586 matches
-
eu mă miram că un tînăr la vîrsta lui poate pricepe asemenea lucruri. Ana privea spre fluviu, dar de la masă, perspectiva, Închisă parțial de dunga lată a gardului de la capătul Grădinii și a platoului unde ne aflam, nu permitea deslușirea lucitoare a apei. Domnul Pavel găsi prilejul să evoce pentru Ana și fiică, dar În primul rînd pentru el, cu nostalgia depărtării În glas, restaurantul așa cum fusese Înainte de război, orchestra cu luminile și podiumul de dans cu lumea „bună”, cu veselia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
la mijloc. În fața casei, o grădiniță îngrijită, cu câteva ronduri de flori, cu poteci prundite. Clădirea însăși, cu etaj, arătoasă și înzorzonată, oprea atenția trecătorilor mai ales prin scara de marmoră roșie apărată sus de o uriașă scoică de sticlă lucitoare. 2 Intrând pe poartă, Grigore Iuga văzu în capul scării pe servitorii lui în conciliabul cu un domn străin. Feciorul, într-o livrea puțin grotescă (fantezia Nadinei), veni să-l întîmpine și-i raportă îndată că tânărul înăltuț și blond
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vorbi mai jalnic: ― Acu ce-i de făcut, Petrică?... Învață-ne tu, să știm cum să ne purtăm fiecare! Petre scrută cu ochii lui aprinși mulțimea care-l înconjura. Pe fața-i osoasă, mușchii jucau sub pielea oacheșă întinsă și lucitoare. Și deodată gura i se strâmbă într-un râs larg și plin de dispreț: ― Apoi dacă vi-e frică de armată, de ce n-ați stat mulcom?... Nu trebuia să vă sculați asupra boierilor dac-ați crezut că boierii or sta
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
aripă. Negăsind unde să se așeze din pricina cununii de spini, se depărtă, în zigzag, ca un liliac. Lipsit de puterea pe care o primea de obicei, când privea de pe creneluri răsăritul, Petrache se simți sleit. Bruma se topise, lăsând lespezile lucitoare, așa că nu se mai osteni să le frece. Se cuibări pe taburetul lui. Își trase gluga pe cap și rămase astfel, trăgând, din când în când, cu ochiul către statuie, ca să surprindă cel mai mic semn că bronzul încetase să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se întindea copilărește, netezindu-i obrajii. În schimb, Puțică nu aveau ce povesti din propriile vise, căci fiecare, cum visul e un fel de oglindă, trăia în visul celuilalt. De altfel, când aveau, rareori, prilejul să se privească în vitrinele lucitoare, fiecare se vedea ca fiind celălalt. Așa se întâmpla și în vis, a doua zi Puțică se trezeau, fără s-o știe, fiecare în locul celuilalt. Magdalena rămăsese cu ochii deschiși. Dacă adorm, se tânguia, n-o să mă mai trezesc. Lucică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tamburul-major. Atunci i-a descris trenul fermecat, sclipitor ca argintul. Compartimentele largi, canapelele plușate și pernele împodobite cu dantelă. Tăvile cu răcoritoare și dulciuri pe care, între două stații, controlorii le plimbau pentru femei și copii. Coridoarele cu ferestre mari, lucitoare ca oglinda. Și capetele bulucite la ferestre, să admire mulțimea pestriță de pe peron. Nerăbdarea cu care pasagerii așteptau apropierea gării lor vechi, ce era evenimentul întregii călătorii. Neastâmpărul care îi cuprindea brusc atunci când locomotiva anunța că orășelul e aproape. Exclamațiile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nt urm?rîțe de c?tre un auditoriu numeros, ca ?i cele ?inute �n str?în?țațe, �n Fran?a, dar mai ales �n Statele Unite, unde c?r?ile ?i articolele sale s�nt rapid traduse). Spirit paradoxal ?i str?lucitor, mare amator de art?, el exprim? cu u?urin?? subiectele cele mai variate, ocazie cu care pune �n oper? o vast? cultur? la frontiera disciplinelor constituite. Filosof vitalist, el apare preocupat de infinitatea resurselor materiale ?i spirituale de care dispune
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r? a mai vorbi de modurile de domină?ie ?i de autoritate c?rora le consacr? pagini numeroase care r?m�n pertinente, la fel ca ?i cele despre charism? ?i despre organiza?iile birocratice al c?ror analist str?lucitor a fost, al?turi de Michels. Sociologia german?: o disciplin? cu statut incert Sistemul universitar german nu este lipsit de suple?e, acelea?i discipline puț�nd fi �nv??ațe �n facult??i ?i institute diferite. �n anul 1870, juri
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
