. Acuitatea care lipsea comentariului politic în acest volum se răzbună în confesiunile despre bătrânețe și moarte. Prima e mai ales o boală spirituală, întrucât „bătrânii suferă de răul cel mai greu de combătut: de prea multă luciditate; ei își pierd nu numai vanitățile, ci și puterea de a se minți”. Iar cel mai sigur semnal al apropierii morții, descoperă Paler pe cont propriu, e „deteriorarea vanităților”: „Nu mi-am imaginat că mai grav decât decadențele sau frustrările
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
să credem că știința va descoperi substanțe cu efect miraculos, care să elimine întregi regnuri patologice. În realitate, nu există panaceuri, elixiruri și antidoturi pe care industria farmaceutică să le arunce în arenă luptei cu bolile. Apoi e semn de luciditate că medicii să renunțe la speranța că într-o zi vor apărea medicamente lipsite de efecte secundare. Acolo unde există un efect țintit, acolo vor apărea și reacții secundare cu accent dăunător. În fine, medicina trebuie să înceteze să fie
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
ar putea-o face simplele aprecieri intelectuale. Așa cum judicios apreciază Peter Ackroyd, citat pe coperta a patra a cărții, T.S. Eliot și-a dat seama că „principiile derivate din credințele sale religioase erau mai durabile decât cele literare și critice”, luciditate care a condus, după autorul citat, la o îngropare a modernismului, aproape simultan cu nașterea sa, prin afirmarea rolului public și a utilității sociale a autorului de literatură. Uniunea socială este însă concepută ca o ființare paralelă cu armonia integrată
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
într-adevăr, și poate că un naiv ar putea considera aceste trimiteri kitsch din imaginarul medical o formă incipientă de poezie. Numai că Dan Sociu e departe de a fi un naiv. E mai degrabă un sentimental lucid. De o luciditate casantă. Interesul acestor asocieri vine din puterea coincidenței, din pura întâmplare că niște sunete imprecise (și naturale) pot fi asociate cu alte sunete imprecise (și la fel de naturale). Ce rezultă, din punctul lui de vedere, nu e nici măcar o sinestezie. E
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
pentru prefăcătorie și dispreț pentru meschinărie. Povestea este, de fapt, descrierea aventurii acestui om în căutarea adevărului ascuns, și n-ar mai fi deloc aventură dacă nu i s-ar întâmpla unui om potrivit pentru aventură. Are un grad de luciditate care uimește, dar acesta îi aparține de drept, fiindcă aparține lumii în care trăiește. Și, dacă ar exista mai mulți asemenea lui, lumea ar fi un loc unde ai putea să trăiești în siguranță, fără să devină însă prea plicticoasă
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
veni din partea lui. Cine se frămîntă pe seama absurdității sorții va sfîrși în decepție viageră, cine e confident în protecția zeilor își va găsi sprijinul în umbra lor, după cum cine are un ochi vigilent de umoare atee va gusta din disperarea lucidității. De aceea e o lipsă de imaginație să crezi că destinul poate fi periclitat din afară fără ca mai întîi o fisură să se fi căscat pe dinăuntru. Biografia e doar ecoul unei dospiri spirituale, și cine își trăiește zilele sub
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
memoriile sale, că nu i-a prea citit nici pe Steinhardt, nici pe restul memorialiș tilor postdecembriști ai închisorilor. Viața unui om singur este, altfel, o carte foarte interesantă și nu puține sunt paginile în care Marino își expune cu luciditate, dar și cu savoare opinii, dintre care la unele nu avem cum să nu subscriem: valoarea modestă a unui istoric supraapreciat la noi, precum Dennis Deletant (p.301); excelenta paralelă Gulag - Auschwitz și, totodată, detabuizarea ei (p.350); denunțarea „păcatelor
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
categorie românească negativă” rămâne (p.414); contestarea, ca și Steinhardt, a celebrei butade a lui Nae Ionescu cu privire la opoziția dintre „a fi Român” și „a fi bun Român”, despre care am mai vorbit deja (p.432); asumarea și expunerea cu luciditate a suferinței unei culturi minore (p.304); punerea în relație de cauzalitate a ascensiunii internaț ionale a scriitorului N. Manea cu marketingul, cu publicitatea și cu „relațiile de presă” (p.309); excelentele pagini dedicate prieteniei etc. Concluzia este că lectura
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