atelier de broderie. Remarcat de dasc?lii s?i, el beneficiaz? de o burs? care �i permite, dup? bacalaureat, s?-?i prepare, la liceul Louis-le-Grand din Paris, concursul de intrare la ?coală Normal? Superioar?. Mai mult nevoia? dec�ț str?lucitor, el nu într? acolo dec�ț dup? a treia �ncercare, pe un loc destul de modest (al unsprezecelea). �ns? la ?coal? � unde �i are colegi pe Jaur�s ?i Bergson, care apar?în promo?iei precedente, dar ?i pe Brunot ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c�ț de exemplare, pe at�ț de izolate. F?r? �ndoial?, contribu?iile disciplinei la cunoa?terea pozitiv? a realit??îi sociale s�nt deja considerabile. Dar atunci c�nd ele nu s�nt pur descriptive, apar că str?lucitoare puneri �n perspectiv? sociologic? a unor domenii deja de mult studiate (dreptul, religia, morală, politica, economia) mai mult dec�ț a faptelor noi, cucerite ?i construite dup? principii noi ?i investigate cu metode noi. Sociologia este bogat? �n elabor?ri
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de bine! �n Germania, unde a fost mobilizat? s? asiste la facerea noului stat, leg?turile sale ambigue cu filosofia ?i angoasa fascinat? de jignirile publice aduse istoriei, �nfr�neaz? mersul sociologiei pe c?ile ce-i fuseser? trasate; str?lucitoarele promisiuni au fost spulberate de ciumă brun?. Despre sociologia englez? (al?turi de o sociografie care-i urma la distan??), s? not?m c? nu-?i va datora supravie?uirea precar? dec�ț eforturilor solitare ale lui Morris Ginsberg care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de sidef și tăcere, într-o lumină moartă, suspendată. Cetatea morții parcă ar fi o altă cetate a existenței, în care totul se desfășoară după un anumit ritual, un joc "de-a v-ați ascunselea" printre statui. Poetul visează trepte lucitoare pe care să urce (XI) și devine neguțătorul unor mărfuri alese amintind de Nastratin, eroul lui Ion Barbu: Urc încovoiat sub dulci ulcele/ Ce le vând la târguri numai eu/ Pe zborul meu stau pulberi grele/ Puse violet de-un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în sat. Obsesia neîmplinirii erotice sensibilizează însă poezia. Feciorul a rămas cu regretul unei insatisfacții erotice: "dar e în mine o mânie-ntoarsă, împotriva unei fete în căruță nouă/ deturnând câmpia noastră arsă/ după iepele zmeoaice amândouă..., avea spițe agere și lucitoare, și-avea carul coșul nou, cu faraoancă". Imaginea invocată a femeii-pește menite să aducă ploaie e adânc încrustată în memorie. "Faraoancele" sunt ființe ciudate care încearcă să-i ademenească pe trecători cu daruri și cântece: "dar mă calcă pe picioare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
valuri ochii deschiși către lume/ și ochiul transcendent dincolo ochiul//cu-o bufniță pe umeri și-o egretă/ și aripi albe fug către infern/ din plânsul și scrâșnirea dinților în întuneric/ trupul meu e însorit de rănile fericite// plâng sfere lucitoare L.S.D./ fără bezne azur aur și mărgăritare/ mare albastră și pură dorm îngerii/ în ochiul transcendent eu dorm cu îngerii// (...)// dincolo dincolo zbor monocrom/ iată infernul la Nisa la Nisa/ aripile albe iartă-mă/ eu sunt nadirul eu sunt delirul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
formă de camuflare a vulnerabilității: poeta cu reale înclinații dramaturgice înțelege că formele de deghizare, travestiul, masca, și mai ales cea mitologică, sunt oricând preferabile afișării ostentative a traumelor sau frustrărilor feminității neînțelese. Deși undeva recunoaște ineficiența măștii ("Sabia cade. Lucitoarele lucruri./ Memoria./ Căința./ Dar dacă/ acest chip împietrit nu este al tău?"), Carmelia Leonte nu-și refuză nicicum voluptatea acoperirii, a dezvelirii prin acoperire, procedeu atestat în literatura noastră încă din vremea primelor ieroglife ficționale. Într-un loc, poeții-mânuitori abili
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Se-aflau acolo trandafiri galbeni ca pielea aurie a fecioarelor păgîne, trandafiri de-un roz mai pal și trandafiri ca lămîița ce străluceau ca razele de soare, erau toate nuanțele grumajilor de ambră pe care, fierbinți, îi inunda un soare lucitor. Acest schimb semantic (ibidem, p. 198) contaminează părți întregi din Paradou și face posibilă elipsa descrierii actului sexual printr-o deplasare narativă asupra grădinii (cosmos) și care se regăsește recategorisită în subiect animat (Anthropos): (17'') Albine i se oferi. Serge
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
scenă marină, prezentată ca fiind "reală", se vădește a fi, de fapt, reprezentarea unei imagini, în timp ce tablourile (și alte figurații) pun în scenă subiectele lor, imaginile devenind personaje: (80) Pe fundul apei limpezi precum cristalul, unduind ușoare valuri de perle lucitoare, se pot vedea nenumărate stînci. Cele mai multe, sparte în cădere, au muchii drepte și ascuțite, de parcă cineva le-ar fi tăiat anume. Stau astfel împrăștiate pe o întindere destul de mare, precum ruinele unor temple, palate sau porticele unui oraș cuprins de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de iepuri și câinii se satură. Bună e Moldova, dar mai bună e Valahia, mândria romeilor (grecilor n.n.) Valahia. Intestinele pământului tău sunt adevărate comori, pântecele tău e bucurie, din țâțe curge lapte și miere, din coapse aur curat și lucitor... ceea ce e foarte rar. Pieptul e îmbrăcat cu temple, spatele cu mănăstiri, umerii cu grădini. Dumnezeu a făcut lumea fără a se gândi deloc, pe tine însă Valahia te -a creat cu mare îngrijire. Cerul și pământul fără osteneală, cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Căci pirpirie n-arăta de fel.”481 Vestimentația denotă o viață luxoasă, dorința de infatuare („Frumos ce-i sta cernitul ei mintean!/ Pe braț purta mătănii de mărgean/ și de huzum ca strugurele-n soare,/ și cu pafta de aur lucitoare”482), iar inscripția pe care o afișează la gât nu mai are nevoie de nici un comentariu, deoarece deviza ei în viață este mai mult decât elocventă: „Amor vincit omnia” 483 . Portretul stareței, care reliefează preocuparea personajului pentru tot ceea ce este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le-a gătat, / La toate le-a dat / Multe podoabe mărețe / Și destulă frumusețe. / Și dintru-nceput / Pământu-a umplut / Cu deosebite / Soiuri de vite, / Aeru-n nălțime, / Cu paseri mulțime. / Ceriul l-a împodobit / Cu lună, cu soare / Și cu stele lucitoare; / Marea și apele toate / Cu a peștilor multa gloate / Deci având / De gând / Și vrând / Ca să se proslăvescă / Fapta cea dumnezeiască / Întinzând / Pe Adam din țarină / Cu cuvânt și cu suflare, / Dup-a sa asemănare."139 În orația de nuntă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
epopee măreață și crâncenă ce se desfășura ochilor mei, și dezlegând-o deci din pripon, o condusei, ca o altă zeitate antică, sub egida-mi ocrotitoare înlăuntrul sacrosant al întăriturilor mele!... Iar pornirile războinice și sângeroase ale muștei cu spatele lucitoare și verzii se ostoiră la hotarele umbroase ale pădurii." (Calistrat Hogaș, Singur) (e) " Când se întunecă de-a binelea, sosiră și stăpânii căsuței. Erau cei șapte pitici [...] Ei aprinseră cele șapte lumânărele și, de îndată ce se făcu lumină în căsuță, își
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
spre profunzimi, imaginația caută altă cale de a defini natura: prin aglomerarea de noțiuni din sfere diferite. Există În poem un mic proiect În această direcție: „Ochiului s-arăt grămadă Turnuri, case, vii, grădini, Munți verzi, munți de o zăpadă Lucitoare fiind plini”, Însă proiectul nu este dus pînă la capăt: ochiul aleargă prea repede de la „mii de mii de stele” (capătul cosmic al acestui mic univers literar) la stomahul mulțumit de bunurile pămîntului. În locul unei grămezi de obiecte materiale definite
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cal și călător!” sau: „Gerul aspru și sălbatic strînge-n brațe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori.” Este imaginea unei naturi lucrate de un „sculptor cu mîna aspră”. Iarna stimulează forțele devoratoare: lupii ies după pradă, corbii zbor vîrtej, viscolul frămîntă lumea etc. O agresiune generală care naște, firesc, o spaimă și o agitație de apocalips: turmele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spaimă și o agitație de apocalips: turmele tremură, arborii se Îndoaie, din codri, de pe dealuri, din cîmpii se ridică „zberet, răget, țipăt [... ] mii de glasuri spăimîntate”... Frigul, În manifestarea lui materială, este mai puțin fioros: lungi troiene, zale argintie, țurțuri lucitori, pod de gheață Între maluri, Întinderea pustie, fără urmă, fără drum, stele [...] Înghețate, cerul [... ] oțelit... Senzația mai profundă e de cădere În somn geologic, de pietrificare a elementelor: zăpada cristalină pare un „lan de diamanturi”, „totul e În neclintire, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acum o evaziune voioasă: „Gerul aspru și sălbatic strînge-n brațe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori - ............................................................... Gerul dă aripi de vultur cailor În spumegare Ce se-ntrec pe cîmpul luciu, scoțînd aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năpraznic, vin, Îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el știe, și eu!” Nota dominantă a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]