arădeană, în cadrul proiectului european „Revistă în revistă”, a publicației culturale ”Apokalipsa” din Ljubljana, cu o selecție de autori și de texte care merită toată atenția. Voci minoritare În rubrica sa Negru din RAMURI (nr. 9, septembrie), Nicolae Prelipceanu scrie cu luciditate și cu amărăciune: „Următoarea întrebare firească este aceea dacă eu însumi, cel care îmi permit să judec pe toată lumea, sunt chiar acela care mi se pare că sunt, chiar acela care ar avea dreptul s-o facă. Evident că nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4297_a_5622]
-
sentiment, omul care a vrut cândva să se sinucidă, ajuns la o sațietate a exasperării, dar care atunci când i-a fost hărăzit sfârșitul s-a opus morții cu o energie depășind toate previziunile medicilor, omul care în ultima clipă de luciditate a cerut să i se prindă la radio un post de șansonete franțuzești, omul acesta contradictoriu și enigmatic își găsise în actul poetic un catarsis al existenței” (p. 160). Cât privește nu aceste confesiuni oblice, ci pe acelea făcute „în
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
Napoleon, Metternich și Frederick cel Mare. Prefațatorul, el însuși angrenat în manierele imbricate și, nu rareori, stocastice ale atribuțiilor publice, în calitate de ambasador, se poate pronunța într-un mod care, ocolind retorica fetișizării sau pe aceea a anatemizării, se instalează în luciditatea atât de neexploatabilă pentru amatorii contemporani de senzaționalism, aceia care nu realizează că omul zilei de azi e totuna cu o efemeridă, și doar ridicarea de la interesul propriu la doctrina de stat poate face diferența. Astfel, George Cristian Maior vorbește
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
care le-a redactat neobosit, cronică vie a unui timp ce aștepta, parcă, să fie parcelat de asemenea conștiință cu vocație cert dominatoare. Henry Kissinger a dat o remarcă apropriată, observând că Bismarck a „scris proză de extraordinară directețe și luciditate, comparabilă în singularitate cu folosirea de către Churchill a limbii engleze” șpentru care a obținut și Premiul Nobel pentru Literatură, în 1953 - n. n.ț - (wrote prose of extraordinary directness and lucidity, comparable in distinctiveness to Churchill’s use of the English
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
complice, pe potriva mediilor mănăstirești moldovene. Fidelitatea reconstituirii evenimentelor e dublată de verosimilitate în reconstituirea imaginativă a situațiilor. Aici nu mai e treaba reporterului, ci a artistului. Tatiana Niculescu Bran nu „ține partea” nimănui, ci îi înțelege simultan din interior, cu luciditate empatică, pe toți, cu motivațiile și caracterul lor, cu logica internă a vieții și a comportamentului fiecăruia în parte. Calibrată astfel, relatarea ei capătă adîncime narativă și devine tridimensională, căci „adevărul uman” al personajelor nu e conținut de nici un document
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
cu alte obiecte care reprezentau bunăstarea sau confortul vechilor proprietari. Ochii tuturor erau îndreptați spre ecranul color, spre bărbatul în pulover care dădea autoritar din mâini. Ion Iliescu, fost prim-secretar al județenei Iași, făcea un apel la unitate, la luciditate și la... teroriști. Să nu se mai tragă, să se depună armele, că deja a curs mult sânge nevinovat. Lângă Iliescu, un alt bărbat, tot în pulover, dădea neobosit din cap, confirmând mesajele fostului prim. Aflaseră că se numea Petre
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
și mă ținea lipită de pământ și de omul care mă voia atât de brutal. Descopeream, șocată, o deviere de la normal a instinctelor mele, o curiozitate indecentă în fața actului animalic al cărui obiect eram eu însămi. Într-un moment de luciditate am încercat să mă împotrivesc, l-am apucat tare de păr și i-am ridicat capul de pe sânii mei care fierbeau de durere și plăcere în același timp. Mi-a pus cuțitul la gât. Mi-a spus rar și apăsat
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
ele corespund sentimentului reactualizat. În prima etapă a imaginării artistice (imaginare însemnând, de astă dată, amintire), Botta își gândește mijloacele poetice urmărind (iată un alt paradox) ca prin defulare să ajungă la o gesticulație interioară, la o trăire în sine. Luciditatea, deliberarea, calculul se lasă ghicite în perorațiile poetului: Și jucătorul e un acrobat... (Meridian) Oh! Lovitura a fost destul de spontană și dureroasă... (Un timp mai prielnic) Am căzut încet, lin, mimând până la perfecțiune liniștea... (Aplauze) Cea de a doua etapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
implică o aspirație a ființei spre o nouă treaptă a ființării, o dedublare semnificativă. Vladimir Streinu remarca: "Emil Botta înnoiește lirismul nostru cu un timbru grav ce se înalță din vecinătatea umorului negru, cu o intensitate emotivă împerecheată deseori cu luciditatea propriei luări în derâdere".51 Râsul și derâderea, iată o nouă ecuație a scrierilor lui Botta. Dostoievski, în romanul Adolescentul, face unele dintre cele mai fine observații care s-au scris vreodată despre acest aparent banal și totuși surprinzător subiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
scrierile mele sunt antologice și nici elocvente pentru evoluția spirituală a personalității mele.“ Și, cum tot singur a afirmat, nici un zeu nu a stat vreodată în colțul camerei sale în timp ce scria. Cum se face atunci că un om cu această luciditate a acceptat să scrie, cedând unei iluzii, câteva mii de pagini indigeste și inutile? „E foarte greu, când ai responsabilitatea a ceea ce faci, să te pui pe scris, fiindcă scrisul te definitivează, în sensul că te arată fără posibilitate de
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
premisele valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu știu dacă e posibil acest marș istoric. Dacă am fi fost un popor cuceritor... Noi, românii, nu punctăm universalitatea nicăieri. Și asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipsește este îndrăzneala. LUCIDITATE Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Când ești lucid, ești în fața cimitirului. A fi lucid înseamnă a-ți da seama perfect de limitele și neputințele tale. Luciditatea e o categorie dizolvantă. În măsura în care Dumnezeu trebuie primit, și nu înțeles, la
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu știu dacă e posibil acest marș istoric. Dacă am fi fost un popor cuceritor... Noi, românii, nu punctăm universalitatea nicăieri. Și asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipsește este îndrăzneala. LUCIDITATE Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Când ești lucid, ești în fața cimitirului. A fi lucid înseamnă a-ți da seama perfect de limitele și neputințele tale. Luciditatea e o categorie dizolvantă. În măsura în care Dumnezeu trebuie primit, și nu înțeles, la Dumnezeu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
universalitatea nicăieri. Și asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipsește este îndrăzneala. LUCIDITATE Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Când ești lucid, ești în fața cimitirului. A fi lucid înseamnă a-ți da seama perfect de limitele și neputințele tale. Luciditatea e o categorie dizolvantă. În măsura în care Dumnezeu trebuie primit, și nu înțeles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate. MACEDOROMÂNI Mă întreba Marin Preda cum era cu macedoromânii și i-am zis: domnule Preda, macedoromânii nu sunt români, sunt super români
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
spiritului nimicitoare. Când ești lucid, ești în fața cimitirului. A fi lucid înseamnă a-ți da seama perfect de limitele și neputințele tale. Luciditatea e o categorie dizolvantă. În măsura în care Dumnezeu trebuie primit, și nu înțeles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate. MACEDOROMÂNI Mă întreba Marin Preda cum era cu macedoromânii și i-am zis: domnule Preda, macedoromânii nu sunt români, sunt super români, români absoluți. Atât de năpăstuiți și goniți, au instinct național de fiară bătută. Iar eu și dumneata, pe lângă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
auctorială. Autoarea a căutat în fiecare colțișor al sufletului și trupului său în infinitul ipostazelor existente, manifestate sau nemanifestate, expresii cărora le-a dat viață, eliberându-le în personajele sale feminine. Cu siguranță Hortensia Papadat-Bengescu a fost condusă de o luciditate excepțională, ce a salvat recunoașterea reflectării feminității într-o lume a dominării masculinității. “De la iubirea paradisiacă la orgie, de la amorul stare de grație al Biancăi Porporotă și amorul-transă al Manuelei din la Rădăcinile subterane, e o adevărată resurecție de viziune
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]